651 matches
-
1681”<footnote Ion Neculce, op. cit., p. 64 footnote>. Cheltuielile făcute la Constantinopol cu prilejul primirii titlului de hatman al Ucrainei trebuiau acoperite, și Duca Vodă s-a dovedit a nu avea nici un scrupul. Cum luxul de la casa domnească depășea posibilitățile vistieriei, unele impozite au fost mărite de până la 16 ori, după cum mărturisesc cronicile. Dacă oamenii nu puteau să plătească, satul trebuia să plătească în locul lor. Cei care nu puteau plăti în nici un fel erau bătuți și aruncați în închisori ,,ce era
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
plătite de oamenii așezați pe pământurile sale și care formau noi sate numite seliști sau slobozii. Nou veniții din Transilvania, Polonia, Țara Românească sau de la sud de Dunăre, erau scutiți pe o perioadă de trei ani de orice obligații față de vistierie. La 11 aprilie 1671, Gheorghe Duca voievod scutește de dări poslușnicii Mănăstirii Cetățuia<footnote Ioan Caproșu, Documente privitoare la istoria orașului Iași, vol. II, documentul 348, p. 322 footnote>. Arhiereii și marii boieri dau mărturia despre vânzarea de către Mănăstirea Socola
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și cel din 16 octombrie 1704 <footnote Ibidem, documentul 275, p. 233 și documentul 276, p. 237, documentul 279, p. 245 footnote>. De asemenea, fiecare din cei 41 de oameni de serviciu ai Cetățuiei și Hlincei aveau să plătească anual vistieriei câte 2 galbeni și jumătate, în patru sferturi. Egumenii erau obligați să caute să aducă la vistierie vecinii fugiți sau plecați în alte părți, să le înmâneze fișele de impunere denumite pecetluituri și să-i așeze din nou în satele
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
documentul 279, p. 245 footnote>. De asemenea, fiecare din cei 41 de oameni de serviciu ai Cetățuiei și Hlincei aveau să plătească anual vistieriei câte 2 galbeni și jumătate, în patru sferturi. Egumenii erau obligați să caute să aducă la vistierie vecinii fugiți sau plecați în alte părți, să le înmâneze fișele de impunere denumite pecetluituri și să-i așeze din nou în satele lor. Și aceștia aveau să plătească anual câte 2 galbeni și jumătate. Mănăstirile se scuteau de orice
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
a rămas nici o urmă. Reducerea veniturilor mănăstirii din cauza proastei administrații a făcut ca imobilele să se deterioreze. „Constantin Cantemir a acordat mănăstirilor din cauză că ajunseseră foarte sărace câte un număr de poslușnici cărora le-a fixat câți ughi să plătească la vistierie, hotărând că goștina și desetina lor să rămână mănăstirilor. Numai unui preot de la fiecare mănăstire a primit scutire pentru 50 de stupi ca să-și poată cumpăra îmbrăcăminte și bocanci”<footnote Ibidem, vol. III, documentul 44, p. 36 footnote>. La fel
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
plătite de oamenii așezați pe pământurile sale și care formau noi sate numite seliști sau slobozii. Nou veniții din Transilvania, Polonia, Țara Românească sau la sud de Dunăre erau scutiți pe o perioadă de trei ani de orice obligație față de vistierie. Într-un document după 10 ianuarie 1717, Mihail Racoviță scutește de dări Mănăstirea Cetățuia pentru că a scăpat cu viață datorită acesteia. Referindu-se la acest eveniment, relatează: Și ne-au lovit joi la 8 ceasuri din zi, și lovindu-ne
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
s-au legat de mine mai jos iascăliții în vremea și stăpânirea sfinției sale părintelui Meftodie arhimandritul și igumenul sfintei mănăstiri Cetățuia și Hlincea și pentru știință urmează a me iscălitură. 1844 Ghenar 28. Macarie ieromonah i duhovnic ot Cetățuie” În vistieria Sfântului Mormânt sunt două chivote asemănătoare, iar pe inscripție este trecut și numele egumenului Cetățuiei, Dionisie Filipopolitul. Data este 30 mai 1859. Dispoziția din 1873 dată egumenului Cetățuiei, Arhimandritului Chesarie de a preda spre păstrare mănăstirii Golia o serie de
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
a făcut Io Duca Voievod și doamna sa Anastasia și l-au dăruit la noua lor ctitorie Mănăstirea Cetățuia, în anul 7177 (1669)”. Tot mănăstirii i-a fost donată o evanghelie manuscris, în limba greacă. Astăzi, ea se găsește „în vistieria Patriarhiei Ierusalimului. A fost scrisă în anul 1616 de către Mitropolitul Luca al Țării Românești”<footnote Marcu Beza, Urme românești în orientul ortodox, București, 1935, p. 20 footnote>. Însemnarea de pe marginea de jos a miniaturii, ni-l prezintă pe Sfântul Evanghelist
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
