52,101 matches
-
cerești, odată ce ele dau unuia ca acesta toată nădejdea în învierea și în bunătățile viitoare. Căci însuși harul Sfântului Duh, stăpânind peste tot sufletul și umplând locașul lui de veselie și de putere, face sufletului dulci pătimirile prin nădejdea celor viitoare și omoară (copleșește) simțirea durerii prezente”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre rânduiala cea după Dumnezeu (a vieții) și despre nevoința cea adevărată, în PSB, vol. 29, p. 481-482) „Și chinurile le ducem mai ușor atunci când ne desfătăm cu suferințele pentru
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
prietenii lui, nimeni nu are (In. 15, 13). Atleții de la luptele din stadion luptă, înving, sunt strigați și încununați în același stadion; cu atleții credinței nu-i așa: ei au luptat în veacul de acum și sunt încununați în veacul viitor; au luptat aici cu pumnii cu diavolul și au învins, dar sunt strigați dincolo”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Iulian, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p.
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
aruncat aceia trupurile în foc? Aruncă și tu acum averile în mâinile săracilor! Au călcat aceia pe jăratec? Stinge și tu flacăra poftei! Da, e greu, dar și cu câștig! Nu te uita la greutățile din față, ci la bunătățile viitoare! Nu la greutățile din față, ci la bunătățile nădăjduite! Nu la suferințe, ci la premii! Nu la osteneli, ci la cununi! Nu la sudori, ci la răsplăți! Nu la dureri, ci la răsplata durerilor! Nu la focul care arde, ci
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2006, 373 pp. 41. „Întru lauda sfinților mucenici”, Traducere din limba greacă, studiu introductiv și note de Petka Grigoriu, Editura Ars Longa, Iași, 2007, 275 pp. 42. „Despre desfătarea celor viitoare. Să nu deznădăjduim. Nouă cuvântări la Cartea Facerii”, Traducere din limba greacă veche și note de Preotul Profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2008, 375 pp. 43. „Scrisorile către persoane oficiale, către
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
în apartamentul închiriat de logodnicul uneia dintre surori. Băiatul era atât de studios și de responsabil că nici n-au apucat să conviețuiască o lună și jumătate: a luat un concurs și s-a lipit de un post în Murcia. Viitorul cumnat l-a înlocuit rapid cu un coleg de facultate, Joaquín, un sculptor asturian liniștit și retras. Împărțeau apartamentul cu proprietarul acestuia, Miki, etern student la Drept, care se ocupa cu vânzarea din ușă în ușă și dormea nopțile la
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
o lucrare complexă, de larg interes atât pentru specialiști, cât și pentru toți cei care urmăresc fenomenul cultural european. Intitulată, cu modestie, Manual de aromână, cartea are semnificații deosebite pentru spiritualitatea românească și implicații majore pentru fizionomia lingvistică actuală și viitoare a Europei. Fără aromâna de lângă noi, lumea e mai mică și, sigur, mai săracă. Europa nu poate fi multiculturală dacă nu-și păstrează și pluralitatea de expresie lingvistică, după cum o dovedește cu prisosință "manualul." Lucrarea este, în primul rând, un
Aromâna de lângă noi by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/10430_a_11755]
-
inconștient, ci și iresponsabil. Numărul absolvenților din fiecare țară europeană e incomparabil mai mic decât cel din SUA, astfel încât orice comparație - ca să nu mai vorbesc de bătălie - cade în ridicol. Reformatorii-demolatori de la Bologna au uitat, în utopia lor continentală, că viitorii specialiști urmează să fie uniți de o singură limbă. Or, acea limbă nu poate fi decât engleza - oricât de utilă a fost pe perioada Campionatului Mondial germana și oricât de frumos continuă să sune franceza. Nu trebuie să fii mult
Lancea boantă a modernizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10447_a_11772]
-
retrospectiv Figurine de ceară, Mircea Opriță părăsește aceste expresii prin abordarea unei noi paradigme: integrarea recuzitei tematice a literaturii propriu-zise ansamblului structural și funcțional al SF-ului. O serie de povestiri în dialog, cu imagini recurente, complementare, supradimensionate situează societatea viitoare în tablouri individualizate și legate prin lianți narativi, prin care traversează fante și rupturi ale unui permanent lirism nostalgic față de istoria pierdută, trecută în legendă și muzeu al referentului realității pământești în afara oricărei utopii politice. Meduza, memoria, himera și licornul
