481 matches
-
pe Domnul nu se vor lipsi de binele Lui!” În biserica mânăstirii, lume multă, multă, călugări, negustori și, judecând după îmbrăcăminte, femei din toate stările. Masa cu prinoase ținea cât pronaosul, peste mormintele ctitorilor, străbunicii spătarului din partea doamnei Ilinca Basarab. Vlădica nu slujise, sta în scaunul episcopal și asculta pomelnicele pe care le citeau pe nas doi ieromonahi binecuvântând la fiecare pomelnic prinoasele de pe care îl luaseră. Toate fără deosebire glăsuiau: „Pe robul lui Dumnezeu Io Constantin Voievod izbăvește-l, Doamne
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
La acest gând își făcu repede cruce, șoptind grăbit un „Doamne ferește”. Cum adică, chiar și el, marele spătar, a început să se gândească la Constandinul Stancăi ca la un adevărat Io Constantin Voievod? Eh, da, voise să-l întrebe pe vlădica Antim dacă Brâncoveanu ar mai putea acum să-i ierte, după trădarea care l-a închis sub turnurile de la Ediculé. Ce ar putea mitropolitul să-i răspundă? Tocmai dânsul, care a venit aci de la Mitropolie ca să nu citească acolo asemenea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de oameni ca o rodie” și casele românilor miroseau a buruieni de câmp, a busuioc și a sulfină, iar duminicile și la sărbători, toți cu mic cu mare, mergeau la biserică să audă cum citește popa din cărțile tipărite de vlădica Antim pe aurul lui vodă. Te du, dar, la mânăstire la Mărgineni să citești pomelnicul ctitorilor, să vezi cum stau alături domnitorii „Băsărăbești, Cantacuzinești, Brâncoveni, Mavrocordați”, alături cum au stat în lupta pentru credința în Hristos. La Mărgineni, la Viforâta
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cioburi. Prefixul pseudo se referă la numele autorului. Dar se potrivește uneori și operei. În istorie nu poți să fii decât martor, ori actor. În esență, istoria nu face decât să ierarhizeze umbrele. Misiunea istorică a opincii e să înjure vlădica. De multe ori, istoricul a fost nevoit să scrie despre un Stalin din porunca unui Hitler. Ori viceversa. Toți trepădușii istoriei se cred deschizători de drumuri. Suntem la cheremul bioritmurilor istoriei. Unele popoare își fac drum prin istorie numai cu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
1396 ca voievod al Munteniei, căreia i se zicea Basarabia, închină țara Edvigăi, fiica lui Ludovic, răposatul crai al Ungariei, căsătorită cu Vladislav craiul Poloniei, dar rămasă “moșteană a crăiei Ungariei” (Vezi Icr, p. 108 urm.). Cuvântul apare și sufixat (vlădică), și în compusul Vladimir etc. El își are originea în organizarea statală a tracilor. Dacă vlad era stăpânul, vlada era zona stăpânită, puterea, ca și olatul, oblăduirea, cu derivatul vladnic “puternic”, de unde și vrednic. În forma vodă miezul lichid s-
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
etc., în sl. vel(rs. velmoža „înalt funcționar”), bole(ceh. Boleslav), vind. bálīyăn „mai puternic”, engl. well „bine”, very „foarte”, rom. mare etc., pe când partea a doua este contrasă dintr-o formă autohtonă cu sensul de stăpânire, pentru care vezi vlădică „stăpânitor, domn, principe”, vladnic și vrednic etc., astfel că sensul cuvântului în discuție trebuia să fie „mare stăpân, proprietar, domn”. Cf. toh. A. wäl, toh. B. walo „cneaz, domnitor”. Alexandru Philippide (1859-1933) Profesorul de filologie română de la Iași a primit
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Viena, 67 vin, 128 vioară, 129 Visca, 57 Visla, 74 Visuia,57 Vișani, 57 Vișeu, 57 Vișina, 57 Vișinari, 57 Vișoi, 57 vită, 128 viță, 128 viu, 128 Vlad, 137 Vlada, 57 Vladimir, 137 vladnic, 53 vlagă, 129 vlah, 45 vlădică, 137 Vlăsia, 57 vlăstar, 48 Vltava, 54 voce, 98 vodă, 53 voievod, 138 vorbă, 98 a (se) veseli, 57 vraf, 69 vrană, 136 Vrancea, 136 vraniță, 136 vrednic, 137 vrej, 129 Vucova, 57 Vucșor, 57 Zamolxis, 140 zară, 134 a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
sub sine toate cuceririle lui Mircea cel Bătrân de pe malul drept al Dunării. Astfel, încă pe la anul 1622 un om al bisericei, totdauna conservatoare, înseamnă la finele mineiului lui iulie: Să se știe că a venit părintele Ignatie de la părintele vlădica Calinic etc., care acest Calinic era mai înainte aici la Brăila Metropolit Drist(Dorystolum-Silistria) și Proilav (Proilabum-Brăila). În anul 1641 părinții călugări de la mănăstirea Caracal, din Sfântul Munte, cer de la Ioanichie, patriarhul Constantinopolei, permisiunea de a repara vechea biserică din
