1,673 matches
-
la art. 1 intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării prezentului ordin în Monitorul Oficial al României. Începând cu aceeași dată se abroga normele departamentale de protecție a muncii care se referă la cultura mare, viticultura, pomicultura, legumicultura, plante tehnice și utilizarea substanțelor toxice în activitățile din agricultura. Articolul 3 Normele specifice de protecție a muncii pentru cultura mare, viticultura, pomicultura, legumicultura, plante tehnice și utilizarea substanțelor toxice în activitățile din agricultura sunt obligatorii pentru toate
ORDIN nr. 288 din 16 mai 1997 privind aprobarea Normelor specifice de protecţie a muncii pentru cultura mare, viticultura, pomicultura, legumicultura, plante tehnice şi utilizarea substanţelor toxice în activităţile din agricultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118390_a_119719]
-
aceeași dată se abroga normele departamentale de protecție a muncii care se referă la cultura mare, viticultura, pomicultura, legumicultura, plante tehnice și utilizarea substanțelor toxice în activitățile din agricultura. Articolul 3 Normele specifice de protecție a muncii pentru cultura mare, viticultura, pomicultura, legumicultura, plante tehnice și utilizarea substanțelor toxice în activitățile din agricultura sunt obligatorii pentru toate activitățile cu acest profil și se difuzează celor interesați prin inspectoratele de stat teritoriale pentru protecția muncii. Ministrul muncii și protecției sociale, Alexandru Athanasiu
ORDIN nr. 288 din 16 mai 1997 privind aprobarea Normelor specifice de protecţie a muncii pentru cultura mare, viticultura, pomicultura, legumicultura, plante tehnice şi utilizarea substanţelor toxice în activităţile din agricultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118390_a_119719]
-
de țesături. În unele descrieri privind categoriile de clasificare există și unele particularități (convenționalități), ca de exemplu: verificarea în fermele proprii ale gospodăriilor țărănești nu se include la industria alimentară Clasa 1593 - Fabricarea vinului din struguri, ci în Clasa 0118 - Viticultura. O situatie analoaga este și cea pentru produsele lactate obținute în fermele gospodăriilor țărănești proprii sau stani etc. * Precizări referitoare la comercializare O unitate care vinde cu amănuntul produsele pe care le fabrică este clasificată la fabricare, încadrarea nejustificandu-se
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
migdale, castane comestibile, coacăze, zmeura cultivata, căpșuni, alte fructe, inclusiv colectarea fructelor de pădure. Produse secundare: pulpe de la extracția semințelor, ramuri de pomi rezultate prin tăiere etc. Activitatea de înființare și întreținere a plantațiilor pomicole până la intrarea pe rod. 0118 Viticultura Struguri de masă, de vin și pentru stafide și vinificarea în fermele proprii care nu dispun de instalații industriale de vinificație (gospodăriile populației). Material viticol de înmulțire: butași portaltoi, coarde altoi, vite altoite. Coarde de vite rezultate din tăieri. Activitatea
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
din struguri Fabricarea vinului din struguri, inclusiv vinurile spumoase, în unități specializate și în fermele care dispun de instalații industriale de vinificație. Excepții: Fabricarea vinului în unități nespecializate și în fermele unde se culeg struguri este cuprinsă în clasa 0118 (Viticultura). 1594 Fabricarea cidrului și a vinului din fructe (cu exceptia vinurilor din struguri proaspeți) Fabricarea cidrului și vinului din fructe și miere prin fermentare (cu exceptia vinurilor din struguri proaspeți). 1595 Fabricarea altor băuturi obținute prin fermentare Fabricarea altor băuturi alcoolice fermentate
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
surplusul este important și unde producția se specializează, ei alimentează comerțul destinat aprovizionării marilor centre urbane cu grîu, vin, materii prime pentru industriile lor (lînă, lemn, in, cînepă, piele, plante procucătoare de pigmenți vegetali precum roiba, garanta etc.). Exploatările forestiere, viticultura, creșterea ovinelor tind astfel, în secolele XII-XIII, să introducă la sate un embrion de economie capitalistă, punînd în raport direct interesele marilor propietari cu cele ale neguțătorilor și bancherilor. Avîntul marelui comerț internațional Instalarea musulmanilor de jur împrejurul Mediteranei și raidurile normarde
