797 matches
-
gândurilor lor o incandescență interioară. Μ Cât timp omul păstrează mereu vie ambiția de a cunoaște, el este sortit să Învingă. Μ Degeaba căutăm În altă parte mijlocul salvării din păcat, când firea noastră Îl deține Încă de la Început ca virtualitate: capacitatea remușcării - făuritoare treptată de „conștiință morală”. Μ Resursele noastre de voință Îmbracă, Întotdeauna, haina celui pe care-l slujesc. Așa se explică de ce la unii voința se evidențiază, de exemplu, prin ambiții exagerate de a obține tot felul de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
și uniformă a narațiunii. Sub controlul explicit al instanței auctoriale, protagonistul, Alexandru Robe, se naște, merge la școală, în armată, la facultate, cunoaște primele amoruri, trece prin evenimentele din decembrie ’89, pentru a fi în cele din urmă abandonat purei virtualități ficționale: „Buclele poveștii s-au întrerupt în aer, memoria-i amnezică; tabloul se umple de pete albe”. M. este unul dintre cei mai avizați cercetători români ai segmentului de teorie literară privind postmodernismul și ideologiile tehno-culturale apărute pe suportul fluid
MANOLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287988_a_289317]
-
Luceafărul” și colaborează ulterior la majoritatea publicațiilor din țară. Prozator, dramaturg, publicist, reporter, crainic sportiv, I. a dovedit de-a lungul anilor multiple disponibilități. Volumul de povestiri Estudiantina, cu care debutează în 1962, lasă să se întrevadă doar câteva dintre virtualitățile relevate în cărțile ulterioare. Preocupat de viața tinerilor în mijlocul cărora trăiește, autorul încearcă să dea la iveală resorturile ce le generează comportamentul și să pătrundă dincolo de aparența întâmplărilor. Predispoziția pentru tonul anecdotic, jovialitatea și verbozitatea se manifestă însă chiar și
IACOBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287476_a_288805]
-
care ne confruntă orice text, iar ficționalizarea - ca mecanism constructiv - Își dovedește funcționalitatea atât În discursul științific, cât și În discursul critico-teoretic sau filosofic. Apelul la modelul cosmologic devine așadar un fel de punct zero al referinței ficționale. Ficțiune și virtualitate Corin Braga: Dragi prieteni, ne Întâlnim din nou. Mihaela Ursa ne supune atenției un text care reprezintă, din câte am Înțeles, ultimul capitol al lucrării sale de doctorat și este de fapt o sinteză a acesteia. În orice caz, este
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
acum: o lume de ficțiuni. Nu știu dacă termenul ficțiune e potrivit aici, tocmai pentru că sensul tare al termenului este cel de invenție; or, cred că este preferabil - aceasta-i sugestia pe care vreau s-o fac - mai curând termenul virtualitate; trăim, cred, Într-o lume mai degrabă de realități virtuale, iar nu de ficțiuni. Îmi vine oarecum ușor să dau un exemplu chiar plecând de la planurile legate de Centrul de Cercetare a Imaginarului prezentate de Corin, care nu ne-a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de realități virtuale, iar nu de ficțiuni. Îmi vine oarecum ușor să dau un exemplu chiar plecând de la planurile legate de Centrul de Cercetare a Imaginarului prezentate de Corin, care nu ne-a prezentat o ficțiune, o invenție, ci o virtualitate, o posibilitate cu o mare șansă de Împlinire. Sau, pentru a mai da un exemplu, În momentul În care intru În dialog cu o persoană pe Internet, e vorba de un dialog real, chiar dacă virtual, dar nu ficțional. Să spunem
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
intru În dialog cu o persoană pe Internet, e vorba de un dialog real, chiar dacă virtual, dar nu ficțional. Să spunem că eu Îi scriu lui Corin În Franța: deși nu-l văd, noi ne Întâlnim Într-un dialog cu virtualitatea, iar eu am din acea virtualitate un răspuns - este, așadar, o virtualitate care dă răspunsuri. Corin Braga: Desigur, Sanda face o distincție logică fundamentată. Totuși, nu sunt convins că Mihaela ar trebui să renunțe la termenul ficționalizare pentru a-l
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pe Internet, e vorba de un dialog real, chiar dacă virtual, dar nu ficțional. Să spunem că eu Îi scriu lui Corin În Franța: deși nu-l văd, noi ne Întâlnim Într-un dialog cu virtualitatea, iar eu am din acea virtualitate un răspuns - este, așadar, o virtualitate care dă răspunsuri. Corin Braga: Desigur, Sanda face o distincție logică fundamentată. Totuși, nu sunt convins că Mihaela ar trebui să renunțe la termenul ficționalizare pentru a-l Înlocui cu virtualitate. Conceptul de virtualitate
