928 matches
-
întrucât românii aveau propria organizare, care evolua către Marele Voievodat înțeles ca stat feudal, iar Ungaria se confrunta în teritoriile românești cu o îndoită tradiție de autonomie 708. De aceea, este cât se poate de normal și firesc ca instituția voievodatului, titlul și atribuțiile voievodului Transilvaniei să rămână aceleași, nouă fiind doar dependența de regatul maghiar. Dar când s-a produs acestă aducere în dependență ? Problema ar trebui privită în mod cu totul diferit, am putea spune chiar opus analizei acceptată
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
1176, gradul de dependență față de regatul maghiar a variat în funcție de puterea voievodului, de atitudinea acestuia față de coroană, de slăbirea sau întărirea puterii centrale. Clișeul format prin preluarea succesivă de către majoritatea istoricilor, sintetizat în termenii: Încercarea regalității de a înlocui instituțiile voievodatului și voievodului cu cele ale principatului și principelui, preluate de maghiari din lumea germană, a eșuat. Această politică se reflectă în titulatura de principe a demnitarului Transilvaniei, numit de regele Ungariei și atestat documentar între 1103-1111" trebuie analizat în contextul
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
eșuat. Această politică se reflectă în titulatura de principe a demnitarului Transilvaniei, numit de regele Ungariei și atestat documentar între 1103-1111" trebuie analizat în contextul politic și instituțional European în care "încercările de înlocuire a instituțiilor existente", deci voivod și voievodat ar fi eșuat și nu ar fi fost consecința propriilor încercări de suveranitate. Ce se întâmpla în "lumea germană", la care se face referire? Dorea regalitatea maghiară modelul german al perioadei, sau nu? Sau modelul principatului le era defavorabil, eforturile
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
in Augustissima Domo Austriaca concluserant). În acest fel, împăratul Carol al VI-lea, rege al Ungariei sub numele Carol al III-lea, asigura succesiunea la tron fiicei sale Maria Tereza 717. 8.2.2. Congregațiile locale și Congregații generale în voievodatul Transilvaniei Între instituțiile centrale care au subliniat individualitatea și autonomia Transilvaniei se numără Congregațiile generale voievodale. Caracterul diferențiat al adunărilor din Transilvania au determinat ierarhizarea lor în mai multe categorii. Alături de adunările organizate și desfășurate la scara întregului voievodat, au
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în voievodatul Transilvaniei Între instituțiile centrale care au subliniat individualitatea și autonomia Transilvaniei se numără Congregațiile generale voievodale. Caracterul diferențiat al adunărilor din Transilvania au determinat ierarhizarea lor în mai multe categorii. Alături de adunările organizate și desfășurate la scara întregului voievodat, au funcționat adunări locale (congregatio generalis) ale nobilimii, ale românilor, sașilor și secuilor. Ele corespund organizării administrativ-teritoriale, respectiv comitatensă (nobiliară), scăunală (sași și secui) și districtuală (român și sași)718. Caracterul particular al acestora este determinat de constituirea universităților pe
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
fusese ales voievod, aceste adunări au adoptat, pentru a putea funcționa, regulile oficiale au emis documente în limba latină, au adoptat sigilii, au fixat zile anume de reunire, au acceptat uneori să fie prezidate de înalți dregători ai regatului și voievodatului etc. Treptat, în special după măsurile luate de regele Ludovic I în 1366, adunările românilor și-au sporit atribuțiile, având competență în domeniul administrativ, judecătoresc, urmăreau strângerea dărilor și îndeplinirea obligațiilor supușilor, susținând în același timp confirmarea, reconfirmarea sau respectarea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
la Mohács, iar la 2 septembrie intrau în Buda. După 15 ani de la dezastrul de la Mohács, regatul ungar se dezmembra. Partea centrală și sudică, transformată în pașalâc, va fi ocupată de Poartă. Partea de nord și vest revenea habsburgilor, iar voievodatul Transilvaniei, împreună cu Banatul și comitatele vestice (Partium), erau transformate în Principat autonom sub suzeranitatea Porții otomane. Considerându-i infideli pe Ștefan Mailat și Emeric Balassa, sultanul Soliman scria în mai 1541 stărilor transilvane, întrunite în Dietă la Șeica Mare: "Ego
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