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
acțiuni de cooperare și asociere între cooperativele agricole de producție și între acestea și alte unități de pe raza consiliului; îndruma și asigură realizarea acestor activități; ... g) organizează realizarea lucrărilor de investiții de interes comun, îndeosebi în zootehnie, legumicultura, pomicultura și viticultura, precum și pentru irigații și alte lucrări de îmbunătățiri funciare; participa la recepționarea acestora și urmărește exploatarea lor la capacitatea proiectată; sprijină organizarea de brigăzi și echipe de construcții în cooperativele agricole de producție, pentru a se asigura executarea lucrărilor de
STATUTUL din 28 septembrie 1977 consiliului intercooperatist. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126862_a_128191]
-
astfel încît să se asigure folosirea rațională a întregului potențial productiv al pămîntului, aplicarea unitară a tehnologiilor și utilizarea acelorași norme de consum de îngrășăminte, pesticide și alte materiale; ... c) ac��ionează pentru realizarea unor sectoare unice în domeniul pomiculturii, viticulturii, legumiculturii, ameliorării și exploatării pășunilor și fînețelor naturale. În cadrul sectoarelor respective, unitățile agricole își păstrează dreptul de proprietate sau, după caz, de administrare directă; ... d) asigura repartizarea judicioasa a creșterii animalelor pe specii și categorii în cadrul unităților componente; împreună cu conducerile
STATUTUL din 28 martie 1983 consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126869_a_128198]
-
achiziții și desfacere a mărfurilor. Acțiunile de cooperare și asociere au drept scop generalizarea, în mod organizat, a experienței înaintate în domeniul producției agricole, prin amplasarea mai buna a culturilor în cadrul unor asolamente, crearea unor sectoare unice în domeniul pomiculturii, viticulturii, legumiculturii, ameliorării și exploatării pasunilor Și finetelor naturale, așezarea mai judicioasă a creșterii diferitelor specii de animale, concentrarea și integrarea producției agricole și specializarea unităților, introducerea tehnologiilor moderne și, pe aceasta baza, creșterea producției și sporirea eficientei economice a activității
STATUTUL din 28 martie 1983 cooperării şi asocierii cooperativelor agricole de producţie cu unităţi de stat sau ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126868_a_128197]
-
nivelul mediu al veniturilor realizate de cooperatori, producția globală planificată, mărimea și complexitatea unității sau, după caz, a subunității, respectarea cheltuielilor de productie planificate, precum și de realizarea livrărilor la fondul de stat. Cooperatorii care își desfășoară activitatea în zootehnie, legumicultura, viticultura, pomicultura, cei calificați în meseriile de șofer, conducător de tractoare rutiere, lăcătuș, electrician și altele, precum și cei care îndeplinesc funcții de conducere și de execuție tehnice, economice, de altă specialitate, administrative și de servire, care muncesc permanent în tot cursul
STATUTUL din 28 septembrie 1977 cooperativei agricole de producţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126860_a_128189]
-
volum de muncă în activitatea productivă, stabilit de adunarea genenala, în limitele prevăzute de lege, în raport cu mărimea și complexitatea unității și volumul de muncă stabilit pentru cooperatorii care lucreaza nemijlocit în producție. Cooperatorii care își desfășoară activitatea în zootehnie, legumicultura, viticultura, pomicultura, cei calificați în meseriile de șofer, conducător de tractoare rutiere, lăcătuș, electrician și altele, precum și cei care îndeplinesc funcții de conducere și de execuție tehnice, economice, de altă specialitate, administrative și de servire, care muncesc permanent în tot cursul
STATUTUL din 28 martie 1983 cooperativei agricole de producţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126866_a_128195]
-
amp; ÎI Admisiunea scolariloru și obiectele de studiu 233. Invetaturile ce se voru propune în seminariele de gradulu I, sînt: a) Dezvoltarea obiecteloru coprinse în art. 32; ... b) Noțiuni de fisica, chimia, istoria naturale; ... c) Noțiuni de agronomia, orticoltura și viticultura; ... d) Noțiuni de medicină populară și veterinăria. ... e) Esercitie înscrisu și orale de predice; ... f) Noțiuni de logică și morale filisofica; ... g) Musica vocale și cantari bisericesci; ... h) Confesiunea ortodocsa, leturgia, istoria noului și vechiului Testamentu, istoria bisericesca, teologia morale