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dialog real, chiar dacă virtual, dar nu ficțional. Să spunem că eu Îi scriu lui Corin În Franța: deși nu-l văd, noi ne Întâlnim Într-un dialog cu virtualitatea, iar eu am din acea virtualitate un răspuns - este, așadar, o virtualitate care dă răspunsuri. Corin Braga: Desigur, Sanda face o distincție logică fundamentată. Totuși, nu sunt convins că Mihaela ar trebui să renunțe la termenul ficționalizare pentru a-l Înlocui cu virtualitate. Conceptul de virtualitate desemnează, În categorii foarte exacte, fără
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
am din acea virtualitate un răspuns - este, așadar, o virtualitate care dă răspunsuri. Corin Braga: Desigur, Sanda face o distincție logică fundamentată. Totuși, nu sunt convins că Mihaela ar trebui să renunțe la termenul ficționalizare pentru a-l Înlocui cu virtualitate. Conceptul de virtualitate desemnează, În categorii foarte exacte, fără Îndoială, anumite raporturi specifice Între real și virtual, dar o face static, În timp ce termenul ficționalizare și ficțiune sunt mult mai dinamici, mai creatori, sugerând capacitatea culturii noastre postmoderne (sau de care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
virtualitate un răspuns - este, așadar, o virtualitate care dă răspunsuri. Corin Braga: Desigur, Sanda face o distincție logică fundamentată. Totuși, nu sunt convins că Mihaela ar trebui să renunțe la termenul ficționalizare pentru a-l Înlocui cu virtualitate. Conceptul de virtualitate desemnează, În categorii foarte exacte, fără Îndoială, anumite raporturi specifice Între real și virtual, dar o face static, În timp ce termenul ficționalizare și ficțiune sunt mult mai dinamici, mai creatori, sugerând capacitatea culturii noastre postmoderne (sau de care va fi fiind
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de genul „Ficționalizarea ca metodă cognitivă”. Teoretizările Mihaelei pe marginea ficțiunii reprezintă o Încercare de depășire a dihotomiei Între posibil, real, virtual și imposibil, și de aceea nu cred că ar trebui să renunțe la termenul ficționalizare În favoarea celui de virtualitate. Fără ca asta să Însemne că distincțiile pe care le-a făcut Sanda nu ar fi pertinente și nu acoperă subiectul; totuși, e vorba de o mutare de accent, de un alt fel de așezare a accentului În demersul Mihaelei. Horea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pe care eu le consider astfel, nu prin vibrotext (deși, desigur, aș vrea ca textul meu să vibreze, eu nu l-aș numi vibrotext). Ficțiunea heterocosmică Mihaela Ursa: Aș vrea să răspund acum obiecției tale terminologice, Sanda. Tu optezi pentru virtualitate acolo unde eu văd ficțiune. Mai Întâi cred că avem noțiuni diferite despre genul și specia În discuție. Pentru mine, ficțiunea e foarte precis delimitată - ea desemnează mai ales ficțiunea heterocosmică despre care vorbește Doleäel, adică lumea care este posibilă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
eram, iar cineva a Început să-i scrie soțului meu În locul meu și a conversat Încă minute bune. Doru a conversat cât se poate de real cu o persoană inexistentă, care era de fapt ficțiunea mea. Sanda Cordoș: Pentru mine, virtualitatea este clasa, iar ficțiunea e una dintre specii. Mihaela Ursa: În plus, În epoca noastră virtualitatea are ea Însăși un sens foarte tare, care riscă și el să o mutileze. Mă refer la sensul strict de virtualitate a lumilor electronice
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
minute bune. Doru a conversat cât se poate de real cu o persoană inexistentă, care era de fapt ficțiunea mea. Sanda Cordoș: Pentru mine, virtualitatea este clasa, iar ficțiunea e una dintre specii. Mihaela Ursa: În plus, În epoca noastră virtualitatea are ea Însăși un sens foarte tare, care riscă și el să o mutileze. Mă refer la sensul strict de virtualitate a lumilor electronice, hiperreale. Revenind la observația despre spațiul american, unde postmodernismul ar Însemna numai și numai Derrida, unde
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Cordoș: Pentru mine, virtualitatea este clasa, iar ficțiunea e una dintre specii. Mihaela Ursa: În plus, În epoca noastră virtualitatea are ea Însăși un sens foarte tare, care riscă și el să o mutileze. Mă refer la sensul strict de virtualitate a lumilor electronice, hiperreale. Revenind la observația despre spațiul american, unde postmodernismul ar Însemna numai și numai Derrida, unde fenomenologia europeană ar fi necunoscută, ca și teoretizările lui Vattimo și alții. Nimic mai fals. Cred că generalizăm aici un clișeu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
niște realia, niște universalii ontologice de nezdruncinat care ne depășesc, ne transcend, dar din care noi derivăm. Mihaela Încearcă mai degrabă să găsească o modalitate de amplificare a conceptului de ficțiune (Într-un sens foarte larg, eventual până la cel de virtualitate pe care Îl propunea Sanda) până la a-i da o percutanță și o eficiență de natură ontologică. Ea Încearcă să vadă partea noastră (care ține de lotul uman) de activitate ficționalizantă, felul În care reușim să modificăm și să transformăm
