14,029 matches
-
din slavă imperiala a Cantacuzinilor. Pentru această datorăm recunoștință Brâncoveanului Martir. Volumul de față prezintă unele contribuții oltene la istoria și cultură Neamului Românesc că un firesc prinos de recunoștință. Lui Constantin Brâncoveanu românii îi sunt recunoscători nu numai pentru virtutea și tăria de a primi martiriul pentru credință să creștin- românească, ci și pentru că în cei peste 25 de ani de domnie, a construit o Țară Românească, bine închegata, bazată pe întocmiri și așezămintele social-economice și culturale puternice pe un
VARVARA&MITE MĂNEANUDEDICATIO CONSTANTIN BRÂNCOVEANU-300 DE ANI DE LA MARTIRIU. OLTENIA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401169595.html [Corola-blog/BlogPost/350573_a_351902]
-
profesioniste, care să lucreze complementar și etic, în armonie unele cu altele. În anii din urmă au început să se vehiculeze cuvinte importante, precum «viziune», «identitate», «continuitate». Este bine că ele pătrund în vocabularul puterii politice și mediatice. Dar aceste virtuți au nevoie să fie tratate corect, nu fantezist. Viziunea se face cu generozitate și cu responsabilitate, nu cu șmecherie și cu interes propriu. Identitatea nu se repară cu oportunități politice, fie ele și inspirate, ci cu loialitate. Continuitatea înseamnă cunoaștere
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Asr_principele_radu_al_romani_aurel_v_zgheran_1370928459.html [Corola-blog/BlogPost/363391_a_364720]
-
de cercˮ, de Vasile Crișan (Vasile Umbreanu). Iulian Patca, președintele Filialei Cluj, și Al.F. Țene au acordat Ștefaniei Kory Calomfirescu „Diploma de Excelență pentru întreaga activitateˮ din partea editoarei Nadia Baciu; Teodor Muntean, la 85 de ani, a primit „Diploma «Virtutea literară»ˮ, iar poetul Teofil Mândruțiu, la 60 de ani, „Diploma de Onoare a Cenaclului «Artur Silvestri»ˮ. A urmat premierea autorilor celor mai merituoase cărți apărute în anul precedent. Pentru fiecare premiu, Iulian Patca, președintele comisiei de jurizare, a
LIGA SCRIITORILOR LA CEAS DE SĂRBĂTOARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2282 din 31 martie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1490948772.html [Corola-blog/BlogPost/368895_a_370224]
-
urletul sinistru v-a revenit în glas. Abia ajunși în scaun v-ați și schimbat menirea. Minciuna adunată de-atâta vreme, pute. Cu fiecare zi vă dezveliți tradarea. Peste lumina țării ați așezat uitarea. Hoția, pentru voi... e astăzi o virtute Nu ne-astupați lumina, când noi o vrem afară, In ea sunt vieți pierdute în lupte și războaie, Nu v-așezați pe ea... voi sunteți niște zoaie, Prin voi nu se mai vede mândria milenară. In mintea voastră-ngustă... și
SE FURĂ DIN LUMINA ȚĂRII de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1783 din 18 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/marin_bunget_1447826550.html [Corola-blog/BlogPost/373763_a_375092]
-
-o mulți dintre oamenii de știință dar și dintre filosofi. Cercetând și gândind rațional, adică folosind inteligența la maximum, dar trecând totul prin suflet, au ajuns la concluzia că este bine să adopți modestia în viață, considerând-o ca o virtute. Omul modest nu are nevoie de conștiința propriei superiorități, ea evidențiindu-se de la sine. Modestia sinceră, bazată pe o inteligență superioară aparține, susținea cineva, „oamenilor mari”. Am ajuns în secole ale dezvoltării științei și întotdeauna am spus că știința, religia
ECHILIBRUL INTRE AROGANTA SI UMILINTA de VAVILA POPOVICI, SUA în ediţia nr. 15 din 15 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Modestia_echilibrul_intre_aroganta_si_umilinta.html [Corola-blog/BlogPost/342480_a_343809]
-
să marginalizezi o personalitate atât de puternică precum cea a poetului, făcând referire la trecut. Pentru mine, Mircea Trifu, la fel ca opera sa, dăinuiește în timp. Îl recomand pe Mircea Trifu celor care mai cred că modestia este o virtute pentru cel care știe a scrie și o măreție pentru înfometații de metaforă poetică. ------------------------------- Ligia-Gabriela JANIK Aldingen, Germania 1 MAI 2016 Referință Bibliografică: PREFAȚA LA VOLUMUL DE POEZIE ' UN ÎNGER DE VIOARĂ ' DE MIRCEA TRIFU, ÎN CURS DE APARIȚIE LA