Literatura SF by Gabriela Toma () [Corola-journal/Journalistic/10451_a_11776]
-
televizorului/ visele au culoare incertă aspirațiile/ încap într-un singur intestin dimineața/ golit cu fervoare// este preludiul nopții identic nopții de ieri// vii sînt numai păsările nocturne se încrucișează/ stîrnind pudră de harfă/ peste geografia orașului ignobilă// vii sînt numai viitorii sinucigași singurii/ ce-și știu să-și prețuiască destinul// viu în această noapte este preotul/ chemat să rostească îndemnuri cîrpite/ la căpătîiul muribundului surd// o noapte asimetrică o noapte refuzată gloriei/ o noapte în care trecutul și viitorul meu/ dialoghează
Un clasic al poeziei noastre actuale by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Journalistic/10452_a_11777]
-
Mondial a fost tot Germania, poetul Leonid Dimov și prozatoarea Dana Dumitriu au repurtat asupra colegilor de la România literară o victorie strivitoare: la "pariurile" organizate în redacție, la care specialiștii au pierdut încă din optimi sau sferturi, oniricul Dimov și viitoarea autoare a romanului istoric Prințul Ghica, la drept vorbind afoni într-ale fotbalului, au fost cel mai aproape de pronosticul corect. Atunci finala s-a jucat între Germania și Olanda, iar Germania a învins. Situația s-a repetat oarecum în 2006
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10465_a_11790]
-
Chivu a vorbit despre cartea ei Întoarcere în Bucureștiul interbelic la emisiunea lui Ioan T. Morar. Când Cronicarul a pomenit numele de Lippi, Ioana Pârvulescu și Adriana Bittel au întrebat, una "Filippo", cealaltă "Filippino?". Oricum, câștigătoarea a anunțat pentru săptămâna viitoare o sărbătorire în redacție. Din toți banii. De ce să citim revista Tomis ? Pentru mărturisirile lui Mircea Cărtărescu, căruia, de altfel, numărul din iunie (anul XLI, nr. 435) al revistei constănțene Tomis îi dedică - la aniversară - un grupaj consistent de texte
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10465_a_11790]
-
E ca într-un proces psihologic de sedimentare a unei teorii filozofice: trebuie să treacă un interval de timp pînă cînd cunoștințele asimilate să poată fi adunate sub lupa lămuritoare a unei înțelegeri globale. Ca instrument de lucru menit uzului viitorilor exegeți, Dicționarul de termeni filosofici ai lui Constantin Noica are trei trăsături principale: este introductiv, cvasi-obiectiv și exhaustiv. Profilul introductiv al dicționarului ține de intenția pe care au avut-o Florica și Marin Diaconu atunci cînd au pornit la elaborarea
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
bază pe seama căreia opera lui Noica poate fi interpretată, de cărămizile de bază ale gîndirii lui. Aceste cărămizi sînt tocmai conceptele pentru a căror lămurire acest dicționar a fost gîndit. Și atunci, dicționarul este precum un instrument propedeutic făcut în vederea viitoarelor interpretări exegetice. Asta înseamnă că nu avem în față o lucrare de exegeză în paginile căreia cititorul să găsească o interpretare proprie venită din partea autorilor. Și astfel trecem la cea de-a două trăsătură a dicționarului: nefiind un dicționar clădit
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
Rodica Zafiu E foarte greu să prevezi schimbările lingvistice: ipotezele despre evoluția viitoare a limbii sînt adesea infirmate și răsturnate spectaculos de desfășurarea reală a faptelor. Cu un an în urmă, discutam în această rubrică despre denominarea monedei naționale și despre desemnările oficiale și populare pe care le primea noua unitate monetară ("Leu
Roni by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10496_a_11821]
-
funcțiune a unei centrale termice; majorarea ajutorului bănesc, de la 200 de RONI la 300 de RONI" (Senatul României, ședința din 2.03.2006). Calculele economice și politice ne spun că roni e o formă efemeră, pe care o vor elimina viitoarele evoluții financiare (scoaterea din uz a vechii monede, trecerea la euro); cu atît mai mult merită să o consemnăm, pentru glosele și edițiile critice ale generațiilor viitoare, cărora le-ar putea apărea ca un cuvînt misterios.
Roni by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10496_a_11821]
-
ne spun că roni e o formă efemeră, pe care o vor elimina viitoarele evoluții financiare (scoaterea din uz a vechii monede, trecerea la euro); cu atît mai mult merită să o consemnăm, pentru glosele și edițiile critice ale generațiilor viitoare, cărora le-ar putea apărea ca un cuvînt misterios.