din cele mai frumoase opere de artă ce s-au făcut în aceste părți. Manuscrisul este decorat cu frontispicii, chenare și inițiale la începutul fiecărei evanghelii”<footnote Ibidem, p. 186 footnote>. Evanghelie în limba greacă, manuscris 1616. Se găsește în vistieria Patriarhiei Ierusalimului Cărjă arhiereasă ce se găsește la Mănăstirea Xeropotam Două chivoturi ce se găsesc în vistieria Sfântului Mormânt La Mănăstirea Xeropotam se păstrează o cârjă arhierească donată probabil Cetățuiei de către Gheorghe Duca pentru slujbele săvârșite de episcopii care o
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cu frontispicii, chenare și inițiale la începutul fiecărei evanghelii”<footnote Ibidem, p. 186 footnote>. Evanghelie în limba greacă, manuscris 1616. Se găsește în vistieria Patriarhiei Ierusalimului Cărjă arhiereasă ce se găsește la Mănăstirea Xeropotam Două chivoturi ce se găsesc în vistieria Sfântului Mormânt La Mănăstirea Xeropotam se păstrează o cârjă arhierească donată probabil Cetățuiei de către Gheorghe Duca pentru slujbele săvârșite de episcopii care o vizitau. Nu este descrisă de cine a fost lucrată sau din ce metal este făcută. În vistieria
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
vistieria Sfântului Mormânt La Mănăstirea Xeropotam se păstrează o cârjă arhierească donată probabil Cetățuiei de către Gheorghe Duca pentru slujbele săvârșite de episcopii care o vizitau. Nu este descrisă de cine a fost lucrată sau din ce metal este făcută. În vistieria Sfântului Mormânt mai sunt și două chivoturi asemănătoare, din metal aurit, cu următoarea inscripție: ,,Preasfântului și tămăduitorului mormânt de către preacuviosul protosinghel și egumen al Cetățuiei, Dionisie Filipopolitul și sunt aidoma modelului sfintei biserici al aceleiași mănăstiri Cetățuia, așezată în apropierea
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
avut cum face ca să o întărim și să creștem ceva bucate. Avut-a sfînta mănăstire un loc de casă între Ulița Mare și-ntre Ulița Strîmbă...pe lîngă locul casălor popilor leșești, hiind alături cu locul casălor lui Ștefan de vistierie și i-am dat acel loc, iar dumnealui ne-au dat noo...patruzeci de stupi”. Aflat-am deci că pe la 1689 biserica Trei Ierarhi era arsă și prădată de leși... Îl ascult pe călugăr cu atenție, pentru că nici nu bănuiesc
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
au ieșit țidulă gospod ca să se strige la mezat; și la acest mezat ce s au strigat de telal (negustor ambulant care-și strigă marfa n.n.), în 30 zili, s-au aflat de au dat mai mult...Ilii Herescul ot vistierie, adică 1505 lei”. Și Năculeasa cu feciorul, văzând că lucrurile stau așa, la 17 iulie 1768 scriu: „I-am dat noi acestu încredințat zapis la mîna dumisali numitului mai sus”. Apoi dacă nu vindeau casele de pe Ulița Strîmbă cu acest
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
arătat, decât o moșie. De data asta, e vorba de faptul că în iulie 1752 (7260) egumenii de la toate mănăstirile din Iași închinate Ierusalimulu, în frunte cu protosinghelul Pricopie, egumenul Galatei, au întocmit un zapis lui Toader Gheuca „logofăt ot vistierie” pentru moșia Șătrăreni a mănăstirii Sfântul Sava, pentru care acesta a plătit „doaă suti lei” De ce au vândut călugării această moșie? „Neavînd mănăstirea nici un folos de dînsa”, era și firesc ca sfințiile lor să o vândă! Dar cu cele „doaă suti
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
împotriva Ierusalimului, și la împresurat. 2. Domnul a dat în mîinile lui pe Ioiachim, împăratul lui Iuda, și o parte din vasele Casei lui Dumnezeu. Nebucadnețar a dus vasele în țara Șinear, în casa dumnezeului său, lea pus în casa vistieriei dumnezeului său. 3. Împăratul a dat poruncă lui Așpenaz, căpetenia famenilor săi dregători să-i aducă vreo cîțiva din copiii lui Israel de neam împărătesc și de viță boierească, 4. niște tineri fără vreun cusur trupesc, frumoși la chip, înzestrați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
zeci de mii vor cădea. Dar Edomul, Moabul, și fruntașii copiilor lui Amon vor scăpa din mîna lui. 42. Își va întinde mîna peste felurite țări, și nici țara Egiptului nu va scăpa. 43. Ci se va face stăpîn pe vistieriile de aur și de argint, și pe toate lucrurile scumpe ale Egiptului. Libienii și Etiopienii vor veni în alai după el. 44. Dar niște zvonuri, venite de la răsărit și de la miază-noapte, îl vor înspăimînta, și atunci va porni cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
o sută cincizeci de oi, douăzeci și cinci de vite - vaci, boi, cai și iepe. La vremea vădrăritului se vor scuti trei sute de vedre de vin și patru pogoane de vie. Apoi zece oameni streini ce ș-ar găsi fără bir în vistierie... să fie scutiți”. Scutire, scutire, dar nu chiar pe degeaba, ci: „pentru a gusta mila ce am făcut... cu aceasta... mănăstire dator să fie igumenul... să aibă purtare de grija pentru cerdacul (casa de vânătoare a lui vodă) ce s-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
