6,587 matches
-
l-a «recrutat» marele dirijor Mircea Popa pentru Filarmonica Banatul, unde ca violonist a interpretat, între atâtea și atâtea piese muzicale de succes, trio-urile be- thoveniene. Cea mai mare dorință a sa era, de atunci, să cânte la o vioară de maestru. Restrângându-ne material, a reușit să cumpere o asemenea vioară despre care, îmi spunea, parcă scoate sunete de aur, care plutesc sub cupola sălii de spectacol. O întâmplare legată de această vioară avea să-i deschidă orizonturile unei
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
violonist a interpretat, între atâtea și atâtea piese muzicale de succes, trio-urile be- thoveniene. Cea mai mare dorință a sa era, de atunci, să cânte la o vioară de maestru. Restrângându-ne material, a reușit să cumpere o asemenea vioară despre care, îmi spunea, parcă scoate sunete de aur, care plutesc sub cupola sălii de spectacol. O întâmplare legată de această vioară avea să-i deschidă orizonturile unei noi profesii, aceea de lutier, care l-a făcut cunoscut nu numai
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
de atunci, să cânte la o vioară de maestru. Restrângându-ne material, a reușit să cumpere o asemenea vioară despre care, îmi spunea, parcă scoate sunete de aur, care plutesc sub cupola sălii de spectacol. O întâmplare legată de această vioară avea să-i deschidă orizonturile unei noi profesii, aceea de lutier, care l-a făcut cunoscut nu numai în țară, ci și peste hotare. Noi am avut în grijă o nepoată - Maria «Muxi», astăzi violonistă în orchestra Filarmonicii din Bilbao
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
și peste hotare. Noi am avut în grijă o nepoată - Maria «Muxi», astăzi violonistă în orchestra Filarmonicii din Bilbao (Spania), de pregătirea căreia soțul meu s-a ocupat 12 ani. Din neatenție, ori mai degrabă din cauza emoției, Maria a scăpat vioara din mână... Parcă văd și astăzi scena: ochii fetiței tulburi de spaimă și parcă aud vocea calmă, caldă a soțului meu: «Nu-i nimic, am s-o repar eu». Pregătirea sa complexă de inginer și violonist i-a oferit un
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
de spaimă și parcă aud vocea calmă, caldă a soțului meu: «Nu-i nimic, am s-o repar eu». Pregătirea sa complexă de inginer și violonist i-a oferit un suport sigur pentru studiul științific al celui mai nobil instrument - vioara. A desfăcut și a reparat, apoi, sute de viori, al căror sunet a încercat să-l înnobileze, a cercetat lucrări de specialitate cu o nesfârșită râvnă, atent la cel mai neînsemnat detaliu, care putea să deschidă o fereastră ipotezelor sale
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
soțului meu: «Nu-i nimic, am s-o repar eu». Pregătirea sa complexă de inginer și violonist i-a oferit un suport sigur pentru studiul științific al celui mai nobil instrument - vioara. A desfăcut și a reparat, apoi, sute de viori, al căror sunet a încercat să-l înnobileze, a cercetat lucrări de specialitate cu o nesfârșită râvnă, atent la cel mai neînsemnat detaliu, care putea să deschidă o fereastră ipotezelor sale privind tainele viorilor. Studiind schițele viorilor construite de Stradivarius
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
și a reparat, apoi, sute de viori, al căror sunet a încercat să-l înnobileze, a cercetat lucrări de specialitate cu o nesfârșită râvnă, atent la cel mai neînsemnat detaliu, care putea să deschidă o fereastră ipotezelor sale privind tainele viorilor. Studiind schițele viorilor construite de Stradivarius, a gândit că acolo trebuie să se afle încifrată taina care stă la baza sunetului inconfundabil al viorilor maeștrilor italieni. Și, pentru a da consistență științifică cercetărilor proprii, în 1977, la 57 de ani
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
apoi, sute de viori, al căror sunet a încercat să-l înnobileze, a cercetat lucrări de specialitate cu o nesfârșită râvnă, atent la cel mai neînsemnat detaliu, care putea să deschidă o fereastră ipotezelor sale privind tainele viorilor. Studiind schițele viorilor construite de Stradivarius, a gândit că acolo trebuie să se afle încifrată taina care stă la baza sunetului inconfundabil al viorilor maeștrilor italieni. Și, pentru a da consistență științifică cercetărilor proprii, în 1977, la 57 de ani, soțul meu și-
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
atent la cel mai neînsemnat detaliu, care putea să deschidă o fereastră ipotezelor sale privind tainele viorilor. Studiind schițele viorilor construite de Stradivarius, a gândit că acolo trebuie să se afle încifrată taina care stă la baza sunetului inconfundabil al viorilor maeștrilor italieni. Și, pentru a da consistență științifică cercetărilor proprii, în 1977, la 57 de ani, soțul meu și-a luat doctoratul cu teza «Cercetări despre bazele fizice și tehnice ale construcției viorii, pentru atingerea parametrilor de bună calitate» (rezumatul
