2,846 matches
-
obiectul și modul meditației sale. Eul discursiv se individualizează ca stare, iar nu ca situare. Spectacolul minții producătoare capătă vizibilitate în a face experiența unei realități onirice. Starea fundamentală, cea care asigură generarea textuală și efectul liric, este starea de visare. Regimul sub care se mobilizează visul și în care se desfășoară gândirea producătoare este acela al unei „visări în cunoaștere” („Șoapte”). Pornind dintr-o trăire și creând o trăire, poezia ne aduce la experiența estetică a visului care ne vizează
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reverie-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]
-
capătă vizibilitate în a face experiența unei realități onirice. Starea fundamentală, cea care asigură generarea textuală și efectul liric, este starea de visare. Regimul sub care se mobilizează visul și în care se desfășoară gândirea producătoare este acela al unei „visări în cunoaștere” („Șoapte”). Pornind dintr-o trăire și creând o trăire, poezia ne aduce la experiența estetică a visului care ne vizează, la visul care ne mișcă, la visul care are efect, adică la forța visului. Reveria poetică, arată G.
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reverie-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]
-
de stare. În „Tendință”, visul este văzut ca „Imagine cu linii fabuloase/a ceva odată vizualizat/o stare după care să te iei”. În „Exteriorizare” se vorbește despre „starea casnică”, iar în „În salon” se reține: „Am stare de avocat”. Visarea se configurează atât ca o stare fundamentală a spiritului, cât și ca o formă a sensibilității. Modul în care apare ea în text este prin imagini: „imagine cu linii” („Tendință”), „ca într-o imagine” („Șoapte”, p. 38). Starea de reverie
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reverie-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]
-
Poezia însă este un fenomen de limbaj. Prin urmare, ca reverie estetică, poezia apare drept o experiență a limbajului (exterior) ce face loc în discurs unei trăiri visătoare. Prima dificultate a reveriei poetice o reprezintă punerea în limbaj. De aceea, visarea și limbajul trebuie comensurate: „Între vis și limbaj/nu va exista vreo nepotrivire./ Alternativa la opoziția realitate limbaj/Va fi visul” („Tendință”). Problema nu vine din volatilitatea stării de visare, ci din perversitatea limbajului. „Limbajul, spunea L. Wittgenstein (în „Tractatus
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reverie-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]
-
a reveriei poetice o reprezintă punerea în limbaj. De aceea, visarea și limbajul trebuie comensurate: „Între vis și limbaj/nu va exista vreo nepotrivire./ Alternativa la opoziția realitate limbaj/Va fi visul” („Tendință”). Problema nu vine din volatilitatea stării de visare, ci din perversitatea limbajului. „Limbajul, spunea L. Wittgenstein (în „Tractatus logico-philosophicus”, Humanitas, 1991, p. 54), deghizează gândirea”. Mai mult, după cum reținea R. Steiner („După Babel”, Univers, 1983), „limbajul uman mai mult ascunde decât revelă” (p. 278), „imprecizia fundamentală a limbii
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reverie-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]
-
poate doar scrie. El se poate doar pune în cuvinte. În acest mod ajunge să ia forma cuvintelor, devenind astfel poezie (externă): „Un vis despre care se scrie/are însăși forma cuvintelor./ Unele opere ambigui/exprimă farmecul și lumea de sub visare,/dar și cadrele lumii din care provine visătorul” („Despre vis”). Fenomenul visării, lumea de suflet de sub reverie și dimensiunile ei („dimensiuni de vis” în „Constrâns la amurguri”), precum și contextul din care se abstrage visătorul, toate acestea se păstrează în discursul
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reverie-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]
-
