648 matches
-
într-un act al fiului și asociatului său la domnie, Mihail I, datat 1417-1418, se vorbește despre "[...]însuși orașul domniei mele Târgoviște[...]" (DRH, B, vol.I). Din acest act se poate înțelege că, la acea dată, aici funcționa o reședință voievodală, fortificată desigur. De altfel, săpăturile arheologice confirmă această supoziție, datând perioadei lui Mircea cel Bătrân: o casă, prima biserică-paraclis, o curtină și urme ale unei palisade (palancă) de lemn de mici dimensiuni. Dezvoltarea și extinderea fortificațiilor se face însă o
Curtea Domnească din Târgoviște () [Corola-website/Science/302297_a_303626]
-
pe care a avut-o de-a lungul timpului. Totodată, cu această nouă extindere, repară palatul și construiește o serie de utilități absolut necesare, precum apeductul ce aproviziona cu apă palatul și garnizoana. Totuși perioada maximă de dezvoltare a reședinței voievodale o cunoaște sub domnia lui Matei Basarab care dublează practic grosimea zidurilor, reface șanțul de apărare, ce urmează traseul fortificațiilor lui Petru Cercel. Acest nou șanț, cu o lățime și o adâncime de 3m, era dublat de un val de
Curtea Domnească din Târgoviște () [Corola-website/Science/302297_a_303626]
-
cetatea. Urmașul acestuia, Constantin Cârnul, prin soția sa, face câteva înbunătățiri la clădirile din interiorul zidurilor. Dar, după revolta lui Mihnea al III-lea, la cerința expresă a Înaltei Porți, domnitorul Gheorghe Ghica (1659-1660) începe pocesul de demantelare a curții voievodale și demolare a palatului, în dorința de a distruge orice orice fortificații ce ar fi putut sluji în caz de revoltă a voievozilor Țării Românești. Dezvoltarea impresionantă a construcțiilor și a arhitecturii din timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu a atins
Curtea Domnească din Târgoviște () [Corola-website/Science/302297_a_303626]
-
în caz de revoltă a voievozilor Țării Românești. Dezvoltarea impresionantă a construcțiilor și a arhitecturii din timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu a atins și . Cu încuviințarea otomanilor, marele voievod, reface parțial fortificațiile, dar, în special, se reconstruiesc și dezvoltă palatul voievodal (1695), bisericile (1699) și clădirile utilitare sau decorative (foișorul de piatră din interiorul grădinilor domnești). Cu această ocazie sunt construite în afara zidurilor două dependințe ale palatului: "Casa iazagiului" și "Casa coconilor" (1701). După acestă nouă perioadă de înflorire, odată cu martiriul
Curtea Domnească din Târgoviște () [Corola-website/Science/302297_a_303626]
-
fost menționat ulterior în acte domnești ale lui Ștefan cel Mare și urmașilor săi, precum și în lucrarea "Descriptio Moldaviae", scrisă în perioada 1714-1716 de cărturarul Dimitrie Cantemir. Centrul ținutului era Vasluiul, un orășel care a fost pentru scurte perioade scaun voievodal și în care se aflau curți domnești și un palat din piatră, cârmuit de un pârcălab. Domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504) a ctitorit în anul 1490 în cadrul Curții domnești din Vaslui o biserică cu hramul „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul
Ținutul Vasluiului () [Corola-website/Science/334499_a_335828]
-
care este pusă în evidență valoarea documentară deosebită a bisericii de lemn de la Putna pentru istoria arhitecturii de pe cuprinsul României. Tradiția ridicării acestei biserici cu o jumătate de veac mai devreme, la mijlocul secolului al XIV-lea, cu rolul de necropolă voievodală în urma decesului legendarului voievod Dragoș , nu este confirmată de cercetarea științifică. Aceasta nu exclude rolul inițial de necropolă voievodală al acestei biserici, pe care l-a putut prelua înlocuind o biserică mai veche. Lemnele vechi prezintă semne de numerotare, folosite
