319 matches
-
Dintre animalele mari care compun fauna comunei Petriș cele mai răspândita sunt: mistrețul, cerbul, căpriorul și vulpea. Se întălnesc mai rar, în locurile împădurite izolate, lupul, pisica sălbatică și cerbul lopătar. Animalele mici care populează dealurile din comună sunt: dihorii, viezurii, iepurii, aricii, nevăstuicile, șoarecii și șobolanii de deal. Dintre reptile, șarpele de apă, napârca și șopârla de deal sunt cele mai răspândite. Rare, dar extrem de periculoase, sunt viperele, întâlnite în locurile stâncoase. Păsările cele mai cunoscute sunt: mierla, privighetoarea, pițigoiul
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
ca, de exemplu, trecerea "l" latin în "r" român între vocale, cf. lat. "salem" > rom. "sare", lat. "scala" > rom. "scară", lat. "solem" > rom. "soare" etc, respectiv cf. rom. "mazăre" nu "*mazăle" (alb. modhullë)"," rom. "măgură" nu "*măgulă" (alb.magulë)"," rom. "viezure" nu "*viezule" (alb. vjedhullë) etc"." Deci, cuvintele românești provenite din substratul tracic/preroman (ca și cele ale stratului latin) nu au păstrat sunetul l intervocalic, ca în cazul cuvintelor din adstratul slav (postroman) precum "milă" (< sl. "mila")", silă" (< sl. "sila
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
se înscrie în zona pădurilor de foioase, existând o alternanță a gorunetelor cu făgetele. Sunt prezente și specii de influență submediteraneană, cu tufișuri alcătuite din elemente termofile: liliacul sălbatic, cărpinița, mojdreanul. În ceea ce privește fauna, predomină speciile caracteristice pădurii de foioase: mistrețul, viezurele și unele animale de pradă ca lupul, vulpea. Se remarcă prezența unor elemente termofile mediteraneene:broasca testoasa. În cuprinsul acestei unități geografice predomină solurile cenușii și solurile brun-roșcate ce fac parte din categoria celor argiluiluviale, numite argiluvisoluri (soluri de fertilitate
Podișul Mehedinți () [Corola-website/Science/309108_a_310437]
-
timpul revoluției sau din războiul civil. - Dmitri Furmanov în romanul "Ceapaev" (1923), scris cu patetism "revoluționar", evită, totuși, idealizarea eroilor, cum va fi cazul, mai târziu, în realismul socialist. - Konstantin Fedin, autor al romanului "Orașe și ani" (1924) - Leonid Leonov, "Viezurii" (1924) - Aleksandr Fadeev, "Cei nouăsprezece" (1927), mai târziu "Tânăra gardă" (1946). Secretar al Uniunii scriitorilor sovietici (1936-1944 și 1946-1954), reprezentant tipic al stalinismului, pradă alcoolismului, se sinucide (1956) după moartea lui Stalin. Perioada așa zisei "Noii Politici Economice" (NEP), se
Literatura rusă () [Corola-website/Science/305066_a_306395]
-
gamă variată de animale sălbatice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, insecte) specii de plante din floră (arbori, arbuști, ierburi, flori) spontană a nordului Apusenilor. Mamifere cu specii: lup ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe roșcata ("Vulpes vulpes crucigera"), căprioara ("Capreolus capreolus"), viezure ("Meles meles"), veverița ("Sciurus carolinensis"), dihor ("Mustela putorius"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"); Păsări: pițigoi ("Canus major"), grangur ("Oriolus oriolus"), fazan ("Phasianus colchicus"), ciocănitoare pestrița mare ("Dendrocopus major"), ciocănitoare neagră ("Drycopus martius"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), gaița ("Garrulus glandarius"), mierla ("Turdus
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
umede de la obârsia râurilor, din circurile glaciare, trăiesc broasca de munte (Rana temporaria), salamandra (Salamandra salamandra) și tritonul (Triturus alpestris). Dintre mamifere, se întâlnesc ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes vulpes), mistrețul (Sus scrofa), căprioara (Capreolus capreolus), veverița, viezurele, iepuri, jderi (Martes martes) și râsul (Lynx lynx), etc. Apele râurilor sunt săgetate de pești, așa cum sunt păstravul indigen (Salmo trutta fario), lipanul (Thumallus thumallus), moioaga (Barbus meridionalis petenyi) și nisiparița (Sabanejeria romantica), iar dintre nevertebrate se poate aminti racul