mod ajunge să ia forma cuvintelor, devenind astfel poezie (externă): „Un vis despre care se scrie/are însăși forma cuvintelor./ Unele opere ambigui/exprimă farmecul și lumea de sub visare,/dar și cadrele lumii din care provine visătorul” („Despre vis”). Fenomenul visării, lumea de suflet de sub reverie și dimensiunile ei („dimensiuni de vis” în „Constrâns la amurguri”), precum și contextul din care se abstrage visătorul, toate acestea se păstrează în discursul liric. Dincolo de a fi farmec și încântare, visarea este „în cunoaștere”, fiind
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reverie-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]
-
visătorul” („Despre vis”). Fenomenul visării, lumea de suflet de sub reverie și dimensiunile ei („dimensiuni de vis” în „Constrâns la amurguri”), precum și contextul din care se abstrage visătorul, toate acestea se păstrează în discursul liric. Dincolo de a fi farmec și încântare, visarea este „în cunoaștere”, fiind, totodată, o stare de cunoaștere. În plus, în poezie orice sentiment este o cunoaștere confuză (vezi „Șoapte”). Intrând în poezie, lumea viselor îmbogățește lumea realității: „Lumina viselor îmbogățește, într-un fel misterios, lucrurile” („Înspre gândurile lui
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reverie-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]
-
Într-o iubire/orice discurs trebuie să indice,/după înțelegere,/obiectul trăirii,/ca în formulele este vorba despre” („Legi fantastice”, p. 74). Prin discursul liric reveria inițială, odată înțeleasă, se proiectează într-o altă reverie: visul produce vis; starea de visare generează o visare a stării de reverie. Odată constituit drept mecanism de visare, discursul liric stă la baza unui comportament estetic care extrage reveria din lucruri, din natură, din cosmos. Ca atare reveria poetică are două surse: una internă (reveria
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reverie-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]
-
orice discurs trebuie să indice,/după înțelegere,/obiectul trăirii,/ca în formulele este vorba despre” („Legi fantastice”, p. 74). Prin discursul liric reveria inițială, odată înțeleasă, se proiectează într-o altă reverie: visul produce vis; starea de visare generează o visare a stării de reverie. Odată constituit drept mecanism de visare, discursul liric stă la baza unui comportament estetic care extrage reveria din lucruri, din natură, din cosmos. Ca atare reveria poetică are două surse: una internă (reveria sentimentelor ce pornesc
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reverie-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]
-
în formulele este vorba despre” („Legi fantastice”, p. 74). Prin discursul liric reveria inițială, odată înțeleasă, se proiectează într-o altă reverie: visul produce vis; starea de visare generează o visare a stării de reverie. Odată constituit drept mecanism de visare, discursul liric stă la baza unui comportament estetic care extrage reveria din lucruri, din natură, din cosmos. Ca atare reveria poetică are două surse: una internă (reveria sentimentelor ce pornesc din interior) și o alta externă (reveria indusă de caracterele
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reverie-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]
-
la reverie și șoaptele („Șoapte”), mângâierile („În căutarea mângâierii tardive”), neliniștea („Constrâns la amurguri”; „Extreme albe”), melancoliile („Vârstă”) și timpul („Formă de concesie”; „Înspre gândurile lui Dumnezeu”). Visul își trage, deci, puterea și din natură. Zăpada, de exemplu, îmbie la visare: „De pe sanie,/scrutam dealurile cu privire mândră/de mare domnitor/ domnitor al tăcerii” („Zăpadă și vis”). În „Cuvântul înainte” (pp. 5-7), Dan Cristea (poate cel mai mare critic de poezie român al momentului, în orice caz cel mai sensibil și
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reverie-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]