PREFAŢA LA VOLUMUL DE POEZIE ' UN ÎNGER DE VIOARĂ ' DE MIRCEA TRIFU, ÎN CURS DE APARIŢIE LA EDITURA AIUS CRAIOVA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/ligia_gabriela_janik_1462336732.html [Corola-blog/BlogPost/376535_a_377864]
-
LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Lucrari > FOCUL PĂCATULUI ȘI APA CURATĂ A VIRTUȚII Autor: Vavila Popovici Publicat în: Ediția nr. 450 din 25 martie 2012 Toate Articolele Autorului „Să fii abil e ceva, dar să fii cinstit, asta merită osteneala.” Constantin Brâncuși Citim în ziarele acestei săptămâni: „Cel mai căutat infractor al momentului
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
Curți de Casație și Justiție au emis, joi 22 martie a.c. un mandat de arestare în lipsă a unui deputat acuzat de mai multe înșelăciuni imobiliare ... ” Iată o nouă temă de reflecție care m-a determinat să aștern gânduri despre virtute, cuvânt ce provine din latinescul „virtus”, însemnând integritate morală, existența ei nefiind posibilă fără libera alegere, a spus-o chiar unul din cei mai reputați Sfinți Părinți ai Bisericii - Origene (185-254). Se poate vorbi de mai multe virtuți, despre virtuți
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
gânduri despre virtute, cuvânt ce provine din latinescul „virtus”, însemnând integritate morală, existența ei nefiind posibilă fără libera alegere, a spus-o chiar unul din cei mai reputați Sfinți Părinți ai Bisericii - Origene (185-254). Se poate vorbi de mai multe virtuți, despre virtuți religioase și virtuți morale. Virtuțile religioase sunt considerate a fi suprafirești sau insuflate - daruri puse de Dumnezeu în inima omului - care îi orientează viața spre fapte bune. Aceste virtuți sunt: dragostea, credința și speranța. Opusul lor: ura, lipsa
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
virtute, cuvânt ce provine din latinescul „virtus”, însemnând integritate morală, existența ei nefiind posibilă fără libera alegere, a spus-o chiar unul din cei mai reputați Sfinți Părinți ai Bisericii - Origene (185-254). Se poate vorbi de mai multe virtuți, despre virtuți religioase și virtuți morale. Virtuțile religioase sunt considerate a fi suprafirești sau insuflate - daruri puse de Dumnezeu în inima omului - care îi orientează viața spre fapte bune. Aceste virtuți sunt: dragostea, credința și speranța. Opusul lor: ura, lipsa de credință
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
provine din latinescul „virtus”, însemnând integritate morală, existența ei nefiind posibilă fără libera alegere, a spus-o chiar unul din cei mai reputați Sfinți Părinți ai Bisericii - Origene (185-254). Se poate vorbi de mai multe virtuți, despre virtuți religioase și virtuți morale. Virtuțile religioase sunt considerate a fi suprafirești sau insuflate - daruri puse de Dumnezeu în inima omului - care îi orientează viața spre fapte bune. Aceste virtuți sunt: dragostea, credința și speranța. Opusul lor: ura, lipsa de credință și disperarea. Dragostea
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
latinescul „virtus”, însemnând integritate morală, existența ei nefiind posibilă fără libera alegere, a spus-o chiar unul din cei mai reputați Sfinți Părinți ai Bisericii - Origene (185-254). Se poate vorbi de mai multe virtuți, despre virtuți religioase și virtuți morale. Virtuțile religioase sunt considerate a fi suprafirești sau insuflate - daruri puse de Dumnezeu în inima omului - care îi orientează viața spre fapte bune. Aceste virtuți sunt: dragostea, credința și speranța. Opusul lor: ura, lipsa de credință și disperarea. Dragostea este puterea
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
