1,169 matches
-
furios, fățarnic ( și câte fete!), violent, tupeist și lipsit de orice decentă umană. Admir măiestria jocului, căci e un joc cu oameni: Venia vorbește puternic din Scripturi, citatele ... Citește mai mult Sunt bun! Sunt tânăr! Sunt inteligent ! Sunt puternic! Sunt virtuos! Am inima curată: sunt o comoară! Sunt cel mai, cel mai!! Nimeni nu e ca mine! Semnal de alarmă... alarmă, alarmă! Discursul unui posibil psihopat. Dar e adolescent, figură ingenua, mișcări controlate și Biblia în mână. Totuși, atenție: un eu
OLIVIA DUMITRU [Corola-blog/BlogPost/369699_a_371028]
-
nu am cântat. Am cântat dintotdeauna. Când eram copil cântam până când bunica îmi spunea să tac pentru că îmi ies plămânii afară. Cântam de îi găuream urechile. Urlam! În satul meu, la Solovăstru era un cartier de țigani, unii muzicanți, violoniști virtuoși. De la ei am primit întîia fermecare a muzicii. I-am ascultat de mică și muzica lor lăutărească m-a pătruns. Am și supt de la o țigancă, un timp, când la sânul mamei s-au micșorat resursele. O îndrăgeam pe țigancă
VIRGINIA ZEANI CONVORBIRI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353354_a_354683]
-
pe dinăuntru și nu ne mai pasă de necazurile altora, devenim cumplit de egoiști. Iar un sărac, anume Lazăr, zăcea înaintea porții lui, plin de bube". Cuvântul "un sărac" nu vrea să-l prezinte pe Lazăr ca și un om virtuos. Sărăcia nu este o virtute. Voi aminti puțin mai jos de ce în unele cazuri sărăcia nu poate fi considerată o virtute. A fi sărac înseamnă un început în a avea pe Dumnezeu în suflet. Atunci când cămara inimii este plină cu
MEDITAŢIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354148_a_355477]
-
pa care autorul și-o închipuie Evanghelie, și numai ca o Evanghelie a amoralismului. Fiindcă Zarathustra lui Nietzsche proclamă moartea lui Dumnezeu. Colindul lui Zarathustra prin lume amintzește de colindul cotidian al lui Socrate prin cetatea Atenei; Zarathustra este un virtuos în a dialoga, ca Socrate, altădată. Încheindu-și poemul, Nietzsche era convins că moartea lui Zarathustra va stârni durere așa cum a stârnit moartea lui Socrate, de atunci și în veci: lacrimi și lacrimi. Dar la moartea lui Zarathustra, personajul lui
CĂLĂTORIE PRIN VEGETAŢIA LUXURIANTĂ A EXEGEZELOR NIETZSCHEENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354394_a_355723]
-
și critic literar, pe nume Florin, se întâlnesc după zeci de ani la Cluj timp de zece zile, perioadă în care se desfășoară acținea romanului. În cele peste 200 de pagini ale cărții, structurată în zece capitole, autorul fiind un virtuos al decantării artistice și al retrospectivei, reușește să oglindească conflicte, surprinzând protagoniștii în rutina gestului cotidian. Prezentul e un pretext de a developa trecutul personajelor, o trapă a memoriei, dar și a face cunoscute lucrările publicate de fiecare, detuctibil reale
EVENIMENT EDITORIAL-GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354077_a_355406]
-
decât moartea [...] În iubire, dăruirea totală are fazele ei după cum ea implică și o anumită necesară pregătire. În dăruirea totală erotismul nu mai are înțeles de păcat, ci de virtute; cuplul - unitatea desăvârșirii - este generator al acestei iubiri, chiar fizice, virtuoase. În Cântarea cântărilor el o vede pe ea femeie și înger totodată... » (p. 10 sqq.). Deosebit de interesantă este „arhitectura“ volumului Păcatul neliniștii / Le péché de l'inquiétude, de Daniela Gifu (volum a cărui tâlmăcire de marcă în limba poetului Arthur
EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS-CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353586_a_354915]
-
într-un anumit sens, cel de „consevare a ceea ce este al tău și valoros”) este semn de grandoare. Mereu de-a lungul veacurilor, francezii au adunat colonii, bani și mai ales Virtuți, fiindcă, prin excelență, poporul francez este un popor virtuos și plin de neasemuite daruri pe care și le însușesc prin educație. Ei iubesc vinul, femeile frumoase și au în sânge plăcerea conversației. La germani și mai ales la englezi (taciturni și reci) conversația nu este o plăcere. Din păcate