-
observă și în cărțile anterioare („Biblioteca într-o alocuțiune”, 1995; „Altceva de cunoscut”, 1998; „Departe de ocean”, 2000; „Fugă în scris”, 2001). Pe de altă parte, ceea ce Dan Cristea interpretează drept parafrazări după Lucrețius, Ovidiu și Caesar, noi înțelegem drept visări alături de spiritele creatoare și refaceri în sine ale reveriilor acestora. În esență, întâlnim aici o similitudine cu ceea ce făcea Heidegger cu Parmenide și Heraclit. Heidegger îi traducea pe cei doi, aducându-i interpretativ către propria filosofie: textele celor doi erau
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reverie-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]
-
doi, aducându-i interpretativ către propria filosofie: textele celor doi erau mai mult temă de filosofare decât țintă de traducere. La Dan Ionescu, reveria poetică a spiritului creator menționează și utilizează texte din Lucretius, Ovidiu și Caesar ca sursă de visare și, poate, în al doilea rând ca țintă de parafrazare. Pe aceeași linie situăm și reveriile alături de Cervantes. În ce privește apariția lui Pan, Venus ori Ares, observație de minuțiozitate a criticului, noi o explicăm drept resuscitare în reveria estetică a unor
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reverie-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]
-
incitantă și stângace. Personajul din roman capătă un contur evolutiv, cititorul ajungând să empatizeze cu trăirile acestuia. Așteptările celor ce se vor apleca asupra cărții vor fi nu doar satisfăcute, dar le vor face mai suportabilă trecerea din cotidian în visare. Sau, viceversa. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Dan Ionescu: Scrisul umbrei sau umbra scrisului by http://revistaderecenzii.ro/scrisul-umbrei-sau-umbra-scrisului/ [Corola-blog/BlogPost/339690_a_341019]
-
Acasă > Versuri > Iubire > VIS Autor: Clarissa Emanuela Publicat în: Ediția nr. 1175 din 20 martie 2014 Toate Articolele Autorului îmi scutur gândul de cuvinte franțe și îmi așez visarea în palmele tale, în lumea ta, să o visezi tu, pentru mine. mă plec sub aripa cea grea de dor și îmi ascund teamă în privirile tale, în lumea ta, sa simti tu, pentru mine. îmi sfasai umbră în cele
VIS de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Clarissa_emanuela_1395317979.html [Corola-blog/BlogPost/360163_a_361492]
-
Să îmi răspundă orișicare Să mă trezesc acum din vis. Am tot sperat că poate viața Va fi mai blândă făr' de tot, M-am înșelat și-acum nici ușa Vieții s-o deschid nu pot. Rămas-am prinsă în visare, În clipa ce frânge nori, Purtat-am pașii către zare Când ochii-mi plâng iar, amândoi. Și mă tot port așa de-o vreme Sperând că cineva de sus Mă va auzi și-n taină Mă va duce la Iisus
RĂTĂCIT PE CALEA VIEŢII de ALINA AVRAM în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/alina_avram_1435719823.html [Corola-blog/BlogPost/343320_a_344649]
-
fură cojoace, de vreo nouă zile-ncoace. Fete au ieșit din case purtând fine mărțișoare, și pe câmpuri apar pâlcuri de culori pline de floare. Iată, mândra primăvară, cu alaiul ei sonor, a venit din nou în țară dând farmec visărilor... Referință Bibliografică: „Simfonii de primăvară” / Cârdei Mariana : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1896, Anul VI, 10 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cârdei Mariana : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
„SIMFONII DE PRIMĂVARĂ” de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 by http://confluente.ro/cardei_mariana_1457561884.html [Corola-blog/BlogPost/363410_a_364739]
-
e doar un sentiment, e o forma sublimă, de aceea o numeste Iubire. „Aș vrea să-nalț din suflet, Iubirii, o cântare, S-o strig în văzul lumii, în cele patru zări... Să pot trezi și norii din dulcea lor visare, Și cântul meu să-l poarte pe-al valurilor mări”. (Cântecul iubirii) „Pe ce cărări de viață, neștiute Să vin, să te-ntâlnesc..., să mă-ntâlnești Sub orologiul clipelor tăcute, Dând ,iarăși, glas iubirii pământești?!” Pe ce carari!) Iubirea este
