12,368 matches
-
rămîne de discutat cu altă ocazie.) Deocamdată, premisa (încă) obligatorie a înțelegerii relației dintre om și mașina este aceea a acceptării raportului cronologic, cauzal și ierarhic dintre creator și creat: cunoașterea preceda aplicația, iar construcția mașinii (fie ea și cea vie a corpului uman) depinde de preexistenta constructorului. Pe de altă parte, dezvoltarea în zilele noastre a unor experimente mentale (Dennett, Pinker) sau ficționale (Rucker) vizînd subminarea sau chiar inversarea relației creator / creat, ca și apariția mini-robotilor semi-autonomi destinați spionajului tehnologic
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
puțin înainte de plecarea lui definitivă, trăiește în cele șapte zile, ca în basme, cît alții în șapte vieți. La sfîrșitul perioadei de inițiere, după cele șapte zile, el își regăsește trecutul, descifrează figură difuza pînă atunci a morților, înțelege rațiunile viilor, și prin toate aceste acte de implicare devine el însuși. Martin este un tînăr că atîția alții din România de acum un sfert de veac, care a rămas în străinătate cînd i s-a oferit prilejul, si si-a înjghebat
Căutarea ca initiere by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17797_a_19122]
-
atîta nevoie de autenticitate, devine falsă și incredibilă. * Întîlnire cu M. pe stradă. Îmbătrînită, neîngrijită, nefardată. N-am mai văzut-o de 15-17 ani,... de cînd, la mare, pe plaja pustie, încă luminată de soarele amurgului, îi adusesem dintr-o vie de pe coasta îndepărtată a falezei un ciorchine mare de strugure negru, brumat, proaspăt rupt dintr-un arac doborît. Ca orice femeie privită după atîția ani, și ferindu-se, încercînd să-și ascundă fața, vrea să alunge din mintea mea orice
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17323_a_18648]
-
firii, se eliberează spre rugăciune, prin căință și adorație, întru thaumaturgica dezlegare a izvoarelor, sinonimă cu desăvârșirea muzicală a ideii poetice. Ispășirea și reculegerea, retragerea din lume în intenționata temniță lăuntrică stau mărturie că pentru Ion Horea poezia este o via crucis, cale a jertfei, a adevărului, a faptei artistice exemplare. Ion Horea, Bătăi în dungă, Ed. Albatros, București, 1999, 140 pag., preț neprecizat
Via crucis by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17319_a_18644]
-
regimentul unguresc unde slujise, a trebuit să se spovedească public și, apoi, scîrbit, să renunțe la direcția "Educației Poporului", redevenind ceea ce fusese, un prozator mereu în chinurile facerii creatoare. În toată vara lui 1932 muncise nopțile la Răscoală, în casa viei sale de la Valea Mare. La 2 iulie notă: "Dacă în noaptea de joi spre vineri am scris puțin, azi-noapte a mers mai bine, fără însă a ajunge la cantitatea ce-mi propun, de cinci pagini pe zi". Peste zece zile
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]
-
fiul ei cu 20 de ani). Paralel cu jurnalul, să-i spunem principal, marele prozator și-a ținut alte trei jurnale, care, firește, se publică în al 18-lea volum al ediției d-lui Niculae Gheran. Primul e jurnalul de la vie (chiar așa l-a denumit autorul), ținut între anii 1935-1943, un jurnal de bord, conținînd notații de călătorii despre voiajurile întreprinse între 1928-1929 pînă în 1942-1943 și, în sfîrșit, însemnările de la directoratul Teatrului Național din 1941-1942. Nu sînt, aceste trei
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]
-
directoratul Teatrului Național din 1941-1942. Nu sînt, aceste trei fragmentare jurnale, atît de interesante cît cel propriu-zis. Dar, oricum, ele cuprind însemnările lui Rebreanu și, chiar prin această, capătă instantaneu oarecare relevanță. Mai ales că, cu deosebire în jurnalul de la vie, aflăm - ce-i drept foarte rar - și altfel de însemnări decît cele de administrație. E bine că acestea din urmă se publică separat (într-un volum distinct) și nu, ca în ediția din 1984, amestecate, primejduind întreg acest corpus jurnalier
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]
-
cauzala, ci și un proces orientat spre o finalitate... Se pot cere, ca atare, visului care este o autodescriere a procesului vieții psihice - indicații asupra cauzelor obiective ale vietii psihice și asupra tendințelor obiective ale acesteia" (L^âme et la vie, Paris, 1963). Prin urmare tărîmul fantasmagoric al visului nu exclude o cauzalitate, o finalitate, o dinamică obiectivă a psihicului. Dramaturgia lui se pare că nu e complet incontrolabila, fiind în stare a resuscita vechi simboluri, deci a restabili legăturile de