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
exemplare în 2003 în spațiile forestiere situate de o parte și de alta a drumului Luncavița-Nifon. Dintre canide, semnificative sunt populațiile de șacali și vulpe. Acestea sunt mai frecvente la sud de Babadag, lângă Enisala și în regiunea Ciucurova Izvoru. Viezurele e mai numeros în pădurea Babadagului, Enisala și Niculițel. Jderul de copac și observa mai des în regiunile Niculițel, Carada, Camena, Alba-Celic, ca și în Pădurile dintre Hamcearca și Luncavița. Pisică sălbatică se întâlnește în pădurile dintre satele Greci, Luncavița
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Aglais urticae, Nymphalis rivularis, Satyrus dryras Scop)dar și euro-asiatice(Papilio machaon, Nemeobius lucina) Printre animalele care viețuiesc în pădurile din jurul râului se numără: ursul (Ursus arctos), mistrețul(Sus Scrofa), vulpea(Caniș vulpes), lupul(Caniș lupus europaeus), iepurele(Lepus europaeus), viezurele(Meles meles), căprioara (Capreolus capreolus), ariciul(Erinaceus europaeus), nevăstuica (Mustela nivalis), dihorul(Mustela putorius). Unele dintre aceste animale atacă gospodăriile localnicilor, provocând pagube. Dintre păsările caracteristice zonei amintim ciocănitoarea verzuie (Picuș canus), gaița (Garrulus gladorius), pupăza (Upupa epops) și corbul
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
În depresiunile de sub munte și dintre dealuri trăiește în condiții excelente nucul, dar a fost semnalat și castanul dulce, acesta fiind prezent la Jiblea, în adăpostul Coziei. În pădurile de sub munte cea mai mare răspândire o au vulpile (Vulpes vulpes), viezurii (Meles meles), iepurii, căpriorii, mistreții, lupii ( numărul acestora a scăzut considerabil în ultima perioadă) și pisicile sălbatice. Alături de aceste viețuitoare trăiesc numeroase specii de rozătoare, dintre cele mai frecvent întâlnite sunt veverițele și pârsii. În ultimele două decenii numărul viețuitoarelor
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
bine reprezentată din mai multe specii de mamifere, păsări, reptile și amfibieni. Mamifere: cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), jder ("Martes martes"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), viezure ("Meles meles"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), dihor ("Mustela putorius"), arici comun ("Erinaceus europaeus"), pârș cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), pârș de stejar ("Eliomys quercinus"), pârș de alun ("Muscardinus avellanarius"), șoarece săritor de pădure ("Sicista betulina"), liliacul de ziduri ("Vespertilio
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: urs carpatin ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), lup ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), viezure ("Meles meles"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Mustela putorius"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul cărămiziu ("Myotis emarginatus"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul mediteranean ("Rhinolophus euryale"), liliacul mare cu potcoavă
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
și floră sălbatică). Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx lynx"), vidră ("Lutra lutra"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), jder ("Martes martes"), hermelină ("Mustela erminea"), viezure ("Meles meles"), noptar cu mustăți ("Myotis mystacinus"), liliacul de seară ("Nyctalus noctula"), liliacul pitic ("Pipistrellus pipistrellus"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul urecheat cenușiu ("Plecotus austriacus"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul comun ("Myotis
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