SCRISOAREC DIN CORSICA, DEL A PROF. VINTILĂ PURNICHI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354160_a_355489]
-
care-l înalță ca stindard al superiorității și măreției în relație cu alți oameni : „nu-s ca ceilalți oameni”! Pe de altă parte preferința „virtuții” are ca rezultat inevitabil „înăbușirea” adevărului la marginea unei conștiințe personale, dar și sociale. După ce „virtuosul” câștigă social, preferă „virtutea” și o înalță înăuntrul său ca busolă primordială a evoluției vieții sale. O astfel de obsesie, însă, la valoarea primordială a „virtuții” mă conduce inevitabil la falsificarea sau negarea adevărului. Așa se întâmplă la mulți creștini
DESPRE PREDAREA RELIGIEI CRESTINE IN SCOALA, P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354190_a_355519]
-
preferă „virtutea” și o înalță înăuntrul său ca busolă primordială a evoluției vieții sale. O astfel de obsesie, însă, la valoarea primordială a „virtuții” mă conduce inevitabil la falsificarea sau negarea adevărului. Așa se întâmplă la mulți creștini dintre noi, „virtuoși” din alte puncte de vedere, să nedreptățim adevărul. Să-l folosim ca să ne sprijinim „virtutea” noastră (masca noastră), în cazul în care jumătate din adevăr ne servește să nu-l respectăm sau să-l negăm în cazul în care respectul
DESPRE PREDAREA RELIGIEI CRESTINE IN SCOALA, P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354190_a_355519]
-
îmi este nespus de rușine. De prostii, de răutăți, de scârnăvii. De toane. De viclenii. Rușine. (9) Asupra apropierii de Iisus Hristos, proba care nu înșeală, criteriul definitiv este buna dispoziție. Numai starea de fericire dovedește că ești al Domnului. Virtuosul îmbufnat nu este prietenul Mântuitorului, ci jinduitorul după diavol. Ascetul arțăgos nu e autentic. Există mijloace obiective, în artă, de a recunoaște autenticul și a da la o parte copia. Pentru a deosebi creștinul de caricatura ori imitația sa nu
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354530_a_355859]
-
procedeu mai sigur decât a cerceta dacă postulantul este sau nu un om vesel și mulțumit. Dacă ipochimenul e intolerant, ori morocănos, ori agitat ori mahmur, ori necăjit, nu e creștin oricât de perfect, de fidel ar fi virtuții. Este virtuos dar nu este creștin. Creștinul este liber, așadar este fericit. Acesta și este sensul genialei și inspiratei fraze a lui Kirkegaard: “contrariul păcatului nu e virtutea, contrariul păcatului este libertatea”. Vămile văzduhului sunt numeroase. Aici pe pământ la vama care
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354530_a_355859]
-
Acesta și este sensul genialei și inspiratei fraze a lui Kirkegaard: “contrariul păcatului nu e virtutea, contrariul păcatului este libertatea”. Vămile văzduhului sunt numeroase. Aici pe pământ la vama care nu poate fi înșelată, proba constă în starea de fericire. Virtuosul neîmblânzit nu știe și nu poate rosti “dulce Iisuse”, toată sfera “dulcelui” îi este străină, inaccesibilă și uită că jugul Domnului este blând și povara lui ușoară. Poate că din Evanghelia după Matei, la Predica de pe munte, s-au pierdut
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354530_a_355859]
-
a se cultiva, sau să creeze ceva folositor prin munca lor? Filozofii vremurilor au fost preocupați de integritatea morală a oamenilor, pentru binele societății în care trăiau. Socrate (470 î.Hr.-399 î.Hr.) afirma la vremea sa că oamenii nu sunt virtuoși de la natură, virtutea nu e chibzuință, adică judecata cumpănită, logică, ea nu se poate învăța, ci e dată oarecum prin har divin celor care o au; ceea ce îi călăuzește însă spre virtute este părerea adevărată. Filozoful grec Aristotel (384 î.Hr.