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Caracteristice că, orice treabă i s-ar propune unui asemenea cârciocar netrebnic, e gata s-o primească numaidecât. Profesor de științe naturale? Primește. Revizor școlar? Primește. //Amploiat administrativ? Cu mare plăcere. Vameș? Cu patru mâni. Chiar medic de regiment sau vlădică de i s-ar propune, se face numaidecât. Daca se fac undeva întruniri literare, advocații se grămădesc să facă literatură; daca e vacantă vro catedră de pedagogie, de psihologie, de matematici, de agronomie - pe advocați îi vezi grămădindu-se s-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
olachale nici popă, nici ostaș, nici dregător; nici om însemnat de Dumnezeu cu darul șchiopătăciunii, a încrucișării, cu cocoașă ori cu un alt ponos. Desigur că nu mai departe decât acum o sută de ani nu s-ar fi găsit vlădică român să popească vro mutră de patriot, nici Domn care să-i învrednicească cu vro dregătorie. Așa era lumea pe atunci, cuminte. Azi, în vremea drepturilor imprescriptibile ale cetățeanului, nu putem opri ca ăl mai cocoșat să fie mai mare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
octombrie 1881] ["PREAOSFINȚIA SA MUSIU CHIȚU... Preaosfinția sa musiu Chițu a ieșit prooroc și făcător de minuni. Hagi Ivat, care s-a încumetat a scoate luna din puț, n-a scos-o așa de bine la capăt ca Preaosfinția Sa, vlădica celei mai proaspete divinități, descoperite în seara banchetului, pe când Duhul Sfânt se pogorâse asupra apostolilor în chip de udătură, insuflîndu-le tuturor darul dumnezeiesc al suptului. Demult am bănuit în adevăr că roșii ar fi având parte la crearea universului; dar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
erau chiar atât de lipsite de temei. Aceasta, dacă ne aducem aminte, din nou, de pretextul invocat de țăranul Purcel În fața lui Ștefan cel Mare XE "Ștefan cel Mare" pentru a lucra chiar și duminica sau de interdicția formulată de vlădica Dositei, la 1627, care menționa explicit că În zilele de sărbătoare este oprit atât lucrul pentru sine, cât și În clacă (ceea ce arată că abaterile se puteau manifesta În ambele sensuri). Argumentația lui Maior XE "Maior" viza Însă un obiectiv
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
iar de aici și inițiativa clubului ATC ”Alfa” (deocamdată suntem încă în faza de organizare). 4. Se zvonește prin școală că doriți să intrați în Guiness book cu o colecție de ATC-uri. Cum comentați? 4. În școala noastră, ”de la vlădică până la opincă”, sunt adevărate preocupări zvonatoare. Ceea ce este cert, și se știa de la început, e faptul că profesorul Aurel Stanciu a anunțat oficial această inițiativă, iar eu sunt alături de dumnealui și am propus ca loc de desfășurare să fie orașul
INTERVIU CU PROF.DR.TEODOR HAȘEGAN. In: Apogeul by Diana Băgireanu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1797]
-
Vechimea prezenței românilor în această zonă poate fi apreciată după un document din 1070 în care este menționat satul Vlasici. În secolul al XIV-lea vlahii din Croația aveau organizare proprie și se conduceau după „jus vallachorum” având celnici, cneji, vlădică, voevod. Emigranții vlahi din Bosnia, Herțegovina, Muntenegru se bucurau în Croația de o situație materială mai bună. Aici este cunoscută o comunitate numită „băiași” a căror origine se presupune a fi zona minieră din Transilvania. Numărul lor ar ajunge la
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
de himera puterii bizantine și de figurile sale tutelare: Preslăvitu-s-au și doamna Elena cătră Dumnezeu. Atunce ... cu tot neamul lor, luându-și fieștecarele iertăciune de la maica lor, rădicatu-s-au sfintele moaște și o au petrecut pân-în marginea orașului împreună cu părintele vlădica Theodosie și cu mulțime de părinți ... și toată boierimea și cu toate gloatele curții, cu cântări dumnezeiești și cu mare cinste. (211) Dar, dacă nu este amintită în această situație-limită, femeia de la curte (căci alte figuri în textele culte oricum
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Felicitări, v-am urât tot filmul!“. Festivalul Enescu - înainte de bal Bedros Horasangian Programarea unei noi ediții a Festivalului și Concursului Internațional „George Enescu“ și apropierea momentului festiv al inaugurării manifestărilor oficiale pun pe jar întreaga suflare muzicală românească. Cumva. De la vlădica Ministerului Culturii și până la funcționăresele de la „Artexim“, pe capul cărora stau zeci, sute, mii de nimicuri absolut necesare a fi rezolvate cu rapiditate și eficiență, toată lumea se agită. Sigur că astfel de manifestări presupun un efort financiar și organizatoric considerabil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