Bisericii - Origene (185-254). Se poate vorbi de mai multe virtuți, despre virtuți religioase și virtuți morale. Virtuțile religioase sunt considerate a fi suprafirești sau insuflate - daruri puse de Dumnezeu în inima omului - care îi orientează viața spre fapte bune. Aceste virtuți sunt: dragostea, credința și speranța. Opusul lor: ura, lipsa de credință și disperarea. Dragostea este puterea, energia trăirii spirituale manifestată prin sentiment, rațiune și voință față de sine, de lume și față de Dumnezeu, fiindcă „Dumnezeu este iubire” (I Ioan 4, 16
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
toate cele scrise în Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție: „Cel ce crede în Mine chiar de va fi și muri, viu va fi”; speranța este așteptarea cu încredere a împlinirii tuturor binefacerilor, „Hristos în voi, nădejdea slavei" (Col. 1:26-27). Virtuțile morale sunt deprinderi dobândite în practica vieții. Ele exprimă esența și perfecțiunea morală; controlează toate actele, faptele și atitudinile noastre, modelează și structurează întreaga noastră viață. Ele sunt: înțelepciunea, dreptatea, cumpătarea și tăria. Aceste virtuți se mai numesc și cardinale
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
nădejdea slavei" (Col. 1:26-27). Virtuțile morale sunt deprinderi dobândite în practica vieții. Ele exprimă esența și perfecțiunea morală; controlează toate actele, faptele și atitudinile noastre, modelează și structurează întreaga noastră viață. Ele sunt: înțelepciunea, dreptatea, cumpătarea și tăria. Aceste virtuți se mai numesc și cardinale, fiindcă ele stau la temelia celorlalte virtuți și pe ele se reazemă viața cinstită. Opusul lor: prostia, nedreptatea, neînfrânarea, slăbiciunea. Înțelepciunea este cea care ajută echilibrului vieții noastre, înfăptuirii de lucruri cinstite, prin prudență, prevedere
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
vieții. Ele exprimă esența și perfecțiunea morală; controlează toate actele, faptele și atitudinile noastre, modelează și structurează întreaga noastră viață. Ele sunt: înțelepciunea, dreptatea, cumpătarea și tăria. Aceste virtuți se mai numesc și cardinale, fiindcă ele stau la temelia celorlalte virtuți și pe ele se reazemă viața cinstită. Opusul lor: prostia, nedreptatea, neînfrânarea, slăbiciunea. Înțelepciunea este cea care ajută echilibrului vieții noastre, înfăptuirii de lucruri cinstite, prin prudență, prevedere; dreptatea presupune raportarea activităților noastre la respectarea normelor divine (Cuvântul lui Dumnezeu
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
respectarea normelor divine (Cuvântul lui Dumnezeu) și a normelor de drept juridic (stabilite de conducătorii țărilor); cumpătarea presupune stăpânirea poftelor, măsură în toate actele și faptele vieții (în mâncare, băutură, îmbrăcăminte, în vorbe, avuție și în tot comportamentul); tăria este virtutea morală care întărește sufletul și cugetul în urmărirea binelui; ne face capabili să depășim toate greutățile vieții. Sf. Macarie cel Mare spunea că toate virtuțile sunt legate între ele, formând un lanț duhovnicesc, una atârnând de cealaltă. Ființa tuturor virtuților
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
faptele vieții (în mâncare, băutură, îmbrăcăminte, în vorbe, avuție și în tot comportamentul); tăria este virtutea morală care întărește sufletul și cugetul în urmărirea binelui; ne face capabili să depășim toate greutățile vieții. Sf. Macarie cel Mare spunea că toate virtuțile sunt legate între ele, formând un lanț duhovnicesc, una atârnând de cealaltă. Ființa tuturor virtuților este însuși Iisus Hristos și El trebuie să fie etalonul comportamentului nostru. În alt eseu afirmam că cinstea nu este o vocație (atracție înnăscută), dar
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