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
opera să este mult mai mult decât o alăturare de coperte imaginare, de ficțiune în sensul strict al cuvântului. Ceea ce a scris până astăzi este o certitudine a vocației sale, iar în acest concert-literar, poemul în stil Haiku este solistul, virtuosul care-și demonstrează măiestria exersând cu arcușul pe Stradivarius-ul cu o singură coardă. O coardă de aur. Melania CUC, 8 Noiembrie 2011 Ziua Sfinților Arhangheli Mihail, Gavril și Rafael Referință Bibliografica: MELANIA CUC: ARHIVA DE GÂNDURI FICTIVE - cronică la
CRONICĂ LA CARTEA VÂRFURI DE CRISTAL A CEZARINEI ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357027_a_358356]
-
dintr-o perspectivă inedită, aceea a valorilor creștine. Mai mult decât atât, spre stupefacția multora și spre indignarea numeroșilor detractori, nu numai că-și raportează cursurile de metafizică la problematica creștină, dar face o adevărată apologie a creștinismului printr-o virtuoasă și mutuală justificare a creștinismului și deopotrivă a metafizicii sale. În metafizica lui, pe care o descoperim în cursurile ținute la Universitate: Cursul de filosofie a religiei (1924-1925); Cursul de metafizică: I. Cunoașterea imediată (1928-1929), II. Cunoașterea mediată (1929-1930) și
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
din 22 mai 2012 Toate Articolele Autorului CAPITOLUL 150 VIAȚA ȘI SFINȚENIA EPISCOPULUI ORAȘULUI ROMILA Ne povestea ava Teodor că la treizeci de mile de Roma este un orășel numit Romila. In acest orășel era un episcop foarte vrednic și virtuos. Într-o zi niște locuitori din Romila s-au dus la preafericitul papă al Romei Agapet și l-au acuzat pe episcopul lor la papă, spunând că mănâncă un disc sfințit. La auzul acestei acuzații papa s-a supărat și
LIMONARIU de ION UNTARU în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358218_a_359547]
-
cuvintelor, dar și în toate manifestările noastre, să ne comportăm cu decență și responsabilitate. Să dezaprobăm aspectul, atitudinea și limbajul agresiv. Decența se învață! Nu ne naștem nici decenți, nici cu caracterul frumos format! Socrate spunea că „oamenii nu sunt virtuoși de la natură”, iar Aristotel adăugase la faptul că virtuțile noastre nu ne sunt date de către natură, constatarea că din contra „ele sunt date contra naturii, dar avem dispoziția naturală să le primim în noi”. Adică o deprindere „un stil al
DECENŢĂ SAU VULGARITATE? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 685 din 15 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344574_a_345903]
-
reciprocități tacite nu este o iubire agapică. Iubirea nu poate fi o tranzacție personală între „eu” și „tu”. Dragostea nu e nici „împlinirea sinelui”, după mărturisesc unii. Cauza, efectul, sfârșitul și măsura nu este ca în stoicism, o viață proprie virtuoasă, ci desăvârșirea și iubirea celorlalți. Perfecțiunea nu este ceva fragmentar, parțial și staționar. Nu există ignoranță, indiferență, pasivitate și neutralitate în morala Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Viața nu poate fi împlinită cu jumătăți de măsură; ea trebuie trăită
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
astfel, sporindu-și trufia și așa fără măsură, nu numai că nu-L sensibiliza pe Dumnezeu, ci el însuși se înstrăina de însăși dorința sa de mântuire, izolându-se astfel chiar de propriile sale reușite. Ba mai mult, faptele lui virtuoase îi deveneau exterioare, ostile și chiar acuzatoare, deopotrivă, în relație cu Dumnezeu. Dumnezeu nu are nevoie de campanie de imagine personală, egolatră și nici de CV-ul nimănui Cât privește rugăciunea cu bună-umilință a vameșului: „Dumnezeule, fii milostiv mie, păcătosului
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360313_a_361642]
-
