490 matches
-
competențe profesionale și manageriale; altfel spus, presupune o nouă abordare a managementului în instituțiile și organizațiile ofertante de servicii educaționale, adică un nou tip de manager. Se spune, iar realitatea socială o confirmă, că o comunitate umană poate supraviețui multor vitregii, încercări și situații de criză. În schimb, dispariția fizică a comunității respective este determinată invariabil de dispariția școlii - inima comunității - și de dispariția Bisericii - sufletul ei. Iată de ce atât liderii, cât și membrii unei comunități trebuie să respecte, să susțină
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
de E. Simion, în lucrarea "Scriitori români de azi". La Ion Gheorghe simțim mai pronunțată atmosfera ocultă, prin care mișună specii fabuloase, vrăjitorii, descântece, blesteme și bocete, toate aduse cu un scop, și anume, redescoperirea ființei noastre culturale constante în ciuda vitregiei sorții. Dinamica realității și reportajul Încă din "Căile pământului", întâlnim elemente de transcriere directă, lipsită de transfigurare, a unei realități plasate în lumea satului din perioada cooperativizării agriculturii. Țăranii mai poartă în inimă sentimente ultragiate, dar cu posibilități de regenerare
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de radio devenind mult visata sa catedră. Invitații săi vor fi practic totuna cu profesorii și scriitorii acelor ani, începând cu academicianul, poetul și eseistul Alexandru Philippide (pe care a reușit să-l scoată din muțenia și izolarea pricinuite de vitregia vremurilor) până la foștii săi profesori Al. Piru, Șerban Cioculescu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga etc. Din lunga listă de colegi, scriitori, profesori sau prieteni, pomeniți sau incluși în instantanee memorabile, scapă neșifonate foarte puține nume, precum Tudor Arghezi, Al Philippide, I. D. Sârbu, Romul
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
dea un suflu epic scrierilor sale, să facă tipologie, portretistică și dacă se poate, frescă. Reușește, cel puțin în cazul acesti cărți, mai ales în evocarea societății Brăilei antebelice, scriind despre oameni care au fost, despre propria copilărie, ce în ciuda vitregiilor istoriei, nu poate fi "furată", teză pe care criticul o ilustrează cu propriile întâmplări ale copilului "programat" să modifice realul în feerie, dar și în paginile de jurnal început în 1992. Adevărul e că această carte am citit-o cu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
între Egipt și Babilon, precum și între focarul civilizației hinduse din Pundjab și Occident. Față de arealul sudic, spațiul nord-peninsular a fost mai puțin avantajat din acest punct de vedere, fiind așezat pe o axă periculoasă între puterile vremii, în calea tuturor vitregiilor, respectiv pe linia de contact dintre Imperiul Roman (iar mai târziu Bizanț) și Parția (bazinul mesopotamian), ceea ce explică caracterul efemer al formațiunilor statale din nordul Arabiei. 2.1.2. Evoluția istorico-teritorială în perioada înfloririi civilizației arabe (630 - 1258) Marea migrație
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
a patrimoniu lui patern. Apartenența la un grup social devine, pentru unii, un pretext de orgoliu fără margini: Catrina Ale xea nu repetă cu mândrie că „este fiică de neam de boier“, cu zestre de fată de boier, măritată din vitregia sorții cu căpitanul Hristea care n-a reușit să se ridice niciodată la nivelul ei și, mai ales, n-a făcut eforturile necesare să-i asigure bunăstarea datorată poziției sociale. Sau Uța, deși violată, refuză căsătoria cu violatorul, pe care
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
din revista Esprit (2/ 1989), s-a produs aici pe seama unor convulsii extrem de costisitoare. Sub dictatură, veac de iarnă era o metaforă mult folosită (Ion Omescu, H. Lovinescu etc.) pentru a sugera, patetic, un destin românesc, de continuă luptă cu vitregiile timpului. S-a evocat însă, mai apoi, și "iarna socialistă", cu ninsori politizate (A.E. Baconsky, M. Beniuc etc.) și asprimi de tot felul (Șerban Foarță, Orizont, 1/ 1994), cu înghețuri și dezghețuri cvasi ciclice. Destalinizarea însăși apărea ca un
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Or, nici un om nu a avut de îndurat o moarte mai nemeritată. Contrastul dintre merit și soartă, nedreptatea suferită, nu a fost niciodată mai mare. În soarta aceasta sînt incluse toate destinele posibile la care pot fi expuși oamenii, toate vitregiile, mai mari sau mai mici, pe care nu reușesc să le stăpînească decît într-o mai mică măsură. Existența justiției iminente vieții este dovedită, căci s-a demonstrat că cea mai mare nedreptate posibilă nu poate distruge armonia sentimentelor atunci
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