exilul politic se amesteca adeseori cu cel „estetic” sau cu purul capriciu: al ducelui sau al aedului. Și, bineînțeles, ne gândim la marii noștri exilați, Începând cu autorul marii Istorii a Imperiului Otoman, Dimitrie Cantemir, dar și la primul mare vlădică al bisericii luptătoare - biserica unită cu Roma -, martir și promotor al Școlii Ardelene, mort În sărăcie și tristețe patriotică la Roma, alungat de grofii calviniști unguri, Inochentie Micu Klein. Apoi, la „divinul” și „excentricul” Heliade Rădulescu, ce-și flutura mantia
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
la Iași, într-o scrisoare din 3 octombrie informa Sf. Congregație a Propagandei spunând că: Au venit la Iași Serigo împreună cu alți doi călugări teologi trimiși de Patriarhul Constantinopolului, iar alți doi călugări teologi au fost trimiși de Mitropolitul sau Vlădica Kievului pentru a se pune de acord asupra unor diferențe in rebus fidei, și în primul rând asupra roadelor sfinților, purgatoriului, a liberului arbitru, a predestinării; aceste chestiuni vor fi supuse dezbaterilor. Eu voi fi prezent și voi lua parte
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
de moșii ce a dat Păun vameșul mănăstirii sale Clatii...Neștiindu-se la a cui mână sânt, făcut-am această carte de blăstăm asupra cui ar mistui aceste urice sau cine ar ști unde sântu sau ar fi audzitu, din vlădici, din egumeni, din boieri, din preoți au orice fel de om ar fi și n-ar mărturisi dreptu, cu frica lui dumnedzău, sau nu le-ar da , la cine ar fi, toți să fie blăstămați de Domnul Dumnedzău, și de
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
catolicism la ortodoxism. Deci trebuia Frank să se boteze a doua oară și naș prin forța lucrurilor, tata. Cum pe atunci starea civilă era la popi, tata a trecut peste protoierie și s-a dus de-a dreptul la un Vlădică, anume Chezarie Răsmeriță (fost el și locțiitor de Mitropolit al Moldovei). Acesta îi spuse că, pentru ca să aprobe botezarea, să-i dea tata 100 de galbeni. Ferm, cum era tata, i-a răspuns cu indignare că nu dă nici un ban și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
popa Vasile, și a botezat pe Frank; s-a dus pe urmă la Caraieni și s-a făcut nunta. Biserica din Ipotești era proprietatea mamei, o cumpărase mama cu 250 de galbeni dela un anume Murguleț. Dar pe urmă, face Vlădica jalbă la domnie, ridică pe popa Vasile în fiare și-l duce la protoerie, iar contra tatei iese decret să-l ducă trei luni la mănăstirea de călugări Vorona, drept pedeapsă. L-a ridicat și l-a dus, și numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
fost invadate de lumină. Interiorul Catedralei a devenit ticsit de credincioși. Preoții, în odăjdii multicolore au venit, rând pe rând, s-au închinat și au intrat în altar. Cu vreun sfert de ceas înainte de începerea slujbei propriu-zise a venit și vlădica Mitropolit al Banatului. S-a închinat cu evlavie adâncă, și-a înclinat fruntea spre credincioși, apoi s-a așezat tacticos și silențios în scaunul înalt, anume rezervat, din capătul stranei din dreapta noastră, dinspre altar. Vreme de câteva ore bune ne-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
A. Stabisevschi, profesor la Institutul de educație fizică și sport din București. Aurica I. Stoian, adjunct de șef de secție la Consiliul Național pentru Educație Fizică și Sport. Nicolae N. Vieru, secretar general al Federației române de gimnastică. Gheorghe I. Vlădica, instructor la C.C. al P.C.R. Articolul 5 Se conferă Ordinul Muncii clasa a III-a tovarășului Ion I. Chiriac, antrenor la Clubul sportiv Steaua. Articolul 6 Se conferă ordinul Meritul Sportiv clasa a III-a tovarășilor: Felicia D. Afrasiloaie, componența
DECRET nr. 250 din 18 august 1976 privind conferirea de distincţii ale Republicii Socialiste România unor Sportivi, antrenori şi activisti din domeniul educaţiei fizice şi Sportului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126737_a_128066]
-
Articolul UNIC Domnul Vlădica Rațiu Gheorghe se numește în funcția de procuror financiar pe langă Curtea de Conturi. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU ----------------
DECRET Nr. 25 din 29 februarie 1996 privind numirea în funcţie a unui procuror financiar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114107_a_115436]
-
de fapt unde poate fi găzduit un pelerin venit din altă localitate, în ce condiții, cine s-ar ocupa de el, dacă există benevoli capabili să-i îndrume etc. Nu există nici semnalizare vizuală dedicată acestui subiect. Biserica Sfântul Nicolae Vlădica, cea mai apropiată spațial de rândul în plină desfășurare, figurează însă pe o listă oficială a spațiilor de cazare pelerini, pe care presa oficială ortodoxă a publicat-o înainte de începerea sărbătorii. Am intrat în interior, nimic deosebit în afară de câțiva trecători
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]