june. Erau destui și din cei care răbufniseră, cum că acesta nu ar fi nici pe departe un „merit”, doar ceva care se apropie mai curând de dezmăț și decadență - pe o scară a „nimicniciei” ce șubrezește orice comunitate civilizată, virtuoasă ... Lingușitorii „lingușitorului șef” acced în sferele (mai) înalte ale puterii doar prin intermediul „Notes”-ului celui din urmă, ce conține cifrat nume, numere de telefon, adrese electronice și altele și socotesc că vorbe cu „relief înalt” dar spuse șugubăț, mimând cu
SERVI(R)TUŢI ELECTORALE ŞI LA ...LOCALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360104_a_361433]
-
vol.12, p. 307). Întreaga viață ascetică luminată de Sfintele Taine reface terapeutic sufletul bolnav: „Desfăcându-se deci sufletul de aplecarea spre cele rele, și alipindu-se prin dragoste de Cel Bun și supunându-se Lui prin fapte și lucrări virtuoase, e luminat de El și înfrumusețat, făcându-se bun și ascultător de sfaturile și de îndemnurile Lui, de la Care primește iarăși viața cea cu adevărat veșnică” (Sf. Grigorie Palama, op. cit. , cap. 39, p.449). Calea către Dumnezeu, trebuie să treacă
CHIP AL CHIPULUI DUMNEZEIESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359721_a_361050]
-
lectură, acestea vor continua să-și modifice codurile și sensurile la diferite dimensiuni vibraționale, în fiecare individualitate. Cunoscătorii conceptului de sens în analiza limbajelor și cercetătorii esteticii semiotice cunosc aceste adevăruri. În încheiere, îmi legitimez satisfacția descoperirii unei autoare complete, virtuoase, care nu intoxică gustul lectorului cu aridități și afluențe asimptomatice”. Autor, N.N.NEGULESCU Referință Bibliografică: O originală arhitectură meditativă în opera Elizei Roha / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 677, Anul II, 07 noiembrie 2012. Drepturi de Autor
O ORIGINALĂ ARHITECTURĂ MEDITATIVĂ ÎN OPERA ELIZEI ROHA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 677 din 07 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359851_a_361180]
-
a fost oferit spectatorilor din Ulmeni și de către soliștii vocali, veniți din toată Transilvania: Angela Vălean, Aurel Tămaș, Cornelia Radocea, Maria și Dănuț Dan, Matei Pop Aurica, Marinel Petreuș, Ghiță Pârja, Grupul „Am fost și-om fi” de la Ieud, de virtuoși ai instrumentelor muzicale din grupul „Doruri transilvane.” Membrii Ansamblului „Transilvania” din Baia Mare, în cadrul căruia au evoluat și soliștii vocali Ioana Chimbriș, Ileana Bumbar, Marioara Galbunea și instrumentiștii: Marin Mureșan, Dumitru Dobrican, au interpretat cântece, au executat dansuri și au îmbrăcat
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
de dezumanizare accentuată și cu starea de incertitudine material-spirituală a ființei umane din secolul XXI este mai mult decât evidentă. Dar, dacă oglinda societății din vremea lui Borgia sau Cellini ne dezvăluie că exista „ceva de fiară în mulți dintre virtuoșii Renașterii” (C. Antoniade), virtuoși în sensul specificat de noi anterior, desigur, atunci trebuie să punctăm faptul că umbra acelui monstru emblematic se estompa într-un fel surprinzător, ca un soi de purificare a autorului prin lucrarea sa, în suita tuturor
CADAVRUL DIN DEŞERT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340367_a_341696]
-
cu starea de incertitudine material-spirituală a ființei umane din secolul XXI este mai mult decât evidentă. Dar, dacă oglinda societății din vremea lui Borgia sau Cellini ne dezvăluie că exista „ceva de fiară în mulți dintre virtuoșii Renașterii” (C. Antoniade), virtuoși în sensul specificat de noi anterior, desigur, atunci trebuie să punctăm faptul că umbra acelui monstru emblematic se estompa într-un fel surprinzător, ca un soi de purificare a autorului prin lucrarea sa, în suita tuturor realizărilor remarcabile din știință
CADAVRUL DIN DEŞERT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340367_a_341696]