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
României. Tradiția ridicării acestei biserici cu o jumătate de veac mai devreme, la mijlocul secolului al XIV-lea, cu rolul de necropolă voievodală în urma decesului legendarului voievod Dragoș , nu este confirmată de cercetarea științifică. Aceasta nu exclude rolul inițial de necropolă voievodală al acestei biserici, pe care l-a putut prelua înlocuind o biserică mai veche. Lemnele vechi prezintă semne de numerotare, folosite la desfacerea și mutarea bisericii. Conform tradiției, această biserică a fost adusă de la Volovăț în a doua jumătate a
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
așezări neolitice în apropierea satului Mândrești, în locul numit ”Podul lui Anton”, dar mai ales în partea de sud-vest a satului Mihai Viteazu. Din cercetările prof. dr. Eugen D. Nicolau s-a stabilit că unele așezări din comună sunt din vremuri voievodale sau chiar prevoievodale, cum ar fi: Ungureni, Epureni, Durnești, Borzești, Plopeni, Dumeni și Tăutești. Din vremuri vechi, pe teritoriul actual al comunei Ungureni treceau cete de ciobani transilvăneni, care erau originari din părțile Bârsei și, deoarece veneau dinspre ținuturile stăpânite
Comuna Ungureni, Botoșani () [Corola-website/Science/300929_a_302258]
-
loc, care se numea Chelandaris (Calendarius). Mănăstirea a fost fondată la sfârșitul secolului al XII-lea de către conducătorul sârb Ștefan Nemanya I și fiul său Ratsko. În timpul secolului al XIV-lea, dezvoltarea mănăstirii a atins apogeul, acumulând bogății din donații voievodale și private. Este considerată a fi principalul centru spiritual la Athos al sârbilor. Deține locul patru în ordinea ierarhică a mănăstirilor și este locuită de 46 de călugări (1990). Limba vorbită în mănăstirile grecești este greaca, în Sfântul Pantelimon rusa
Muntele Athos () [Corola-website/Science/297346_a_298675]
-
de pace cu Austria, semnat la Saint-Germain-en-Laye (Franța) la 10 decembrie 1919, preciza că Austria renunță la fostul Ducat al Bucovinei în favoarea României. În Tratat se stabilește granița de-a lungul Ceremușului -Colacinului și până la Nistru -vechiul hotar al Moldovei voievodale. În iarna lui 1918 a intrat în conflict cu rivalul său Aurel Onciul asupra viitorului politic al Bucovinei, dispută ce a dus, în noiembrie, la un apel al Consiliului Național Român, condus de Flondor, pentru intervenția armatei române în ceea ce
Iancu Flondor () [Corola-website/Science/304851_a_306180]
-
Același Paul din Alep, care a asistat la ceremonia înmormântării lui Matei Basarab, consemnează că acesta a cerut pe patul de moarte să fie îngropat la Amota, dar urmasul său, Constantin Șerban, dădu ordin să fie înmormântat în exonartexul bisericii voievodale din Târgoviște, lângă soția sa Elina și fiul lor Mateias. Până la urmă, osemintele sale au fost transportate la Arnota, „așa cum și-a dorit-o din viață”, de voievodul Mihnea Radu III, ca urmare a invaziei turco-tătare din 1658, când i
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
această afirmație este contrazisă de inscripția de pe cățuia de argint oferită în 1622, care atesta că mănăstirea exista deja la acea data. De asemenea, A. Sacerdoteanu precizează că mănăstirea a fost la origine ctitorie boierească și că a devenit ctitorie voievodală mai târziu. În 1942, Nicolae Ghica-Budești consideră că biserica pare a fi anterioară domniei lui Matei Basarab, care nu a făcut decât să adauge pridvorul. Dar macheta bisericii pictate în cadrul tabloului votiv și ținută de voievod și de soția sa
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
