328 matches
-
România. Același an a marcat, totodată, intrarea în faza de finalizare a brandului Constantin Brâncoveanu. Fabricat după metode tradiționale și în condițiile unei selecții riguroase a distilatelor de vin de cea mai bună calitate posibilă pentru această categorie de brendy, vinarsul Brâncoveanu XO s-a lansat pe piață în decembrie 2005 devenind, în scurt timp, produsul cel mai elitist și reprezentativ al companiei. Succesul înregistrat pe piața internă și internațională, din anii următori, i-a conferit un renume deosebit și o
Nawaf Salameh () [Corola-website/Science/333559_a_334888]
-
au adunat frunze, salutînd ofițerii care, la fel ca mine, se fac că au treabă. Deodată, parcă sînt prea mulți. Umblă preocupați, cu servieta după ei, ca să se Închidă Într-un birou și să-și scoată din ea sticla de vinars. Unul Îmi spune să nu stau, să fac ceva cu frunzele alea din alee, ba chiar Îmi dă o greblă În acest scop. De ce? Eu Îți spun ție să-ți iei o slujbă, să te lași de băut, să te
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
nici o problemă. Dar Îi iese destul de acru, condescendența de locuitor al capitalei se simte uneori destul de neplăcut. Devine Însă și mai de acord cînd vede pachetul, care e de fapt o plasă considerabilă. Există acolo și o sticlă dintr-un vinars de Segarcea, ceva rar și foarte fin care trece drept coniac și care egalează șansele În fața orătăniei din plasa mirelui. Mă anim mai mult decît e cazul și dau să-i arăt minunile locotenentului, care se fîstîcește, Îmi cere să
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
privind solicitarea de recunoaștere și protecție a băuturilor spirtoase, în sensul următor: > România solicita recunoașterea și protecția denumirilor geografice pentru: * 13 băuturi spirtoase din alcool de prune, respectiv "țuică", "horincă" și "turț". * 5 băuturi spirtoase din distilat de vin, respectiv " vinars ". > România solicita recunoașterea și protecția denumirii generice pentru băutura spirtoasă " pălincă ". ==> Lapte și produse din lapte > România solicita luarea în considerare a unui conținut de grăsime de referință din laptele de vacă de 3,67%. > România a solicitat o cotă
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
a zaharozei pentru îmbogătirea musturilor în zahăr, în vederea ridicării potențialului alcoolic al vinurilor; * Recunoașterea și protecția denumirilor de origine și geografice pentru: * 13 băuturi spirtoase din prune, respectiv "țuică", "horincă" și "turț" * 5 băuturi spirtoase din distilat de vin, respectiv "vinars" * 7 tipuri de lapte * 3 tipuri de iaurt * un lapte bătut * 4 tipuri de caș * 21 de tipuri de brânză * 26 de tipuri de cașcaval * 8 tipuri de telemea * un tip de salam (Sibiu) * un tip de cârnați (Pleșcoi) * 2
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
stafide soiuri de struguri pentru vin: pentru vin alb de masă, vin alb de calitate, vin alb aromat. pentru vinuri roze de masă, pentru vin roșu de masă, vin roșu de calitate, vin roșu aromat. soiuri pentru spumante, sucuri, distilate (vinars, brandy), hibrizi direct producători (HDP). Scurtă clasificare a vinurilor: A. Vinuri propriu-zise: 1. De masă cu indicație geografică (IG) sau de regiune (VS). 2. Cu denumire de origine controlată (DOC): cules la maturitate deplină (CMD); cules târziu (CT); cules la
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
vedere volumul foarte scăzut al producției în cazul primului și calității destul de slabe pentru cel de-al doilea (doar 40% corespunde parametrilor comunitari de calitate); a fost obținută recunoașterea pe piața europeană a mai multor produse de origine: țuica, palinca, vinarsul, mai multe tipuri de brânză, lapte, cașcaval, cârnați, salam (Sibiu), magiun, etc.; de asemenea, mai pot fi depuse până la data aderării cereri de înregistrare pentru produse noi, acest lucru generând oportunități largi producătorilor autohtoni. Privit într-o manieră globală, progresul
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de la oraș neatinși în vreun fel de lumea modernă, se încaieră pentru pământ, toți sunt reticenți, intratabili, bănuitori, fără obsesia istoriei. Câțiva inși se duc la vlădica de la Blaj să ceară „alt popă” - anume unul care să nu le interzică „vinarsul la îngropăciuni” -, dar în sala monumentală a castelului mitropolitan, „mai mult din basme decât din lumea aceasta”, cufundată în umbră, îi cuprinde spaima. Câte unul dintre ai lor, ajuns student și cărturar, nu se distanțează radical de mediul copilăriei, rezervație
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