pe proconsul. În acest timp, oștile dacice reușesc să-i alunge pe romani din cetățile pontice Histria, Tomis și Callatis, iar oștile comandate de Carp (Corado Negreanu) îi alungă și din Dionysopolis. Pe drumul de întoarcere, Burebista îi poruncește lui Viezure, șeful poliției dacice, să trimită înapoi carele încărcate cu podoabe scumpe și aur, care fuseseră luate din cetățile pontice. Victoria dacilor este celebrată printr-o serie de jocuri ale bucuriei. Între timp, regele Mitridate a fost ucis în luptă de
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
informația propriu-zisă. O mare parte din film conține scene imaginare. Deși nu se cunoaște natura statului condus de Burebista - stat centralizat sau regat neomogen -, realizatorii filmului înclină înspre varianta statului centralizat, care dispune de o poliție (condusă în film de Viezure). Conducătorul dac, pe care Nicolae Ceaușescu îl considera strămoșul său, este reprezentat ca viteaz și înțelept, iubit și respectat de popor. În acest film, dacii sunt prezentați ca fiind „cei mai viteji și mai drepți dintre traci” și singurii strămoși
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
roșie.Pădurea de foioase se caracterizează prin specii de animale precum cerbul, căprioara, mistrețul, ciocănitoarea, gaița, cucul, cocoșul de pădure. Specifică prin elemente faunistice, este stepa, tipică pentru mulțimea rozătoarelor ca popândăul, hârciogul, iepurele și răpitoare ca lupul, vulpea sau viezurele. Dintre păsări poti fi menționate: dropia, ciocârlia, prepelița, cocorul. În stepele caspice foarte aride sunt întâlnite antilopa saiga. Fauna alpină proprice munților înalți, cuprinde relicte glaciare, antilopa de munte europeană, capra neagră, marmota, mai ales în Munții Alpi. Ca o
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
lemnul câinesc), specii de ierburi (vinarița, trepădătoarea, colțișor, silnic, urzica galbenă, sănișoara, leurda, slăbănogul) și multe specii din floră de primăvară (pâștița, floarea paștelui, găinușe, brebenei, vioreaua). Fauna este diversificata în specii de: mamifere (lupul, mistrețul, vulpea, căprioara, iepurele, veverița, viezurele), păsări (mierla, gaița, pițigoiul, privighetoarea, grangurele, ciocănitoarea, fazanul) și reptile (șopârla de câmp, șarpele orb, gușterul, broască). Fauna apelor este reprezentată de diferite specii de pești (păstrăvul, lipanul, mreana, cleanul, scobarul) și păsări de apă (rate, lișițe) Istoria prezenței umane
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
de pajiști. Pădurile de fag în amestec cu rășinoasele (brad, molid) le întalnim pe versanții munțiilor, tot aici gasindu-se și pajiști alpine. Fauna este alcătuită din specii de pădure cum sunt cerbul, ursul, căprioara la care se mai adaugă viezurele, vulpea, lupul, râsul, ierunca, cocoșul de munte și altele. Domeniul alpin este populat de elemente tipice precum capra neagră, vulturul sur, acvila,etc. Apele de munte au fost colonizate cu păstrăvul indigen care trăiește alături de alte specii precum lipanul și
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
Baia de Aramă aparțin și localitățile învecinate: Brebina, Titerlești, Bratilovu, Mărășești, Stănești. Carstul este presărat de un mare număr de peșteri binecunoscute prin comorile lor de frumuseți: Bulba, Cloșani, Ponoarele, Izverna. Pădurile sunt populate de animale sălbatice: vulpea, căprioara, țapul, iepurele, veverița, viezurele, porcul mistreț și chiar lupul sau ursul. Dintre rarități menționăm: vipera cu corn (vipera ammodites), scorpionul (euscorpius carpathiann), broasca țestoasă (testudo hermani) și o serie de șopărle. Alături de păduri și pășuni o bogăție deosebită o reprezintă apele. Orașul este străbătut
Baia de Aramă () [Corola-website/Science/297209_a_298538]
-
sunt frecvente inversiunile termice. Vegetația este formată din pădurea de fag până la 1200m, apoi de amestec și ulterior de rășinoase, în sectorul înalt fiind pajiștile alpine (pe care se găsesc ienupărul, jneapănul, afinul, merișorul). Fauna este reprezentată de mamifere (mistrețul, viezurele, lupul, vulpea, pisica sălbatică în pădurile de fag, căprioara în pădurile de conifere, ursul, cerbul, râsul), păsări (găinușa de alun, cocosul de munte, ciocănitoarea, acvila de munte) sau pești (păstrăv, clean, mreana). Munții Bistriței sunt accesibili în primul rând rutier