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
ce și-a împovărat sufletul Savu îi dă strașnic canon: să confecționeze o mie de perechi de păpuci pe care să le distribuie, gratuit, în țară și în peninsula balcanică. Om cu frica lui Dumnezeu, Savu pantofarul desface prăvălia și via pe care o avea și trece la confecționarea, pe cheltuiala să, a papucilor din canon, vagabondînd peste tot, inclusiv în Alexandria Egiptului. Într-un tîrziu, reajunge în Roșiorii de Vede, împrietenindu-se frățește cu negustorul turc Ibraim și devenind lucrător
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
străine, avea patru-cinci licențe, era un remarcabil critic de artă. La București, totul avea un ritm foarte alert. Era un chef de a ști. Cînd mă gîndesc cîte săli de conferințe am colindat, cîte biblioteci, anticariate, cîtă lume inteligență și vie am cunoscut... Și purtăm în continuare cu mine malul acela, fascinant, basarabean al Mării Negre, Iasul și Cernăuțiul. Unde m-am și îndrăgostit prima dată și m-am căsătorit cu Sextil Coroamă, tatăl băiatului meu Radu. Un moment extraordinar! Dragostea mea
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
Mircea Anghelescu CÂND s-a tipărit Jurnalul lui Mihail Sebastian, o vie și deloc impersonala emoție a fost provocată (și) de descoperirea unor opinii de extremă dreaptă, chiar rasiste, ale unor proeminenți scriitori altminteri occidentalizați și occidentalizanti (Mircea Eliade, Camil Petrescu etc.), consemnate de autor. Nu la fel s-a reacționat ansa
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
bășicile cu mirosuri și-și vădește trupul gol, în umerii de crin, în pletele de toporași negri, în buzele de garoafe și în buricul cu polen al romanțelor. Cînd vii din tîrg, si vii din tîrg, desigur (căci oamenii din viile de primprejur nu vizitează niciodată cimitirul), respiri proaspăt sănătatea bălăriilor și-ți cureți plămînul de praful de pe șosea. Te simți atît de bine printre pietre! Conștiința ta uită mecanică cea de fiecare zi și creierul capătă ceva din vagul vegetal
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
foarte activ, mereu când la Miorcani, când la Tekirghiol (pentru cură). Știa să se ăngrijească bine de cheltuielile curente, pricepăndu-se și an plasamente la bănci. ași chivernisea excelent averea agonisita iar, ăn 1940-1942, ași achiziționase, pe lângă ceea ce avea, o mică vie la Izvoreni. Și nu lipsea de niciunde, ținând apreciate conferințe la București (la Fundația Carol) și an provincie. Iar de literatură să găsea răgaz să se ocupe cu folos, publicând mereu volume de versuri (Biserică de altădată și Florica an
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
la a cărei redactare cercetătorii presupuseseră de mult participarea lui Antioh, dar care abia o dată cu descoperirea de către Virgil Cândea a manuscrisului original, legat împreună cu Istoria, s-a dovedit a fi o traducere parțial abreviata a textului francez cu titlul: La Vie du Prince Demetrius Cantemir, écrite de la main propre d'Antiochus Cantemir, son fils cadet, ministre plénsipotentiairet de șa Majesté Czarienne à Londres 3. Pe cât de operativ a fost realizată ediția engleză, pe atât de repede au reacționat cercurile savante franceze
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
Satire și alte poetice compuneri... Ediție bilingva. Traducerea de A. Donici și C. Negruzzi, Chișinău, 1988; Cornelia Cârstea, Antioh Cantemir, Craiova, 1984; Helmut Grasshoff, Antioch Dmitrievic Kantemir und Westeuropa, Berlin, 1966. 3 Publicată, cu un studiu introductiv, de către descoperitor: La Vie du Prince Dimitrie Cantemir,écrite par son fils Antioh. Texte intégral d'après le manuscrit original de la Houghton Library, "Revue des études sud-est européennes", ț. XXIII, 1985, no. 3, p. 203-221. În numărul următor, 4, al aceleiași reviste, autorul a
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
nume încă doar sonor, nu și cu adevarat familiar. Un avertisment că, oricît ar părea de notoriu sistemul filozofic pe care îl propune autorul Totalității și infinitului a și este, fără îndoială, măcar printr-o receptare la mîna a doua, via Alain Finkielkraut, tradus deja cu multe cărți în românește, acesta vine totuși împotriva matricii epocii. Lévinas aduce o gîndire radical altfel, nu numai prin opoziție cu alte filozofii contemporane, cît prin simpla comparare cu reflexele noastre de a fi în
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
