685 matches
-
tabel nu cuprinde, din motive de comparabilitate, decât subansambluri din anchetele citate: gimnaziștii din instituțiile publice. Au fost excluși din propriul nostru eșantion elevii din școlile elementare, iar din eșantionul INSERM, liceenii și școlile particulare. În prima coloană, tipul de victimizare suferită, de la extorcare la rasism, în coloana a doua, procentajul elevilor care declară acest tip de victimizare în ancheta ESPAD în Franța, în coloana a treia, procentajele furnizate de propria noastră anchetă, iar în coloana a patra, diferența dintre cele
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
fost excluși din propriul nostru eșantion elevii din școlile elementare, iar din eșantionul INSERM, liceenii și școlile particulare. În prima coloană, tipul de victimizare suferită, de la extorcare la rasism, în coloana a doua, procentajul elevilor care declară acest tip de victimizare în ancheta ESPAD în Franța, în coloana a treia, procentajele furnizate de propria noastră anchetă, iar în coloana a patra, diferența dintre cele două procentaje. Astfel, de exemplu, dacă extorcarea îi afectează pe 3,4% dintre elevii din ancheta ESPAD
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
consideră mai ridicată decât cea semnalată de Marie Choquet și echipa ei. Ele privesc, de asemenea, repartizarea acestor violențe în funcție de faptul că elevii sunt școlarizați în zone de educație prioritară sau nu. Pentru noi, mediul social este important, iar frecvența victimizărilor suferite depinde în mare măsură de acest mediu. Pentru Choquet, nu există nici o diferență semnificativă dacă ne aflăm sau nu într-o zonă defavorizată. În privința aceasta, sunt mai aproape de analiza făcută de instituție pe baza propriilor cifre, care arată că
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
conduitelor riscante, mai ales în mediile populare ceea ce este, sociologic, normal, consecințele juridice ale delincvenței fiind foarte inegale, în funcție de apartenența socială. Fenomenul retracției defensive este foarte puternic în cazul acestui tip de anchetă. Este posibil ca amestecarea conduitelor riscante cu victimizările suferite să fi indus, în cazul anchetei ESPAD, un halou peste ansamblul chestionarului, minimalizând declarațiile elevilor. Acest fapt mi se pare cu atât mai evident cu cât modul de administrare însuși este susceptibil de a provoca această retracție. Dacă modul
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
un ansamblu mai mare de indivizi dă o imagine mai clară despre populația de ansamblu (universul anchetei) decât un număr mai mare de centre în care sunt chestionați puțini indivizi. În plus, lucrări recente (Wilcox, 2003) arată că, în problemele victimizării, diferența este foarte mare când se lucrează la nivel individual sau la nivel de agregate, efecte nesemnificative într-un caz putându-se dovedi extrem de explicative în celălalt. Pe scurt, este absolut necesar să măsurăm efectele grupării, efectele legate de componența
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
la nivel de agregate, efecte nesemnificative într-un caz putându-se dovedi extrem de explicative în celălalt. Pe scurt, este absolut necesar să măsurăm efectele grupării, efectele legate de componența claselor și a școlilor, dacă vrem să explicăm și să înțelegem victimizarea, și nu doar să-i măsurăm frecvența și prevalența în cadrul unei populații. Grupările (în principiu interzise) după nivelul școlar, originea socială, printre care originea etnică, constituie regula. Există clase tip "oală sub presiune" și clase din mediu social ales. Ignorarea
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de cercetări, voință care în Franța e destul de slabă. Ca să spunem lucrurilor pe nume, pentru ancheta braziliană s-au alocat fonduri de zece ori mai mari decât pentru ancheta franceză. Și acesta-i numai un exemplu. Alte anchete Anchetele de victimizare nu sunt singura metodă utilizată pentru contabilizarea violenței din mediul școlar; pe de altă parte, există o puternică tendință de a amesteca aceste anchete cu alte cercetări, în special anchetele de victimizare cu anchetele despre climatul școlar, cum a fost
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
-i numai un exemplu. Alte anchete Anchetele de victimizare nu sunt singura metodă utilizată pentru contabilizarea violenței din mediul școlar; pe de altă parte, există o puternică tendință de a amesteca aceste anchete cu alte cercetări, în special anchetele de victimizare cu anchetele despre climatul școlar, cum a fost cazul pentru anchetele Carra și Sicot (1996), pentru ale noastre începând din 1993 (Debarbieux, 1996, 1999, 2001, 2003). În străinătate, echipa pionieră la acest nivel este cea deja veche, coordonată de soții