două, ziceți trei / Făcute de mâna ei. Pe drum, până la casa mirelui se tăia drumul. Flăcăii din sat tăiau un copac și blocau drumul. Deblocarea nu putea să se facă decât dacă mirele le dădea acestora de băut din ploscă vinars de cel mai bun. Uneori puteau fi mai multe astfel de Închideri de drum. Odată ajunși la casa mirelui, cei din alai chiuiau: Ieși afară soacră mare / Că-i aicea nora ta / Și-ți aduce cămașa, / C-o mânecă de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
era ales starostele care avea să adune darurile la nuntă. În cele două zile care urmau, vineri și sâmbătă, druștele și vornicii chemau prin sat nuntașii. Toți erau Îmbrăcați În haine de sărbătoare și purtau cu ei o ploscă cu vinars. După terminarea chematului, vornici adunau tineretul În casa mirelui unde se ținea ultimul joc În calitate de fecior. Era un fel de despărțire de feciorie. Duminică dimineața, druștele Împodobeau mireasa iar vornicii Împodobeau carul și puneau clopoței la boi, acasă la nănași
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cu zurgălăi și cu flori de busuioc. Aici, acasă la nănași, alaiul pregătit putea Înjuga până la opt boi. De aici alaiul pleca după mire pocnind din pistoale și chiuind. La casa mirelui poarta era Încuiată și până ce starostele nu dădea vinars, nu i se deschidea poarta. Apoi urma un dialog versificat până când poarta se desfereca. Până la dobândirea miresei, mirelui și alaiului său i se arătau pe rând alte mirese: o copilă, o babă, etc. De obicei, după o Împăcare simbolică, după
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și vasele și tacâmurile se Împrumutau de la vecini. La oamenii mai sărmani din sat li se aduceau și ajutoare alimentare: făină, carne, fructe, legume. La praznicul ce avea loc după Îngroparea defunctului participa cine poftea. Mâncarea și un pahar cu vinars se găsea pentru toți. Ceva din trăirile precreștine se pare că uneori mai dăinuie În subconștientul celor de astăzi și poate ceva mai mult În cel al Înaintașilor. Marea jale care dăinuia În sufletele celor rămași părea a lua sfârșit
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
tineri. Generațiile mature și vârstnice țineau cadența rânduielilor vechi. Se-ngrijeau de mulțimea de animale din grajdurile mai mari decât casa. Fabricau primăvara, în cazanul de aramă care ,,ardea" pentru tot satul, fiecare familie, câteva sute de litri de țuică. ,,Vinarsul întors" de prune și cireșe - alcool cu tărie de 40-60 de grade - se păstrează și-acum ca un ,,brand" al ținutului. Curățau pășunile, arau și însămânțau holdele înguste și însorite cu cartofi, dovleci și porumb. Coseau, vara, fânețele, uscau și
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
holdele înguste și însorite cu cartofi, dovleci și porumb. Coseau, vara, fânețele, uscau și clădeau fânul în clăi țuguiate. Toamna culegeau livezile de pruni și meri. Apoi, bărbații înhămau caii la căruțele încărcate, până sub bolta coviltirului, cu butoiașe cu ,,vinars", vase din lemn cu magiun de prune și saci cu mere. Doi-trei vecini sau cuscri își plănuiau, în tovărășie, călătoriile în satele "pustei" - marea și roditoare Câmpie de Vest. Schimbau încărcătura, după cutumele trocului ancestral, pe grâu și porumb. Toamna
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
întovărășit cu alții din Hunedoara ca să cerceteze zona dintre Cotnari și Ruginoasa. Pentru că hunedorenii tăiaseră la plecare un porc, fiecare avea asupra lui o hrincă de slană iar seara se ascundeau în cort ca să tragă din uiagă un gât de vinars. Aveau astfel spor la mers iar bietul Șoimuleț, în spatele căruia atârna un rucsac plin cu napolitane, nu le putea ține pasul. Până la urmă desele lui popriri au stârnit compasiunea Laurei, fata profesorului din Hunedoara, o sportivă frumoasă cu picioare atletice
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
societatea avea un organism de control asupra modului de utilizare a fondurilor de către conducere, organism ce apare cu numele de „comitet de supraveghere”; alteori, în locul acestuia semnează „bărbați de încredere”; - cam până prin 1912 societatea a organizat anual un „aldămaș” cu „vinars și zahăr”. Condiționări ale adoptării și difuziunii asociațiilortc "Condiționări ale adoptării și difuziunii asociațiilor" Principalele categorii de factori care, prin prezență și intensitate sau prin absență, duc la adoptarea și difuziunea acestei inovații colective sunt: - prezența unor aspirații de confort
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