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
primul și singurul doctor în științe tehnice al Filarmonicii Banatul“, spune dna Șuboni. Merite recunoscute postum „Soțul meu a fost un fel de arheolog, care a făcut «săpături» într-un «teren» saturat de cercetări adesea ezitante ale unor constructori de viori; el avea, însă, experiența a 25 de ani de activitate în domeniul restaurării viorilor, a studiat o întreagă bibliotecă de specialitate, a reunit într-o colecție proprie instrumente cu coarde, componente ale acestora, scule, documente provenind de la renumiți lutieri. Colecția
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
recunoscute postum „Soțul meu a fost un fel de arheolog, care a făcut «săpături» într-un «teren» saturat de cercetări adesea ezitante ale unor constructori de viori; el avea, însă, experiența a 25 de ani de activitate în domeniul restaurării viorilor, a studiat o întreagă bibliotecă de specialitate, a reunit într-o colecție proprie instrumente cu coarde, componente ale acestora, scule, documente provenind de la renumiți lutieri. Colecția a donat-o în 1974 Muzeului Banatului, pentru a fi cunoscută de timișoreni. A
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
un gest care l-a făcut fericit. Dar până la expoziția pe care o cunoaștem astăzi, deschisă permanent la Bastion, au trecut... 26 de ani! O primă expoziție publică a colecției donate de dr. Cornel Șuboni s-a deschis în 1975 («Vioara, un dar al Renașterii»). A doua a fost în 1983, pentru ca după aceea colecția să ajungă în... depozitele Muzeului Banatului. Actuala expoziție - «Vioara - o pasiune de o viață» - s-a deschis în decembrie 2000, grație sprijinului material oferit de Consiliul
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
ani! O primă expoziție publică a colecției donate de dr. Cornel Șuboni s-a deschis în 1975 («Vioara, un dar al Renașterii»). A doua a fost în 1983, pentru ca după aceea colecția să ajungă în... depozitele Muzeului Banatului. Actuala expoziție - «Vioara - o pasiune de o viață» - s-a deschis în decembrie 2000, grație sprijinului material oferit de Consiliul Județean Timiș, fiind un omagiu postum adus lutierului și omului de știință dr. Cornel Șuboni“, adaugă doamna Șuboni. O vizită la expoziție Ce
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
viață» - s-a deschis în decembrie 2000, grație sprijinului material oferit de Consiliul Județean Timiș, fiind un omagiu postum adus lutierului și omului de știință dr. Cornel Șuboni“, adaugă doamna Șuboni. O vizită la expoziție Ce putem vedea la expoziția „Vioara - o pasiune de o viață“? Ne este îndrumător doamna conf. univ. dr. Rodica Giurgiu, muzeograf principal la Muzeul Banatului: „Expoziția, subliniază domnia sa, prezintă într-un stil modern - și în același timp inedit pentru muzeistică - probleme privind istoria, construcția și fizica
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
o pasiune de o viață“? Ne este îndrumător doamna conf. univ. dr. Rodica Giurgiu, muzeograf principal la Muzeul Banatului: „Expoziția, subliniază domnia sa, prezintă într-un stil modern - și în același timp inedit pentru muzeistică - probleme privind istoria, construcția și fizica viorii. O serie de obiecte și documente - un birou, obiecte personale și fotografii - reconstituie ceva din atmosfera în care a trăit muzicianul-lutier, cărți din biblioteca personală, instrumente de studiu pentru cercetător. O țiteră și o pochetă, cunoscută încă din secolul al
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
care a trăit muzicianul-lutier, cărți din biblioteca personală, instrumente de studiu pentru cercetător. O țiteră și o pochetă, cunoscută încă din secolul al XVI-lea, ne introduc în lumea instrumentelor cu coarde. Într-o vitrină este pusă în valoare o vioară Amati, datată Cremona, 1616, care în decursul a celor aproape patru secole a cunoscut o serie de modificări constructive. Sub genericul «De la lăuta orientală la vioara Renașterii» se prezintă o lăută din secolele XIII-XV și alta din secolul al XIX
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
introduc în lumea instrumentelor cu coarde. Într-o vitrină este pusă în valoare o vioară Amati, datată Cremona, 1616, care în decursul a celor aproape patru secole a cunoscut o serie de modificări constructive. Sub genericul «De la lăuta orientală la vioara Renașterii» se prezintă o lăută din secolele XIII-XV și alta din secolul al XIX-lea, un exponat din aceleași veac - chitara rusească; în aceeași secvență expozițională se găsește și o «viola d’a braccio» din secolul al XVI-lea. Se