să fi existat la începutul secolului al XVII-lea și că turla, căzută fără îndoială în primele decenii ale acestui secol, a fost reconstruită de Matei, urmașul „vornicului” Danciu. Devenind voievod și dorind să ridice Arnota la rangul de ctitorie voievodală, dar dispunând de mijloace modeste ale vremii, Matei Basarab a pus să se văruiască fațadele bisericii, iar turla, fiind încă în stare bună, a fost lăsată cu paramentul originar. Pridvorul a fost adăugat puțin timp după repararea și pictarea bisericii
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
care este figurată demonstrează că de-a lungul anilor, ordinea iconografică iși pierduse rigoarea dogmatică, diferitele asociații de imagini și de scene mărturisind o mobilitate proprie unei conceptii modeme. Arhitectura modestă a bisericii nu revela deloc calitatea sa de ctitorie voievodală, însușire care nu este dezvăluită decât de conținutul special al programului iconografic și al calității picturii. Programul iconografic, care la prima vedere nu prezintă nimic neobișnuit, ascunde o subtilă gândire teologică pe care ne este permis, fară mare greșeală să
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
că și Târgoviștea și Buzăul au fost întemeiate de Negru vodă (cel mai probabil Basarab). Curțile domnești și clădirile din piatră aflate în Câmpulung au fost reconstruite de către urmașul lui Basarab, Nicolae Alexandru, pe fundațiile unor construcții mai vechi. Ansamblul voievodal din Curtea de Argeș a fost refăcut în jurul anului 1340, iar bisericile Sân Nicoară și Sfântul Neculai Domnesc fuseseră deja ridicate, cel puțin în ceea ce privește zidăria. Istoricul Nicolae Iorga socotește că, similar voievozilor următori, lui Basarab i se cuveneau toate dijmele produselor locale
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
atenție deosebită din partea domnitorului Petru Rareș. Acesta i-a întărit toate daniile mai vechi pe care le primise Biserica "Sf. Nicolae" din Poiana Siretului, adăugându-i sate noi și înzestrând-o cu odoare de preț. Ctitoria rareșiană a devenit necropolă voievodală. În septembrie 1546, domnitorul Petru Rareș a fost înmormântat în biserica ctitorită de el. Acest moment este relatat astfel de către cronicarul Grigore Ureche: ""Pătru vodă fiindu bătrân de zile și căzându în boală grea, au plătitu datoriia sa, ce au
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
e)9. Cula Tudor Vladimirescu Comuna Șimian, satul Cerneți Mehedinți e)10. Cula Duca Comuna Măldărești, satul Măldărești Vâlcea e)11. Cula Greceanu Comuna Măldărești, satul Măldărești Vâlcea f) Clădiri civile urbane ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul f)1. Palatul voievodal Municipiul Alba Iulia Alba f)2. Palatul baroc Municipiul Oradea Bihor f)3. Primăria Municipiul Oradea Bihor f)4. Ansamblul de clădiri Municipiul Oradea Bihor "Șirul canonicilor" f)5. Casa Ioan Zidarul Municipiul Bistrița Bistrița- Năsăud f)6. Casa Argintarului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
încă în castel ușile trainice, dar din păcate istoricul castelului poate fi reconstituit mai mult pe seama tradiției locale sau prin recuperarea unei părți a prețioasei biblioteci care cuprindea cărți aduse din Italia, Polonia și Ungaria sau scrise de notării Cancelariei voievodale a Transilvaniei. Actualul proprietar al castelului din Ilia continuă această tradiție prin uitare și tăcere susținute parcă și de sobrietatea și simplitatea să arhitectonica. În prezent la U.N.E.S.C.O., castelul de la Iia este cunoscut sub numele de “turnul cu
Ilia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300551_a_301880]
-
a bisericii, lupta pentru altarele vetrei românești de totdeauna. Ostași, Vă ordon: Treceți Prutul! Zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și MiazăNoapte. Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații voștri cotropiți. Reîmpliniți în trupul Țării glia străbună a Basarabilor și codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre. Ostași, Plecați azi pe drumul biruinței lui Ștefan cel Mare, ca să cuprindeți cu jertfa voastră ceea ce au supus strămoșii noștri cu lupta lor. Înainte! Fiți mândri că veacurile ne-au lăsat aici strajă dreptății