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
alt concept, creat de Michel Foucault și folosit foarte bine de Louis Marin, cel de heterotopie, care este opusul utopiei cam În același fel În care tu opui heterocosmia utopiei. Și heterotopiile ar fi spații alternative, dar nu izolate În virtualitate, În imposibilitate, ci alternative ca variante de realitate. Tot din bateria aceasta de concepte l-aș mai sublinia pe cel de ficționalizare, Însoțit de explicația „a crede fără credulitate” sau „a fi un om care crede fără ca În același timp
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
noastră, nu-mi vine să accept distincția sau propunerea Sandei de a folosi virtual În loc de ficțional - pentru că eu sunt fixat pe o anumită distincție Între virtual și actual. Și anume, În momentul În care spui efectiv ceva, nu ești În virtualitate, ci În actualizare, În afirmare; or, atunci ne-ar trebui un termen, nu știu dacă semnificativ e bun (deocamdată nu găsesc altul), care să numească pur și simplu ceva actual, instituit, adică În act, de către subiect și care să nu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
asemenea, nu cred că avem de-a face cu o schimbare de paradigmă, de la justificarea superioară a realului În structuralism la o justificare a textelor În defavoarea realului, ci, mai aproape, de o acceptare a tuturor realităților acestora ca fiind nu virtualități, ci realități de sine stătătoare. Pentru mine nu contează dacă eu sunt schizofrenic și Anca nu există decât În mintea mea, iar restul de aici suntem reali, ci mai degrabă că Anca există În același grad de realitate pentru mine
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Roman: Importantă nu este diferența Între a trăi Într-o singură lume și a trăi În mai multe lumi deodată, ci modelul prin care am putea ficționaliza, prin care ficționalizăm absolut tot ce se Întâmplă În jurul nostru, fie că este virtualitate, fie că este Într-un trecut pe care ni-l amintim. Asta Înseamnă că nu acceptăm o logică exterioară de nici o treaptă, ci ne reconstruim În noi logicile parțiale prin care am trecut de la o clipă la alta. Mihaela Ursa
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
acestui tu, a unui referent pentru această alteritate care există ca virtuală deschidere În limbaj, ca virtuală poziționare a mea În ochii și pielea lui X. Această Însingurare, această Înstrăinare a mea de toți ceilalți distruge, Într-adevăr, componenta de virtualitate din limbaj sau, dimpotrivă, forțează limbajul să-l creeze, chiar și În această izolare maximă, pe tu, prin ochii căruia să pot emite limbajul. Cornel Vâlcu: Mi se pare În continuare importantă distincția Între cele două tipuri de alteritate. Există
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
talent. Depășind formalismul asociativ, inutil, în direcția formulării judecăților estetice, studiile de acest fel rotunjesc profilul istoricului literar, oferindu-i mijlocele necesare cercetării moderne, pluridisciplinare. Curgerea stilistică avântată, prompt temperată de frecvența incidentelor, învederează dominarea netă a imagisticului de către expresivitatea virtualităților intelectuale, exprimând cu îndrăzneală și rigoare bogăția de sensuri, tumultul ideilor. Cărțile Doamnei Zoe dezvăluie o cunoaștere adâncă a istoriei literaturii, a muzicii, a artelor privirii. Așa se face că, în plămada textului, analizele de orientare comparatistă ale Doamnei Zoe
DUMITRESCU-BUSULENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]
-
tinzând spre dimensiunea romanului. Specia în care se exprimă deplin este narațiunea amplă, atent și fin articulată, ca în Walhalla, macronuvelă sau microroman, proză emblematică tematic, stilistic și ca tipologie. Înclinația individualizantă este, cum s-a observat, aceea spre „fructificarea virtualităților «analitice» ale povestirii” (Nicolae Crețu). Procedeul predilect rămâne suprapunerea/interferența perspectivelor temporale, jocul de optică între momentul evocat și cel al evocării, din tratarea contrapunctică rezultând o proză ce „interpretează oarecum «muzical» stări de conștiință subtile, momente sufletești gingașe” (Dumitru
MATEESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]
-
Ștefan Petică, D. Anghel), parnasieni (Duiliu Zamfirescu, Ion Pillat, Mateiu I. Caragiale) și mari individualități ale liricii din perioada interbelică (Tudor Arghezi, Ion Barbu, Al.A. Philippide) se află, în unele note ale operei lor, în descendență macedonskiană, ceea ce confirmă virtualitățile moderne ale acestei poezii. Teoretizările lui M., nesistematice, dar bazate pe intuiții de mare finețe, pe contactul cu ideile literare apusene, se organizează în cea mai completă și mai nouă concepție despre poezie din epocă. Incertitudinile și un demon al
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]