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
secolele XIII-XV și alta din secolul al XIX-lea, un exponat din aceleași veac - chitara rusească; în aceeași secvență expozițională se găsește și o «viola d’a braccio» din secolul al XVI-lea. Se pot observa, apoi, părțile componente ale viorii, fragmente ale unor instrumente de serie, dar și de maestru (secolul al XIX-lea); remarcăm o limbă de la o vioară J.F. Pressenda, 1849. Luteria face obiectul unei alte secțiuni în care se prezintă uneltele necesare construcției viorii, șabloane, un banc
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
se găsește și o «viola d’a braccio» din secolul al XVI-lea. Se pot observa, apoi, părțile componente ale viorii, fragmente ale unor instrumente de serie, dar și de maestru (secolul al XIX-lea); remarcăm o limbă de la o vioară J.F. Pressenda, 1849. Luteria face obiectul unei alte secțiuni în care se prezintă uneltele necesare construcției viorii, șabloane, un banc de lucru. Este prezentată de asemenea o altă dimensiune a activității lutierului: restaurarea. Ultima parte a expoziției este dedicată cercetării
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
secțiuni în care se prezintă uneltele necesare construcției viorii, șabloane, un banc de lucru. Este prezentată de asemenea o altă dimensiune a activității lutierului: restaurarea. Ultima parte a expoziției este dedicată cercetării științifice, în care dr. Cornel Șuboni a excelat“. Vioara la români Vioara (violină, ceteră, diblă, scripcă) este menționată în țara noastră în anul 1663 de către italianul N. Barsi. A fost adusă probabil din Polonia sau Rusia. Abia în secolul al XIX-lea va cunoaște o mai mare răspândire, grație
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
se prezintă uneltele necesare construcției viorii, șabloane, un banc de lucru. Este prezentată de asemenea o altă dimensiune a activității lutierului: restaurarea. Ultima parte a expoziției este dedicată cercetării științifice, în care dr. Cornel Șuboni a excelat“. Vioara la români Vioara (violină, ceteră, diblă, scripcă) este menționată în țara noastră în anul 1663 de către italianul N. Barsi. A fost adusă probabil din Polonia sau Rusia. Abia în secolul al XIX-lea va cunoaște o mai mare răspândire, grație lăutarilor. Luteria a
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
și ale tirolezului J. Steiner. Dintre lutierii români menționăm: D. Cărbunescu, V.V. Bianu, Șt. Meszaros, Th. Zach, A. Apăteanu, J. Paraiciuc, D. Știrbulescu, R. Macarie, Fr. Kleverkaus, R. Boiangiuc, I. Delu etc. Dintre interpreții (soliștii) care s-au remarcat la vioară - muzică cultă trebuie citați: G. Enescu, I. Voicu, Lola Bobescu, Mihai Constantinescu, Gaby Grubea, Ștefan Gheorghiu, Ștefan Ruha, Alexandru Teodorescu, Varujan Cozighian, Radu Zvorișteanu, Virgil Pop, Daniel Podlovschi, Cornelia Bronzeti, Eugen Sârbu, Silvia Marcovici, Mihnea Martin, Lenuța Ciulei, Mariana Sârbu
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
Fiindcă nu a depins niciodată de factorul politic, într-o țară în care intelectualii se gudură pe lîngă politicieni. Fiindcă are parte de un soț (Romulus Rusan) care i-a acceptat harisma și și-a înfrînt orgoliul, acceptînd să fie vioara a doua de-a lungul unei vieți spinoase. Autoarea definește manipularea ca pe „orice schimbare impusă din afară“ (p. 114). Fals tratat de manipulare e șirul unor schimbări în cursul cărora, dacă nu admiți influența unei puteri spirituale, desfășurarea episoadelor
Puterea indirectă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2812_a_4137]
-
mâncăm untura de pește cu o feliuța de lămâie. În 1936 ne-am întors în Moldova, la Român. Acolo am inceput școală primară. La 6 ani eram deja în formația de dansatori, la populare. Tot atunci am primit și prima vioară. Mama, care era și profesoara, s-a ocupat de educația noastră, o atenție deosebită fiind acordată aptitudinilor (mai am o soră). Tot ea m-a învățat să desenez. Din păcate, a murit în 1938, din cauza unei injecții fatale, o greșeală
Agenda2003-30-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281297_a_282626]
-
individual de muncă, fie desfășoară activități exclusiv pe bază de convenții civile de prestări de servicii și realizează un venit brut pe an calendaristic ce este echivalent cu cel puțin 3 salarii medii brute pe economie. ( I. B.) ÎNTREABĂ: Doamna VIOARA KOVACSINSZKI, Timișoara. Am achitat taxa TV, în valoare de 540 000 de lei pentru anul 2003, și nici până în prezent nu mi s-a restituit. Cum pot intra în posesia acestei sume? RĂSPUNDE: Doamna VOICHIȚA SĂVESCU, inspector principal în cadrul Direcției
Agenda2003-46-03-cititorii () [Corola-journal/Journalistic/281704_a_283033]