și el chemat.” Astfel, Kogălniceanu apreciază că “ numai pentru o asemenea nație dreaptă și adevărat protecatoare poate dar poporul român să aibă recunoștință.” Înr-o viziune de sinteză - exprimându-și încrederea în forța poporului, în capacitatea lui de a face față vitregiilor soartei, încercărilor de împilare străină, marele patriot declara cu convingere că „ o națiune asupra căreia au trecut huni, goți, avari, vandali și atâtea alte seminții străine, o națiune care optsprezece veacuri cu toate atacurile timpului, cu toate năvălirile barbarilor, a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
și a monumentului Ecaterinei Teodoroiu la Târgu Jiu 73 . Ca ministru al Cultelor și Artelor considera necesară ridicarea nivelului cultural al țărănimii, în special a celei din Transilvania, pentru a putea recupera ceea ce în trecut nu a putut realiza din cauza vitregiei stâpânitorilor. Se poate sublinia faptul că Alexandru Lapedatu a fost un exponent al societății românești care a căutat să definitiveze o politică națională realistă, de promovare a culturii românești și a independenței țării. Astfel, în cursul anului 1935 s-a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
și a monumentului Ecaterinei Teodoroiu la Târgu Jiu 73 . Ca ministru al Cultelor și Artelor considera necesară ridicarea nivelului cultural al țărănimii, în special a celei din Transilvania, pentru a putea recupera ceea ce în trecut nu a putut realiza din cauza vitregiei stâpânitorilor. Se poate sublinia faptul că Alexandru Lapedatu a fost un exponent al societății românești care a căutat să definitiveze o politică națională realistă, de promovare a culturii românești și a independenței țării. Astfel, în cursul anului 1935 s-a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
și el chemat.” Astfel, Kogălniceanu apreciază că “ numai pentru o asemenea nație dreaptă și adevărat protecatoare poate dar poporul român să aibă recunoștință.” Înr-o viziune de sinteză - exprimându-și încrederea în forța poporului, în capacitatea lui de a face față vitregiilor soartei, încercărilor de împilare străină, marele patriot declara cu convingere că „ o națiune asupra căreia au trecut huni, goți, avari, vandali și atâtea alte seminții străine, o națiune care optsprezece veacuri cu toate atacurile timpului, cu toate năvălirile barbarilor, a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
deși la prima vedere par elemente banale, contextualizate, capătă un sens nou, pliat pe efectul influenței politice. Ambele lumi ale autoarei devin, astfel, suprapuse, prin criza identitară care dă naștere căutării de sine: lumea exterioară curmată, într-un fel, de vitregiile unei ideologii nedrepte, și lumea interioară a refugiului în sine, realitatea care o continuă pe cealaltă, într-un infailibil drum al regăsirii, al întoarcerii către sine. Observăm, în acest sens, o încercare, mai mult sau mai puțin reușită, de concordanță
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de rime Publicul o vizitează/ Și înfiorat de torture/ Nu se miră/ Că nu mai zace-n ea nime". (Pasul) Constrângerile prozodice devin, de asemenea, un impediment, în calea libertății omului și al poetului, care, oricum, se rătăcește permanent în vitregiile unei societăți aspre care îi demolează toate vechile certitudini: "Singurătatea e un oraș/ În care ceilalți au murit,/ Strâzile sunt curate/ Piețele goale,/ Totul se vede deodată/ Dilatat în pustiul/ Atât de limpede sortit./ În valea/ Dintre suferință și moarte
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
altul, la fel cum altul poate fi confundat cu propriul sine, dacă ținem cont de faptul că această criză identitară pe care am adus-o în discuție devine criza unei generații creatoare, amplificată în strigăt, atunci când această generație e supusă vitregiilor ideologiei dominante. Raportarea la celălalt este, de fapt, o raportare la sine, așa cum raportarea la sine este, de fapt, o raportare la celălalt, autoarea folosind, în permanență pronumele de persoana I plural, noi, noi, plantele, noi suntem un popor vegetal
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
că poți să spui ceea ce știi că este de nespus. [ANEXA 2] Note biografice Traiectoria extrem de interesantă a liricii Anei Blandiana are ca premisă biografia acesteia 506, care a fost supusă unei tulburate istorii. Debutul său literar este cenzurat de vitregiile ideologiei politice a momentului, urmând ca anii care continuă să stea sub același stigmat pentru aceasta: "Încă dinainte de a fi studentă, debutează cu poezia Originalitate, în revista "Tribuna" din Cluj (1959). Între 1960-1963, i se interzice, însă, să mai publice
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