MARIANA MIHAI – DESPRE PUTEREA SIMPLITĂŢII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1422203162.html [Corola-blog/BlogPost/377010_a_378339]
-
cunosc o altă cale) „Dacă nu am mai avea vise în care să credem, poate că nu am mai găsi puterea să mergem mai departe”, susține poeta. “Și pașii simt mărgăritare, Bătaia inimii...Cuvânt. E-atât de dulce-a mea visare... Am capu-n nori, dar pe pământ”. (Visare) “Cât despre efemeritatea timpului, iubirea este singura care dăinuie fiindcă ea se vădește în credință și lumină”, spune Mariana Mihai. “Sunt timpul nemilos care se scurge Spre veșnicii mă-ndrept vertiginos- Și
MARIANA MIHAI – DESPRE PUTEREA SIMPLITĂŢII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1422203162.html [Corola-blog/BlogPost/377010_a_378339]
-
avea vise în care să credem, poate că nu am mai găsi puterea să mergem mai departe”, susține poeta. “Și pașii simt mărgăritare, Bătaia inimii...Cuvânt. E-atât de dulce-a mea visare... Am capu-n nori, dar pe pământ”. (Visare) “Cât despre efemeritatea timpului, iubirea este singura care dăinuie fiindcă ea se vădește în credință și lumină”, spune Mariana Mihai. “Sunt timpul nemilos care se scurge Spre veșnicii mă-ndrept vertiginos- Și clipa-nsingurată care plânge, Că n-a știut a
MARIANA MIHAI – DESPRE PUTEREA SIMPLITĂŢII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1422203162.html [Corola-blog/BlogPost/377010_a_378339]
-
C. Gociu Publicat în: Ediția nr. 2327 din 15 mai 2017 Toate Articolele Autorului NUVELA IDILE, PARTEA ȘASEA Cum mai trece timpul... Soneria telefonului, pe care n-o mai auzise de mult, sună străin, strident și prelung, trezind-o din visare. Sări rapid de pe canapea și ridică receptorul, cu gândul că ar putea s-o sune Bebe. - Dragă!... se auzi vocea răspicată a lui George, vrei să mergem astă-seară la restaurant, după ora nouă? Avem pe cineva din Centrală și vor
IDILE PARTEA ȘASEA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1494857486.html [Corola-blog/BlogPost/372064_a_373393]
-
înalt deasupra, o potcoavă a cailor lunii norocoasă cu o poartă a răsăritului de unde vin magii nopții călări. Ne vor sufla-n sprâncene fosfor și aură luminoasă ne vor pune până ne vom cunoaște măsura în care încap șoapte din visare în conturul unei femei. Vin cu miere ne vor da să bem turnând în pahare bucuria revederii, coardele vor vibra în ascunsul inimii până ce-n călimară cerneala se va usca. Noaptea va prinde paianjeni pe margini, mătasea borangicului se va
EA AR PUTEA ÎNTREBA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1473108491.html [Corola-blog/BlogPost/376290_a_377619]
-
X. CENUȘĂREASA, REFLECȚII - JOCURILE FOAMEI (5), de Olivia Dumitru, publicat în Ediția nr. 2133 din 02 noiembrie 2016. Cenușăreasa, Alba-ca-Zapada, Frumoasa din Pădurea Adormita - ce au acestea în comun? Poveștile cu care cresc toți copiii, desenele animate ale lui Disney, visarea cu ochiii deschiși seară la culcare, o fetiță obișnuită, harnica și cuminte care întâlnește prințul ce-i rezolva toate problemele: va fi prințesa, va locui într-un palat, va fi iubita, niciodată singură, va face „tot ce vă vrea ea
OLIVIA DUMITRU by http://confluente.ro/articole/olivia_dumitru/canal [Corola-blog/BlogPost/369699_a_371028]
-
în afară de „cât de fermecat este el de ea”. Ex: Henric al VIII-lea al Angliei. Citește mai mult Cenușăreasa, Alba-ca-Zapada, Frumoasa din Pădurea Adormita - ce au acestea în comun? Poveștile cu care cresc toți copiii, desenele animate ale lui Disney, visarea cu ochiii deschiși seară la culcare, o fetiță obișnuită, harnica și cuminte care întâlnește prințul ce-i rezolva toate problemele: va fi prințesa, va locui într-un palat, va fi iubita, niciodată singură, va face „tot ce vă vrea ea
OLIVIA DUMITRU by http://confluente.ro/articole/olivia_dumitru/canal [Corola-blog/BlogPost/369699_a_371028]