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
va fi descoperit acest lucru de-a lungul unei bogate cariere de scriitor, subsumată, cu toate titlurile sale de glorie, dar și de obidă: Veneticii, Sălbaticul, Ruptura, chiar și cele mai „clasice”: Ningea în ochii ei albaștri, Rămășagul, Blana de viezure, Curtea interioară, Capcana de piatră, - unui fără de sfârșit jurnal intim. O mare bucurie trăim, recitindu-l pe „Lazu tot” din aceste „Scene din viața literară”. Unde nimic nu este contrafăcut: totul e așa cum a fost și este în continuare, viața
Ion Lazu () [Corola-website/Science/316556_a_317885]
-
acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"). Mamifere care trăiesc în pădurile care înconjoară Piatra Șoimilor sunt: veverița roșcată ("Sciurus vulgaris"), pârșul mare ("Glis glis"), ariciul ("Erinaceus roumanicus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), mistrețul ("Sus scrofa"), liliacul comun ("Myotis myotis"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), viezurele ("Meles meles"), nevăstuica ("Mustela nivalis"), vulpea ("Vulpes vulpes"), ursul brun ("Ursus arctos"), râsul ("Lynx lynx") sau lupul ("Canis lupus"). Traseul spre Piatra Șoimilor este marcat cu triunghi roșu durează între 1 și 2 ore, din stațiune. Sub denumirea de Piatra
Piatra Șoimilor () [Corola-website/Science/325463_a_326792]
-
privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: lup cenușiu ("Caniș lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), viezure ("Meles meles"), breb ("Castor fiber"); Păsări: stârc roșu ("Ardea purpurea"), barza neagră ("Ciconia nigra"), șerpar ("Circaetus gallicus")porumbel gulerat ("Columba palumbus"), porumbel de scorbura ("Columba oenas"), cristei-de-câmp ("Crex crex"), cuc ("Cuculus canorus"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), ciocănitoare cu spate
Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului () [Corola-website/Science/325490_a_326819]
-
unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: lup ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes crucigera"), căprioară ("Capreolus capreolus"), cerb ("Cervus elaphus"), vidră ("Lutra lutra"), jder de copac ("Martes martes"), viezure ("Meles meles"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), dihor ("Mustela putorius"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), șoarecele de pământ ("Microtus agrestis"), șoarecele gulerat ("Apodemus flavicollis"), chițcan pitic ("Sorex minutus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"); Pești cu specii de
Parcul Natural Defileul Mureșului Superior () [Corola-website/Science/324435_a_325764]
-
în zona de graniță dintre Scoția și Anglia. Marea Britanie 20-28 cm 8-11 kg 12-15 ani Toy Acest câine de talie mică a fost folosit în Scoția la vânătoarea de rozătoare și de animale de vizuină, cum ar fi vulpile, nevăstuicile, viezurii, vidrele și iepurii. Excelând la capitole precum viteză (în ciuda picioarelor scurte), agilitate, rezistență și curaj, era folosit deseori de braconieri și diferite populații seminomade (țigani) pentru a vâna ilegal pe marile moșii. Un exemplu interesant este cel al Ducelui de
Dandie Dinmont Terrier () [Corola-website/Science/323180_a_324509]
-
Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), lup cenușiu ("Canis lupus"), vulpe roșcată (Vulpes vulpes), râs ("Lynx lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), viezure ("Meles meles"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), mierlă ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), cuc ("Cuculus canorus"), cinteză ("Fringilla coelebs"), viespar ("Pernis apivorus"), șorecarul comun ("Buteo buteo"), pițigoi mare ("Parus major"), nagâț ("Vanellus vanellus"), alunar ("Nucifraga
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]