operei literare, asupra inspirației și efortului chinuitor de a crea imagini și universuri insolite, mărturisirile Anei Blandiana surprinzând, "printr-o dezarmantă sinceritate, printr-o luciditate greu de acceptat la o așa de tânără scriitoare, care începuse să se confrunte cu vitregiile existenței ce nu dădeau semne că vor obosi prea curând"516, În afara activităților literare, numele Anei Blandiana este strâns legat de fondarea Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței, cunoscut și ca Memorialul de la Sighet, format din Muzeul de la Sighet și
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
ratează, fiindcă demonul care trebuie alungat nu vine din Infern, ci este un simplu muritor. Partea a treia debutează cu o descriere de natură, în ipostaza ei cea mai ostilă: "Era o zloată nemaipomenită: ploaie, zăpadă, măzărică și vânt vrăjmaș". Vitregia elementelor este, dacă luăm în calcul și prezentarea cadrului de un gotic răsăritean în mai vechea nuvelă O făclie de Paște, preludiul caragialian al unui eveniment terifiant, pregătit cu migala unui maestru al suspansului. Totuși, deși suntem avertizați că "drumul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
iar în secolul trecut O. Goga (1881-1938), V. Eftimiu (1889-1972) și alți poeți cu origini balcanice. La loc de frunte stă, desigur, teatrul și scrierile lui I.L. Caragiale (1852-1912), cu ascendență grecească. Ele ne vor ajuta în continuare să înfruntăm vitregiile istoriei deloc iertătoare pentru greșelile, abuzurile și trădările comise asupra mediului natural și uman al țării și ale spațiului sud-est european în care ne-a fost hărăzit să trăim. Aromânii sunt redenumiți mereu altfel de popoarele cu care conviețuiesc (țânțari
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
să meargă pe meleagurile Scytice (Dobrogea de astăzi) pentru a-i încreștina pe localnici. Tradiția populară, preluată de preoți, menționează că Sfântul Apostol a slujit într-o peșteră de lângă localitatea Ioan Corvin din județul Constanța. Părăsită în câteva rânduri din cauza vitregiilor istoriei, peștera a fost resfințită între anii 1943- 1944 și iar părăsită până după 1989, când a fost repusă în funcție cu circuite de peregrini români și străini. Sunt altfel de configurări, cu un conținut sporit de devoțiune spre sacru
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
pentru agricultura județului Vaslui. După cum ne relevă documentele arhivistice, în unele comune din nord recoltele au fost compromise 100%100 așa că la orizont se prefigura un mare flagel: FOAMETEA. În oricare altă țară europeană cu un guvern responsabil, cu toate vitregiile naturii, nimeni n-ar fi murit de foame dar la noi s-a întâmplat. Cum a fost posibil? În câteva rânduri voi încerca să explic cauzele. În primul rând, goana turbată după putere a partidului comunist și aservirea totală a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de fel de experiențe din care a ieșit întărită, fiind scut de apărare al românilor. Așa cum afirma Manuela Cernat în prefața volumului V al culegerii Itinerarii pastorale în condeiul presei, "covorul istoriei unui neam se țese pe urzeala credinței lui. Vitregiile vremurilor pot lua oamenilor totul. Nu și pe Dumnezeu. Într-o lume tot mai nesigură, singurul nostru reper de neclintit rămâne El. Românilor, nici chiar dictatura ateist-comunistă nu a reușit să le înfrângă bimilenara tradiție religioasă"2. Dacă Biserica a
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
aici de la Începuturi! Dacă Înaintașii noștri nu s-au Îndeletnicit cu scrisul, ci au mânuit doar coasa, securea și sapa și au stat aplecați pe coarnele plugului pentru a scoate recolte dintr-un pământ atât de sterp, dar au Înfruntat vitregiile vremurilor, rămânând aici, am socotit că ne revine nouă, cei care am mai apucat În anii copilăriei vechile forme de viață, datoria de a lăsa câteva rânduri pe o carte despre vremurile de demult. Și aceasta pentru că vechile cătune, populate
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
noștri, și despre locurile unde ei s-au statornicit cu veacuri În urmă, am Încercat să las scris câteva informații despre oamenii și locurile de atunci. Dată fiind puținătatea informațiilor scrise pe care mi le-au putut oferi arhivele, datorită vitregiilor vremii, am recurs mai mult la cele orale pe care le-am obținut de la octogenarii În viață, nepoții și strănepoții celor care au trăit cândva pe aceste locuri. Sunt sigur că cei care vor veni după mine se vor Învrednici
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
parte, evidențiind o latură de individualism exacerbat, de a „scoate în relief propria statură, firește, universală”. (p. 214) într-un fel, această atitudine de propulsare a sinelui, în cazul lui Camil Petrescu se datorează vieții sale austere, a singurătății, a vitregiilor sorții... unui filosof care a trăit într-o „transcendentalie” a halucinantului, recunoscându-se „dintre acei” care s-a „mistuit Oăuntric”, doar pentr-a „vedea idei...” ( Ideea) Recunoaștem la profesorul Lucian Boia și o altă latură a personalității sale, măiestria de
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]