Roni by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10496_a_11821]
-
fotocopierii, mai greoi și mai costisitor, facilitează reproducerea identică a unei cărți (pe o altă hârtie, desigur), un substitut de bibliofilie, la îndemâna tuturor. Ce e bine și ce e rău într-o astfel de procedare tipografică voi analiza în cronica viitoare. Revin acum la condiția prozatorului Nicolae Iorga. Neamul romănesc în Basarabia e o carte de tinerețe, dacă, în 1905, la 34 de ani, îl mai putem considera tânăr pe atât de precocele, prolificul și prestigiosul istoric, deja autorul a cel
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
le-a intrat în cap că izbăvirea omenirii atîrnă de prestația lor televizată. Dacă trecem peste emisiunile de astrologie pentru uzul cetățenilor de rînd, în cursul cărora ni se prevestește zilnic, săptămînal sau lunar doza de hormoni, contul în bancă, viitoarele amante, numărul de scandaluri, suita de succese planetare și culoarea petelor de pe blana pisicii de acasă, dacă trecem așadar peste horoscoapele și zodiacele de care micul nostru ecran este împînzit pînă la refuz în ultima vreme, atunci ajungem la ședințele
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10505_a_11830]
-
capabile să dea existenței lor necesara dimensiune afectivă. În tumultul vieții cotidiene, scrisorile sunt șansa acestor oameni de a se regăsi pe ei înșiși, de a plonja în amintiri, de a iubi și de a medita la cele trecute și viitoare. Fiecare epistolă este o pauză de respirație, ocazia de a-și expune gândurile cele mai intime, iluzia că se află pe aceeași lungime de undă cu celălalt. Meditațiile sunt adânci, au miză existențială, ca aceste gînduri ale lui Petru despre
Postmodernism de secol XVIII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10508_a_11833]
-
a spus prof. Cătălina Stanca. Toți participanții au primit diplome care poartă antetulul organizatorilor CN „Costache Negri” și al Filialei Galați a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Au fost și alte proiecte interesante, prezentate prin prisma marilor preocupări ale vieții viitoare în Univers. A doua parte dialogurilor cu tinerii gălățeni s-a desfășutat la Complexul Muzeal de Științele Naturii Galați și a fost susținută de distinșii oaspeți de la Revista „Știință și Tehniocă” București, sub genericul „Proiecte planetare pe Drumul Mătăsii”. Vom
„Dialogurile tinereţii”, 2013, la CN „Costache Negri” [Corola-blog/BlogPost/94299_a_95591]
-
în ultimul timp și să horărâm la ce ne-am putea aștepta sau nu, în anii ce urmează. În fiecare an, editorii revistei Futurist aleg 10 cele mai interesante predicții și afirmații pentru anul ce urmează și chiar și pentru viitoarele decenii. Recent, aceste predicții au fost alese, dezbătute și publicate într-un raport anual numit „Outlook”. Fiecare dintre cele 10 puncte sunt alese din reviste și publicații de specialitate, în funcție de cât de interesante sunt sau de impactul pe care l-
10 predicţii ştiinţifice pentru 2014 şi anii ce vor urma [Corola-blog/BlogPost/94257_a_95549]
-
de marketing“, potrivit Sorinei Macarescu, country manager Huawei Devices România. Huawei a avut în trimestrul trei o cotă de 7% pe piața locală de telefoane inteligente. „Cifrele noastre au crescut de la an la an. Avem planuri să le dublăm anul viitor. Actuala echipă nu poate face față acestei creșteri. Vom crește echipa de marketing. Va trebui să comunicăm mai bine produsele. Numărul echipei de marketing va crește de la trei oameni, în prezent, la șase persoane“, a spus Macarescu. Până în 2018, grupul
Giganţii IT chinezi vor să se extindă în România [Corola-blog/BlogPost/94332_a_95624]
-
din el un expert într-o maladie născocită de imaginația industriei. Universitatea la care preda i-a transmis lui Spence oferta unei firme în care scria: „Căutăm lideri de opinie (...) a căror muncă va trebui să influențeze gestionarea și terapia viitoare ale disfuncției sexuale feminine (...) prin dorință hipoactivă.” Firmele care au o boală de inventat pentru a crea o piață pentru un anumit medicament racolează medici pe care îi folosesc într-o schemă de marketing cu scopuri stabilite dinainte și în
Inventatorii de boli. Cum sunt TRANSFORMAȚI oamenii SĂNĂTOȘI în cumpărători de medicamente. [Corola-blog/BlogPost/94316_a_95608]
-
ce a fost până nu de mult, se simte și de la bază, lipsa de sportivi care cresc și care ajung la nivelul lotului olimpic. Dar eu cred în continuare că putem creiona un nucleu care să ne prezinte onorabil la viitoare competiții, în următorii ani și la calificările olimpice. AGERPRES: Cu ce obiectiv mergeți la Anvers, federația v-a impus unul, v-ați impus dumneavoastră unul? Ioan Suciu: Lipsit de modestie și cu un real optimism eu cred că putem lua
INTERVIU Gimnastică artistică: Ioan Suciu – Cu un real optimism, eu cred că putem lua 1-2 medalii la Mondiale [Corola-blog/BlogPost/94286_a_95578]
-
de 7 Martie 2009 Career Day, un eveniment dedicat studenților care își doresc o carieră în domeniul Internetului. Deși aflată la început și înregistrând creșteri firave, industria online din România resimte nevoia unui cadru educațional care să ajute la formarea viitoarelor generații de specialiști. Posibilitatea accesării unui job sau lansării unei afaceri online devine o perspectivă tot mai interesantă pentru mulți tineri. Career Day își propune să ofere repere și soluții concrete participanților printr-o serie de prezentări și dezbateri susținute
Career Day, un eveniment pentru studentii pasionati de online [Corola-blog/BlogPost/94368_a_95660]