holbat spre ceva, spre nu-știu-ce. De departe, Sotir ghicise că aceea e casa, semăna cu un huhurez care nu avea nici un chef să fie deranjat din bârlogul lui, încropit într-un frunzar. Iedera abundență și o bolta de vită de vie acopereau aproape cu totul casă moșneagului." Sunt utilizate însă, în această a doua parte, și alte stiluri, cum ar fi stilul indirect liber (cel atât de iubit de Marin Preda) în care Mihail Gălătanu scrie, printre altele, un admirabil poem
O POVESTE PENTRU MATURI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17567_a_18892]
-
î ș di i pe la rude, Elena ajung nd mpre familiei, care r m ne impresionat colar de baz i-a f cut-o n ora ul ă ă țăș un cu Gheorghe la Br ila, la unchiul auzind povestea de via a poetei. natal, la pensioanele Varlaam i ă ăî Dup ce pleac din casa Drouhet, apoi a pornit ntr-o îă ț ă Panu, Elena ajunge n lung peregrinare prin ar , î casa familiei Caragiale. stabilindu-se n cele din ă
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
v-a fost ca un înger păzitor. Zaira Samharadze: Într-adevăr, tot ceea ce am reușit în România, în sensul de a mă adapta la noile realități, datorez acestei bunici. De la ea am deprins dragostea pentru natură, îndeosebi pentru vița de vie, ea m-a urcat pe un cal și tot ea m-a învățat că măgarul poate să râdă și, cel mai important lucru, să respect și să iubesc omul de lângă mine... Cum aș putea uita nopțile când am păzit, alături de
Am umblat ani de zile ca să obținem adeverința că manuscrisul dicționarului nostru nu are nimic... subversiv“ by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2512_a_3837]
-
clasic al comediei: deghizamentul și confuziile pe care le creează. Aceste motivații insuficiente reamintesc spectatorului că în film nu guvernează nicio ideologie, a majorității sau minorității, că miza nu este nicidecum una politică (Abdellatif Kechiche ne-a oferit prin La vie d’Adèle o reprezentație de comme il faut homoerotic cu frumoase parti pris-uri), ci una simplu comică, unde confuzia de gen, în care intră savuros atât personajul principal, cât și cele secundare, conduce la esența unei vis comica. În fapt
Râsul subtil al comediei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2546_a_3871]
-
sămănătoristă de amor. Așa și la Ada: toată lumea merge să se drăgălească sub plopii de la răscruce și-n mijlocul unui peisaj mirific, după standard („Pe sub poala cenușie/ A doi plopi ce nu mai tac,/ Drum din sat și drum din vie/ Se-ntîlnesc și cruce fac.// La o parte-i grîul verde,/ Presărat cu flori de mac,/ Legănat de vînt se pierde/ Cîntecul de pitpalac” etc.), numai ea, amărîta, se duce singură: „Iar de cîntă pitpalacul,/ La răscruci cu doru-mi greu,/ Cînd
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
A D A ) D Lestine iterare scrisoare la Paris, prin care explica regelui adevărata stare de păsările, împotriva numeroaselor animale sălbatice. fapt. Din conținut se înțelegea că va face tot posibilul să Principala ocupație era cultivarea pământului, a viței de vie și înființeze ateliere meșteșugărești și să dezvolte agricultura, comerțul cu arbori, pe care îi transportau de-a lungul râurilor, activitatea forestieră, pescuitul, vânatul, comerțul cu blănuri și legați sub formă de plute. Comercializarea se făcea sub formă alte îndeletniciri de
Laval, oraş încărcat de legende. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_54]
-
57 i ta s a sa a petrece n via vei reu i s mi ți Cerul. Parc a fost ieri. Dragul de lectur a venit cu dragul ț ia Ini iaticul presupune, ntotdeauna, de ascultare. Iernile erau foarte grele pe vremea copil riei s ta i a ai o
Zămislită sub zodia lui Eminescu…. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_66]
-
viziuni a completitudinii ianuarie, dup ce-mi preg tesc straiele de s rb toare ts i fiin iale.(ziua mea de na tere e ca un preludiu festiv naintea a ts Nu mi-am propus s fac o incursiune prin via a lui cinstirii melodia Eminescu: Acum am i eu pe lume parte: a i ți at s a ț S a s s Eminescu, cuv ntul i apar ine acestuia că nimeni altuia. / Pot mbr i a m iastrai carte
Zămislită sub zodia lui Eminescu…. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_66]
-
a a s a haruri. Aspir nd s -l cuno ți temeinic vei află calea de ai n cotiturile am r toare i, Slav Cerului , pasagere ale i țâț descoperi sinele n cel mai inspirat mod cu puțin , cel de vie îi. a a Om-eternitate.Geniul de factur cosmic Eminescu, care a elaborat i a a i ț ț ai ț ț a Clipele cu Eminescu ncep s m n elep easc , dar că nimeni altul un ndreptar ini iatic, gra
Zămislită sub zodia lui Eminescu…. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_66]