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
motive dantelate, asemănătoare basoreliefurilor care ornau peretele sudic al Palatului Dogilor. Pe pereți se aflau icoane lucrate de călugării-pictori ai Moldoviței și ai Bistriței. Lumina de afară cădea dinspre cele două ferestre În forme ogivale, dispuse pe peretele din dreapta jilțului voievodal din capul mesei. - Am o mare prețuire, spuse Ștefan, pentru curajul emirului Uzun Hassan și al solului său. Moussa Înclină capul, În semn de mulțumire. Cei patru sfetnici simțiră că lucrurile s-au deslușit deja În mintea rapidă a voievodului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Românești cu Transilvania, Întrucât mărfurile românești scădeau prețul pieței ungurești. Din informațiile primite de la prieteni transilvăneni, cauza atacului lui Vlad Dracula asupra Brașovului a fost Încercarea fratelui său, Dan, protejat de regele Matei Corvinul, de a-l Înlătura din scaunul voievodal. Aceste acțiuni au făcut ca foile tipărite de sași să-l prezinte ca pe un vampir Însetat de sânge. Se pare, totuși, că adevărul se află la mijloc. Voievodul Încearcă să tranșeze problemele definitiv, introducând pedeapsa tragerii În țeapă. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
luptă. Domnitorul se retrase din Sala tronului făcându-i căpitanului Pietro un semn discret. Străbătu culoarul lung de la parter, luminat de făclii puse din trei În trei pași și păzit de halebardierii spătarului Mihail, urcă treptele care duceau spre camerele voievodale și intră În cabinetul său de lucru, a cărui fereastră dădea spre dealurile Împădurite ale Sucevei. Deschise geamul și lăsă să intre În cameră aerul răcoros al primăverii târzii și mirosul Îmbătător de cireș În floare. Afară adia un vânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
În același timp, se auzi zgomotul greu al lanțurilor care lăsau podul. Apărătorii conduși de căpitanul Gâlcă intrară cu caii În spume și descălecară În prima curte interioară. - O jumătate de ceas! strigă Gâlcă, urcând În goană treptele spre camerele voievodale. - Căpitane! se auzi vocea groasă a pârcălabului Șendrea, care ieșea din camera de gardă de lângă intrare. Care sunt veștile? - Familia măriei sale trebuie să părăsească Suceava Într-o jumătate de ceas! - Asta mi-ai transmis prin răvaș. Doamna Maria e pregătită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
o parte componentă a noii sale ființe. Micuțul Grivei devenea câine. BUNICA -1 Era o femeie înaltă, subțire, sprintenă, energică, dreaptă și frumoasă. Avea o față netedă, fină, albă, ușor ovală, înconjurată de un păr brumat, bogat, ca o diademă voievodală de argint. Ochii îi erau căprui. Niște ochi mari. Adânci. Limpezi ca unda fântânilor de la munte. Când te privea aveai senzația că te și cântărea în gând. Te asculta și te judeca răbdătoare. Cu o anumită severitate. Dar, totodată, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
populația o duce prost. Mașina (dubă sau container) cu marfă venea discret, pe șest, să nu o asalteze lumea, dar lumea afla. Un urlet colectiv, ca o stihie. „Vine!”, și oamenii năvăleau, cu mic, cu mare, ca în mărețele vremi voievodale când dădeau turcii. Panică, agresivitate. Masați la coadă, aminteau furnicile adunate compact înainte de ploaie. După blocuri, lângă tomberoane de gunoi și maldăre de pământ de pe șantiere, marfa era scoasă spre vânzare de către vânzătoare, cu miliția alături, din niște încăperi înguste
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]