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Sicot (1996), pentru ale noastre începând din 1993 (Debarbieux, 1996, 1999, 2001, 2003). În străinătate, echipa pionieră la acest nivel este cea deja veche, coordonată de soții Gottfredson (1985), care a studiat pentru prima oară legătura dintre funcționarea școlilor și victimizarea elevilor și dascălilor. Este și cazul echipei californiene a lui Furlong (Furlong et al., 1998), care a întocmit un chestionar referitor la victimizare și climatul școlar, preluat și adaptat de echipa israeliană (Astor și Benbenisthy, 2005). Ideea este, firește, de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
veche, coordonată de soții Gottfredson (1985), care a studiat pentru prima oară legătura dintre funcționarea școlilor și victimizarea elevilor și dascălilor. Este și cazul echipei californiene a lui Furlong (Furlong et al., 1998), care a întocmit un chestionar referitor la victimizare și climatul școlar, preluat și adaptat de echipa israeliană (Astor și Benbenisthy, 2005). Ideea este, firește, de a introduce ca variabile ce explică violența motive din interiorul unităților școlare și vom vedea principalele rezultate studiind, mai departe, cauzele violenței școlare
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
bullying (a contrario cf. Olweus, 1998), fenomen de hărțuire uneori brutală între elevi care nu a fost studiat în Franța, dar care stă la baza unor anchete foarte ample din zeci de țări. Aceste anchete se apropie de anchetele de victimizare (proporția elevilor "hărțuiți") și de anchetele de delincvență autodeclarată (proporția "hărțuitorilor"). Cercetările au permis evidențierea faptului că prevalența fenomenului de bullying, variabilă între țări, oscila, în general, între 4% și 10% elevi "hărțuitori" (bullies) și între 4% și 15% elevi
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
necesite îngrijiri; 12,3% au făcut parte dintr-un grup care a persecutat un individ; 12,7% au comis acte de vandalism; 10,8% au avut probleme cu poliția. Rezultatele acestei anchete sunt în deplin acord cu alte anchete de victimizare sau de delincvență autodeclarată din Europa sau SUA, în care găsim procente asemănătoare. Aici nu sunt scoase în evidență violențele cele mai serioase, dimpotrivă. Totuși, în multe anchete de acest tip, latura școlară este mai degrabă neglijată, de unde lipsa contextualizării
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
0 V-ați lovit un profesor 3,3 3,9 0,7 0,7 Sursa: ESPAD, 2003; Choquet et al., 2005. Aceste cifre sunt interesante, dar pun probleme dacă le raportăm la cele citate mai sus (tabelul 7), referitoare la victimizare: există mult mai multe încăierări (până la 40%) decât elevi care spun că au primit lovituri (20%): acest fapt este, poate, legat de rușinea de a vorbi despre asta. În orice caz, această anchetă notează atât o creștere globală a numărului
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a-și asigura perenitatea creditelor, ci măsuri diferite, răspunzându-și și criticându-se între ele. Capitolul de față a încercat pe larg să arate că există alte mijloace de producere a acestor cunoștințe. Printre aceste mijloace, am privilegiat ancheta de victimizare și am dat diverse exemple în acest sens, fără a ascunde uneori divergențele. Totuși ancheta de victimizare nu este singura: anchetele de diagnosticare a comportamentelor riscante sau de delincvență autodeclarată în mediul școlar se învecinează cu anchetele despre prevalența hărțuirii
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
față a încercat pe larg să arate că există alte mijloace de producere a acestor cunoștințe. Printre aceste mijloace, am privilegiat ancheta de victimizare și am dat diverse exemple în acest sens, fără a ascunde uneori divergențele. Totuși ancheta de victimizare nu este singura: anchetele de diagnosticare a comportamentelor riscante sau de delincvență autodeclarată în mediul școlar se învecinează cu anchetele despre prevalența hărțuirii între elevi (school bullying) sau despre tulburările de comportament externalizate în rândul populației de vârstă școlară. Am
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
nu depun mărturie în fața serviciilor responsabile; legii celui mai puternic îi corespunde adesea legea tăcerii și închiderea în sine. Decalajele față de cifrele oferite de "liniile verzi" și alte child lines este, și în acest caz, un indice important. Ancheta de victimizare are avantajul anonimatului și de multe ori elevii ne mulțumesc pentru că au putut să se confeseze astfel. A treia cauză ține, poate în egală măsură, de o diferență de percepție în chiar definirea faptelor violente: o încăierare în curtea școlii
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
personalității" sale, uitând uneori factorii sociali. E important însă să vedem că aici, o dată în plus, nu e vorba de un fapt sau un comportament izolat, ci de repetarea și asocierea lor, iar în această repetare și această asociere a victimizărilor rezidă, în opinia noastră, nu toată violența din școală, ci violența ei cotidiană, realitatea ei comună. Microviolențele Într-o cercetare asupra tipurilor de victimizări suferite cel mai frecvent de elevii italieni, cercetătorii de la universitatea din Florența (Fonzi et al., 1999