iubitor de străini, necurmat cu voie bună și Între năcazuri, gata spre șerbie și credincios”. După care continuă: Sărăcia, totuși, cu care are a se lupta, Îl duce de multe ori la deznădăjduire și Îl Îndeamnă a căuta mângâiere În vinars. După cum se vede, Rusu XE "Rusu" explică alcoolismul exclusiv prin cauze de natură socială. În comparație cu profesorul din Blaj, Bariț XE "Bariț" e mai sever În privința acestui flagel. Fără a face vreo incriminare directă, el redă Într-un articol din 1840
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
executorii care «nu iau dela gură ulciorul cu vin și mâncare după cerință, precum iarna trecută au fost la noi un sublocotenent cu opt inși, cari de seara până dimineața - în afară de ceea ce lui s-a dat dela curte și în afară de vinars - au băut 60 de cupe de vin din cel de 9 bani cupa, și au luat peste asta bani de potcoavă 14 șuștaci și 9 bani. Oricărui executor care vine în sat trebuie săi dăm și 10 ferii, (o ferie
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
porție știm că-i dăm în mâna comisarului, dar că merg în caseria împăratului sau altundeva, aceea n-o mai știm, însă experimentăm aceia că o încasează cu execuții aspre, așa că cheltuielile noaste cu datul de bani de potcoavă, vin, vinars, fân și ovăs, întrec o treime din porție... 2. Slujba la cetate, în deosebi dusul lemnelor de foc e mare povară pentru noi.... 3. Când vine postășit greu în districtul nostru, atunci ajunge și pe noi destul, fiindcă trebuie să
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
arde până în rădăcină și curând va fi tămăduită. - Degerătură. Cartofi rași pe răzuitoare, încălziți puțin se pun pe organul degerat. Fierea porcului de asemenea poate fi folosit pentru tratarea degerăturii. O albitură, o cârpă sau un chindeu, se înmoaie în vinarsul în care a fost pusă să stea câtva timp o rădăcină de spânz, apoi se oblojește cu ea organul degerat. - Dureri de cap. Se folosesc frunze de curechi verde, foi de nuc, foi de hrean, aluat sau oțet de mere
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
nașterii. Se fierb flori de secară sau de tei sau de mușețel și se dă femeii să bea din această zeamă cât încă e fierbinte. Sau femeia se afumă cu balegă de cal, uscată, sau i se dă să bea vinars amestecat cu untdelemn. Dacă în timpul facerii i se ține la nas flori de Mâna Maicii-Domnului, femeia naște mai ușor. Boala florii albe (Leucorea). Floare de liliac alb furat se ține o vreme în rachiu de drojdie, apoi se bea. Frântură
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Rusia nu era încă în anul 1776 în stăpânirea Crimeii și deja exporta și importa produse cu propriile vase și punea în mișcare o circulație considerabilă. Rusia a interzis deja, după cum mi s-a spus acum, importul din Moldova a vinarsului, care se face din vin, deoarece Crimeea însăși produce vin. A fost deja mai sus pomenit că Rusia pentru încurajarea locuitorilor avea decise câteva întreprinderi potrivite și că în timpul războiului chiar localitățile principale ale Moldovei au fost ocupate cu negustori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
până la portul de îmbarcare dublează prețul mărfii; cerealele din centru, în lipsă de debușeuri, se consumă pe un preț de nimic sau, acolo pe loc, își pierd din valoare. Sau proprietarii le distilează și le revând țăranilor lor transformate în vinars, cunoscut în regiune sub numele de rachiu. Monopolul grăunțelor le procură grecilor beneficii enorme; se cunosc la Marsilia averile princiare ale acestor negustori. Rapiditatea acestor câștiguri ce nu încetează să crească e explicabilă: grânele încărcate la Galați și Brăila costă
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
conțin alcool etilic alimentar, cu o concentrație mai mare de 0,5% în volum; vinuri, produse pe bază de vin și produse pe bază de distilat din vin, cu o concentrație în alcool de peste 22% în volum; coniac, armaniac și vinars hl alcool pur*) 2.640.000 2. Băuturi alcoolice naturale hl alcool pur 1.800.000 3. Vinuri și produse pe baza de vin 3.1. Vinuri nespumoase hl/1 grad alcoolic**) 7.200 3.2. Vinuri spumoase hl/1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124949_a_126278]
-
autor Gheorghe Grigurcu (altminteri, un remarcabil critic de poezie) pe coperta a IV-a a volumului? Nu-ți poți reprima zâmbetul: După acquis-ul/ comunitar,/ mai pot, io, rachiul/ imunitar/ (ăl de ne apără,/ domne, de SARS,/ pentru că scapără/ ca un vinars;/ clar ca Zaraza,-n/ țoiul zoios,/ prin care raza/ trece voios;/ aprig de aprig/ ca la Câlnău)/ să mi-l mai fabric, -/ nu-n tescălău,/ dar (că-i mai aspru/ și fără zaț)/ din spirt albastru,/ din găinaț,/ sau din
Vă place Foarță? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10903_a_12228]