virtutea morală care întărește sufletul și cugetul în urmărirea binelui; ne face capabili să depășim toate greutățile vieții. Sf. Macarie cel Mare spunea că toate virtuțile sunt legate între ele, formând un lanț duhovnicesc, una atârnând de cealaltă. Ființa tuturor virtuților este însuși Iisus Hristos și El trebuie să fie etalonul comportamentului nostru. În alt eseu afirmam că cinstea nu este o vocație (atracție înnăscută), dar este o opțiune dobândită prin educație sau autoeducație și prin voință. Cinstea ca atare este
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
însuși Iisus Hristos și El trebuie să fie etalonul comportamentului nostru. În alt eseu afirmam că cinstea nu este o vocație (atracție înnăscută), dar este o opțiune dobândită prin educație sau autoeducație și prin voință. Cinstea ca atare este o virtute, una dintre cele mai complexe, pentru că în ea se adună și se sintetizează multe alte virtuți, este o calitate morală care include: înțelepciunea, dreptatea, cumpătarea, sentimentul demnității, corectitudinii și servește drept călăuză în conduita omului. Opusul cinstei este corupția. Un
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
cinstea nu este o vocație (atracție înnăscută), dar este o opțiune dobândită prin educație sau autoeducație și prin voință. Cinstea ca atare este o virtute, una dintre cele mai complexe, pentru că în ea se adună și se sintetizează multe alte virtuți, este o calitate morală care include: înțelepciunea, dreptatea, cumpătarea, sentimentul demnității, corectitudinii și servește drept călăuză în conduita omului. Opusul cinstei este corupția. Un om cinstit luptă în viață pentru biruința binelui, pentru fericire. Orice comunitate omenească este echilibrată, sănătoasă
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
Corupția, acest mare păcat omenesc, este definită ca fiind: decădere, depravare, desfrânare, destrăbălare, dezmăț, imoralitate, perversitate, pierzanie, stricăciune, viciu, deșănțare, descompunere, putreziciune, seducere ... Sf. Ioan Gură de Aur (347-407) spunea că focul păcatului se stinge doar prin apa curată a virtuții. Se pare că în zilele noastre izvorul acestei ape a cam secat ... focul se extinde, pompierii nu mai prididesc a-l stinge. Politicienii definesc corupția ca fiind „abuz de putere săvârșit în scopul obținerii unui profit personal, direct sau indirect
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
sau să creeze ceva folositor prin munca lor? Filozofii vremurilor au fost preocupați de integritatea morală a oamenilor, pentru binele societății în care trăiau. Socrate (470 î.Hr.-399 î.Hr.) afirma la vremea sa că oamenii nu sunt virtuoși de la natură, virtutea nu e chibzuință, adică judecata cumpănită, logică, ea nu se poate învăța, ci e dată oarecum prin har divin celor care o au; ceea ce îi călăuzește însă spre virtute este părerea adevărată. Filozoful grec Aristotel (384 î.Hr.-322 î.Hr.), considera
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
afirma la vremea sa că oamenii nu sunt virtuoși de la natură, virtutea nu e chibzuință, adică judecata cumpănită, logică, ea nu se poate învăța, ci e dată oarecum prin har divin celor care o au; ceea ce îi călăuzește însă spre virtute este părerea adevărată. Filozoful grec Aristotel (384 î.Hr.-322 î.Hr.), considera virtutea de două feluri: o virtute a rațiunii și o virtute morală; prima se dezvoltă prin învățătură și are nevoie de experiență și de timp, virtutea morală însă, se
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]
-
nu e chibzuință, adică judecata cumpănită, logică, ea nu se poate învăța, ci e dată oarecum prin har divin celor care o au; ceea ce îi călăuzește însă spre virtute este părerea adevărată. Filozoful grec Aristotel (384 î.Hr.-322 î.Hr.), considera virtutea de două feluri: o virtute a rațiunii și o virtute morală; prima se dezvoltă prin învățătură și are nevoie de experiență și de timp, virtutea morală însă, se capătă prin obișnuință. Astfel trage concluzia că nici una din virtuțile etice nu
FOCUL PĂCATULUI ŞI APA CURATĂ A VIRTUŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Focul_pacatului_si_apa_curata_a_virtu_vavila_popovici_1332690179.html [Corola-blog/BlogPost/354706_a_356035]