putea-o cheltui spre binele musulmanilor”. Dar Malik Șah n-are de gând să urmeze pilda, el nutrește o idee de care l-a convins Hasan; poruncește: — Cer să mi se prezinte o listă amănunțită cu tot ce intră În vistieria mea și cu felul anume În care se cheltuiește fiecare ban. Când voi putea s-o am? Nizam pare copleșit. — Pot să alcătuiesc această listă, dar va fi nevoie de timp. — De cât timp, khwaje? N-a rostit ata, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Omar, pe cât de posomorât, pe atât de copleșit. Înșiră În gând fraze Împăciuitoare, pe care nu va avea, fără Îndoială, niciodată prilejul de a le rosti. — Astăzi e ziua pentru care ni s-a făgăduit un raport amănunțit asupra stării vistieriei noastre, e gata? Întreabă Malik Șah. Hasan se Înclină. — Mi-am ținut făgăduiala, raportul e aici. S-a Întors către secretarul său, care i se alătură grăbit, desface legătura de piele și Îi Întinde teancul de hârtie. Sabbah Începe să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Începe să citească. Primele pagini nu sunt, conform tradiției, decât mulțumiri, adresări pioase, citate savante, pagini elocvente bine Întoarse din condei, dar auditoriul așteaptă mai mult. Hasan ajunge acolo: Am putut să calculez cu exactitate, declară el, ceea ce a raportat vistieriei sultanului percepția fiecărei provincii, a fiecărui oraș important. Am prețuit, de asemenea, prada luată de la dușmani, și știu acum În ce mod a fost cheltuit acest aur... Ceremonios, Își drege glasul, Îi Întinde secretarului său pagina pe care tocmai a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
fratele nostru Hasan să ne prezinte cifrele care privesc câteva orașe sau provincii importante. Sultanul se grăbește să Încuviințeze. Nizam continuă: — Să luăm, de pildă, orașul Nishapur, patria lui Omar Khayyam, aici de față. Am putea ști cât au raportat vistieriei acest oraș și provincia sa? — Numaidecât, răspunde Hasan, care caută să iasă din Încurcătură. Cu o mână expertă, a desfăcut teancul, a vrut să scoată de acolo pagina treizeci și patru, unde știa că a trecut tot ce privește orașul Nishapur. Zadarnic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
mullah”. Ceea ce nu era prea departe de adevăr, totuși. Deși, pentru Șirin, premizele revoltei vor fi fost sesizabile din anul 1900, de la cura la Contrexéville a șahului. Dornic să meargă acolo Împreună cu suita sa, monarhul avusese nevoie de bani. Cum vistieria sa era goală, ca de obicei, Îi ceruse un Împrumut țarului, care-i dăduse 22,5 milioane de ruble. Arareori a existat un dar mai otrăvit. Ca să se asigure că vecinul de la sud, aflat tot timpul În preajma falimentului, va rambursa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
foarte curios de a percepe impozitele, arenda fiecare provincie cine știe cărui individ rapace, care sleia populația și păstra banii pentru sine, mulțumindu-se să extragă din ei o parte ca să-și cumpere protecția la Curte. De acolo ne vin toate nenorocirile. Vistieria fiind goală, șahul se Împrumută de la ruși și de la englezi care, spre a se vedea plătiți, obțin concesiuni și privilegii. Prin acest mijloc s-a vârât țarul În treburile noastre, și ne-am vândut pe nimic toate bogățiile. Noua putere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
rusești; au fost chiar semnalate acte de răzbunare Împotriva supușilor georgieni, Gordji, aflați În Persia În număr mare. Cu toate acestea, guvernul, susținut de presă, predica răbdarea: adevăratele reforme aveau să Înceapă, spuneau ei, experții aveau să sosească, În curând vistieria statului avea să fie plină, ne vom plăti toate datoriile, vom Îndepărta toate tutelele, vom avea școli și spitale, ca și o armată modernă care Îl va sili pe țar să părăsească Tabrizul și Îl va Împiedica să ne țină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
mai important, dificila sa misiune era pe cale să reușească. Înainte chiar de refacerea sistemului fiscal, Shuster știuse să echilibreze bugetul, pur și simplu prin limitarea furtului și risipei. Până la el, nenumărate personaje, prinți, miniștri sau Înalți demnitari, Își trimiteau cererile vistieriei, o cifră mâzgălită pe o foaie unsuroasă, iar funcționarii erau constrânși să le aducă la Îndeplinire, sub amenințarea pierderii situației sau vieții. Odată cu Morgan, totul se schimbase ca prin farmec. Un exemplu, Între atâtea altele: pe 17 iunie, În Consiliul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]