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
agricole, pe baza avantajului reciproc, în limitele competenței lor și în conformitate cu legislația în vigoare a fiecărui stat al părților contractante. Articolul 2 Părțile contractante vor susține și vor dezvolta o colaborare concretă în următoarele direcții: . producție vegetală - cultură mare, horticultura, viticultura, pomicultura; . producție animală - inseminare, transfer de embrioni, biotehnologii; . mecanizarea lucrărilor agricole; . industria prelucrătoare; . dezvoltare rurală; . servicii de consultanță agricolă; . cercetare științifică. Articolul 3 Colaborarea economică și tehnico-științifică dintre părțile contractante se va realiza prin următoarele mijloace: . schimb de informații de
ACORD din 31 august 1999 între Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei din România şi Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucratoare din Republica Moldova privind colaborarea economică şi tehnico-ştiinţifică în domeniul agriculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126043_a_127372]
-
de ani înaintea erei creștine 1, a ajuns în India, apoi în China, prin intermediul caravanelor. Preluată de către popoarele Asiei occidentale 2 (sumerienii, babilonienii, asirienii, egiptenii, evreii, fenicienii...), vița de vie s-a răspândit din plin pe țărmurile Mediteranei. Grecii, inițiatorii viticulturii în Europa mediteraneană, sunt înlocuiți în lucrarea lor civilizatoare de către romani: mai întâi Sicilia și sudul Italiei (Magna Graecia), iar mai apoi regiunile de coastă ale Franței și ale Spaniei. Prima noastră podgorie a luat ființă la Massalia (astăzi Marsilia
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
să se fi petrecut pe nesimțite"6. Astfel, omul a trecut pe nesimțite de la culegerea strugurelui sălbatic (lambrusque sau lambruche) la cultura viței de vie. Dar "cultura viței de vie s-a practicat inițial pentru producerea unui fruct, trecerea către viticultură făcându-se, fără îndoială, de-abia după o lungă evoluție"7. Această evoluție s-a petrecut cel mai probabil în regiunea numită Cornul Abundenței. Ceea ce istoricii numesc Cornul Abundenței sau Semiluna Abundenței, locul de naștere al civilizațiilor preelenice, se referă
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
chiar imperialistă uneori. Forța civilizatoare a vinului a dominat într-adevăr pentru multă vreme lumea mediteraneană înainte de a cuceri noi teritorii. II. Vinul în cadrul civilizațiilor antice Trebuie făcută o distincție între istoria viței de vie ca plantă și cea a viticulturii. Leagănul viticulturii nu este Europa meridională, ci Mediterana Orientală 13 (adică Levantul de odinioară 14 și Orientul Apropiat de astăzi). În această regiune unde s-au născut civilizațiile mesopotamiană, egipteană și ebraică, înaintea civilizațiilor greacă și romană, trebuie căutate începuturile
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
uneori. Forța civilizatoare a vinului a dominat într-adevăr pentru multă vreme lumea mediteraneană înainte de a cuceri noi teritorii. II. Vinul în cadrul civilizațiilor antice Trebuie făcută o distincție între istoria viței de vie ca plantă și cea a viticulturii. Leagănul viticulturii nu este Europa meridională, ci Mediterana Orientală 13 (adică Levantul de odinioară 14 și Orientul Apropiat de astăzi). În această regiune unde s-au născut civilizațiile mesopotamiană, egipteană și ebraică, înaintea civilizațiilor greacă și romană, trebuie căutate începuturile viticulturii. Drept urmare
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Leagănul viticulturii nu este Europa meridională, ci Mediterana Orientală 13 (adică Levantul de odinioară 14 și Orientul Apropiat de astăzi). În această regiune unde s-au născut civilizațiile mesopotamiană, egipteană și ebraică, înaintea civilizațiilor greacă și romană, trebuie căutate începuturile viticulturii. Drept urmare, popoarele acestor civilizații antice se află la originea unei comunități culturale, al cărei numitor comun este viticultura. În acest sens, Mediterana trebuie privită ca marea fondatoare a civilizației vinului. Toate țările riverane la Marea Mediterană orientală au cunoscut viticultura. Tăblițele