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
comportament izolat, ci de repetarea și asocierea lor, iar în această repetare și această asociere a victimizărilor rezidă, în opinia noastră, nu toată violența din școală, ci violența ei cotidiană, realitatea ei comună. Microviolențele Într-o cercetare asupra tipurilor de victimizări suferite cel mai frecvent de elevii italieni, cercetătorii de la universitatea din Florența (Fonzi et al., 1999, p. 147) au arătat că pentru elevi cel mai frecvent era să fie "numiți cu cuvinte urâte" (52,8% dintre elevi), cum stau lucrurile
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
nu fii victimă decât o singură dată, a unui furt de mașină, a unei agresiuni în care vinovatul vrea să-ți smulgă mobilul la care vorbești în plină stradă. În cazul acesta, evident, pentru victimă trauma poate fi puternică. Experiența victimizării poate rămâne unică, ceea ce nu înseamnă că nu necesită uneori o supraveghere post-traumatică. E cazul victimelor terorismului. Invers, situația victimară poate fi repetată. Astfel ea își schimbă complet sensul, atât pentru victimă cât și pentru agresor, fiindcă necesită o relație
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
altfel riscăm să-i negăm orice drept experienței victimare și să uităm importanța repetării în această experiență. School bullying Importanța experienței victimare stă și la baza cercetărilor referitoare la bullying. Conceptul de bullying este asociat cu o experiență particulară de victimizare: hărțuirea între colegi în incinta școlii. School bullying, tradus prin "hărțuire și brutalități între elevi" în versiunea franceză a cărții lui Dan Olweus (1993), este un concept major în combaterea violenței din mediul școlar în Europa de Nord. Concept vechi deja, a
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a stimei de sine, disconfort fiziologic și psihosomatic (Williams et al., 1993). În cazuri extreme, pot avea tendințe de sinucidere (Kaltiala-Heino et al., 1999). Hawker și Boulton (2000), încercând o meta-analiză a unui număr mare de studii, au arătat că victimizarea este foarte strâns legată de depresie, la un nivel mediu asociată cu stima de sine socială și globală și mai puțin corelată cu anxietatea. Interpretarea acestor rezultate ridică probleme ținând de cauză și efect. Poate că victimizarea cauzează efectele negative
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
au arătat că victimizarea este foarte strâns legată de depresie, la un nivel mediu asociată cu stima de sine socială și globală și mai puțin corelată cu anxietatea. Interpretarea acestor rezultate ridică probleme ținând de cauză și efect. Poate că victimizarea cauzează efectele negative. Sau poate faptul că este deprimat și are o stimă de sine mediocră îl poate face pe un elev mai susceptibil de a fi agresat. Studiile retrospective realizate pe adulți sugerează totuși posibilul impact al victimizării în
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
că victimizarea cauzează efectele negative. Sau poate faptul că este deprimat și are o stimă de sine mediocră îl poate face pe un elev mai susceptibil de a fi agresat. Studiile retrospective realizate pe adulți sugerează totuși posibilul impact al victimizării în copilărie și arată că anumite efecte pot fi pe termen lung. Anchetele longitudinale sugerează că ambele procese pot fi implicate". Hărțuirea este definită ca o formă de comportament agresiv, caracterizat prin repetare și prin abuzul de putere (Smith și
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
colegi nu poare cuprinde violențele între tineri care nu se cunosc. De altfel, din acest motiv echipa noastră, dar și, de exemplu, echipa israeliano-americană a lui Benbenisthy și Astor (2005, p. 9) preferă folosirea termenilor mai largi de violență și victimizare în școală. Caracterizarea psihologică a fenomenului de bullying pune probleme și, cu toată eficacitatea ei descriptivă, noțiunea merită o abordare critică. Bullying este un concept psihologizant, care tinde să individualizeze problema și să pună responsabilitatea exclusiv în seama agresorului sau
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
retragerea în sine. Asta se traduce printr-o criză puternică de identitate, iar termenul esențial în discursuri este cel de "respect", fără de care nu există nici prestigiu, nici identitate socială solidă (Dhoquois, 1996). Regăsim aici una dintre concluziile anchetei de victimizare realizate de Carra și Sicot (1996), care identifica astfel victimizarea cea mai frecventă raportată de gimnaziștii din eșantionul lor. Bullying-ul, sau hărțuirea, permite o abordare pertinentă a efectelor psihologice și individuale asupra victimelor. El arată că stresul cauzat de victimizare
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]