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
de astăzi). În această regiune unde s-au născut civilizațiile mesopotamiană, egipteană și ebraică, înaintea civilizațiilor greacă și romană, trebuie căutate începuturile viticulturii. Drept urmare, popoarele acestor civilizații antice se află la originea unei comunități culturale, al cărei numitor comun este viticultura. În acest sens, Mediterana trebuie privită ca marea fondatoare a civilizației vinului. Toate țările riverane la Marea Mediterană orientală au cunoscut viticultura. Tăblițele sumeriene, basoreliefurile babiloniene și asiriene sau picturile funerare egiptene descriu cu precizie organizarea muncii în podgorii, culesul, presarea
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
începuturile viticulturii. Drept urmare, popoarele acestor civilizații antice se află la originea unei comunități culturale, al cărei numitor comun este viticultura. În acest sens, Mediterana trebuie privită ca marea fondatoare a civilizației vinului. Toate țările riverane la Marea Mediterană orientală au cunoscut viticultura. Tăblițele sumeriene, basoreliefurile babiloniene și asiriene sau picturile funerare egiptene descriu cu precizie organizarea muncii în podgorii, culesul, presarea, depozitarea, consumarea, comercializarea, rolul vinului în viața privată (cel puțin în cea a clasei conducătoare) ca și în cea publică, în
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
această manifestare de veselie se apropia adeseori de delir, ea nu genera întotdeauna orgia. Fundamental rural, cultul devine din ce în ce mai citadin. Sub influența orașelor și a burgheziei urbane asociate comerțului cu vin, festivitățile se disociază treptat de ciclul anotimpurilor și al viticulturii, evoluând către celebrarea vieții pline de voie bună și către consacrarea "eternei reîntoarceri" a zeului. Ceva mai târziu îl regăsim pe Dionisos în epoca romanică sub trasăturile bătrânului zeu italic Liber Pater, asimilat cu Bachus și cu Ceres, zeița grâului
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
afirmă că ar fi inițiat Elada în arta cultivării viței-de-vie, grecii au descoperit peninsula italiană (pe care o numeau Oenotria: țara vinului), către secolul al VIII-lea înaintea erei creștine, întemeind aici colonii și centre comerciale prospere unde se practica viticultura și comerțul cu vin. Astfel, spre exemplu, grecii și-au transplantat viile în ceea ce ei numeau "Grecia Mare" (Magna Graecia), care a fost colonizată în epoca arhaică (de la mijlocul secolului al VIII-lea până la sfârșitul celui de-al VI-lea
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
până la sfârșitul celui de-al VI-lea). Ceea ce, într-un sens restrâns, se numea "Grecia Mare" desemna litoralul ionian cuprins între Reggio di Calabria, oraș situat la extremitatea "cizmei" italiene, și Tarent, în Puglia. Aceasta devine colonie grecească în vederea dezvoltării viticulturii. Pentru istoricul grec Herodot, Bruttium (sau Brutium), vechi ținut care corespunde părții meridionale a Calabriei de astăzi, și Lucania (astăzi Basilicata) erau "ținuturile aracilor" (Oinôtria). Mai la sud de peninsulă, noțiunea de Grecia Mare avea să cuprindă puțin câte puțin
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
în 92 împăratul Domițian a promulgat un edict (care avea să fie abrogat în 276 de Valerius Probus) care ordona distrugerea viilor în toate provinciile romane și interzicea autohtonilor să planteze altele noi54. Principalele ținte ale acestor dispoziții au fost viticultura și comerțul cu vin din Italia. Galii au ocolit decizia imperială recurgând la un "podgorean de paie". Acesta, cetățean roman fiind, cumpăra fictiv de la un "provincial" un teren pe care-l planta cu vie. Apoi, dacă fondul viticol era productiv
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
o divinitate feminină originară și presupuneau niște raporturi strânse între vin și moarte. Toate societățile mediteraneene producătoare de vin l-au utilizat drept simbol al civilizației înseși. Pentru ele, o societate demnă de acest nume trebuia neapărat să aibă o viticultură savantă și vinuri de calitate. Popoarele care nu făceau vin nu puteau fi decât barbare. "Popoarele mediteraneene au început să iasă din barbarie atunci când au învățat să cultive vița de vie...", scria istoricul Tucidide încă de la sfârșitul secolului al V
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]