principi. În același timp, autonomia Transilvaniei indică existența unei mentalități care se regăsește în manifestările anterioare ale voievozilor, prin tendințele de separare a structurilor Transilvaniei de cele ale regatului ungar. Ca Principat autonom, Transilvania cuprindea cele șapte comitate ale fostului voievodat, scaunele săsești și secuiești, districtele Brașov, Bistrița și Făgăraș, comitatele din Partium, câteva din Ungaria de Sus și o parte din Banat (până la 1552). Instituțiile centrale ale țării erau principele suveran, Consiliul principelui și Dieta. Intensa activitate de legiferare a
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și amestecul împăratului de la Viena". Raporturile cu Poarta otomană erau reglementate prin intermediul capitulațiilor. În baza lor se întărea alegerea principelui și se trimiteau însemnele domniei. După organizarea Transilvaniei ca principat conducerea supremă o realiza principele suveran. În cadrul procesului evolutiv de la voievodat la principat, se revine la recunoașterea dreptului de liberă alegere: principele era ales pe viață de Dieta Transilvaniei 749 și confirmat de Poartă. Cu ocazia alegerii, principele depunea jurământul, în care se precizau și obligațiile sale: menținerea și respectarea religiilor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
stări în Europa medievală. Dreptul la rezistență și limitarea puterii monarhice, în vol. Sesiunii de comunicări științifice al Academiei Trupelor de Uscat, Edit. A.T.U., Sibiu, 10-11 decembrie 1996, pp. 21-29. Idem, Reprezentarea stărilor privilegiate în Congregațiile generale din voievodatul Transilvaniei, în Sargetia, XXVI/1, Deva, 1995-1996, pp. 431-485. Idem, Elemente definitorii ale Congregațiilor generale voievodale de la Alba Iulia, din 1289 și 1291, în Angustia, 4, Sfântu Gheorghe, 1999, pp. 157-158. Idem, Religia românilor din Transilvania în cuprinsul Constituțiilor Aprobate
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de la Porte Ottomane dans la seconde moiti du XVIe siecle, NEdH, vol. 6, P. 1, 1980 . Mioc, Damaschin, Les Assemblées d'états et la fiscalité en Valachie et en Moldavie, RRH, V, 1966, nr. 2, București, pp. 197-223. Moga, Ioan, Voievodatul Transilvaniei. Fapte și interpretări istorice, în AIIN, X, Tipografia "Cartea Românească din Cluj", Sibiu, 1945. Montesquieu, Despre spiritul legilor, I-IV, București, 1964 . Monumenta Hungariae Historica. Magyar Történelmi emlékek, Elsö Kötet (1441-1538), Pest, 1857. Mureșan, Camil, Revoluția burgheză din Anglia
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
XIII-lea. Între Cruciată și Imperiul mongol, Edit. Enciclopedică, București, 1993. PASCU, Ștefan, Les Institutions centrales des Pays Roumains a l'époque féodale, în Bulletin de la Faculté des Lettres de Strasbourg, 45e année, 1967, No 5, pp. 389-403 (Extrait). Idem, Voievodatul Transilvaniei, vol. I-IV, Edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1971-1988. Perez, J., Istoria Spaniei, Edit. Artemis, 2007. Petit-Dutaillis, Ch., La monarchie féodale en France et en Angleterre (Xe XIIIe siècles), dirigée par Henri Berr, Paris, 1933. Picavet, C.G., Une démocratie historique La
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și principiile dreptului public român, ed. a 2-a, vol. I (Drept Constituțional), București, 1903, p. 300; A.D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană, vol. I, ed. a 4-a, Edit. Științifică și Enciclopedică, București, 1985, p. 385; I. Moga, Voievodatul, pp. 55-58; I. Lupaș, Fazele istorice, pp. 18-19; I.A. Pop, op. cit., p. 141. 707 Inclusiv lucrările pe care le-am elaborat eu: "Adunări de stări în Țările Române. Congregațiile generale în Transilvania voievodală" (Casa de Presă și Editură Tribuna
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
doc. 8. 723 DRH. C, XI, doc. 158; Hurmuzaki, I/2, doc. 35; Szabó, K., Székely Oklevéltár, vol. I (1211-1519); vol. II (1520-1571), Cluj, 1872-1876, doc. 50 (Szék. Okl., I). 724 Th. Nägler, Așezarea sașilor, pp. 225-226. 725 Șt. Pascu, Voievodatul Transilvaniei, IV, Cluj-Napoca, p. 88. 726 Ibidem, pp. 101-102. 727 Szék. Okl., I, p. 308. 728 Șt. Pascu, op. cit., p. 102. 729 Istoria românilor, IV, pp. 502-503. A se vedea și P. Lendvai, op. cit., pp. 95-103. 730 Pentru detalii: Șt.
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
p. 63. 786 Z. Trócsányi, op. cit., pp. 16, 20, 787 Gh. I. Brătianu, Adunările de stări și românii din Transilvania, în vol. "Adunările de stări în Europa și în Țările Române", Edit. Enciclopedică, București, 1996, p. 223. 788 Șt. Pascu, Voievodatul, IV, p. 480 (pentru analiza perioadei, pp. 475-481). 789 Al. Herlea, Instituția Dietei, p. 51. 790 Ibidem. 791 Al. Herlea, op. cit., pp. 51-52; Istoria dreptului românesc, I, p. 267. 792 Z. Trócsányi, op. cit., pp. 16-17. 793 Istoria dreptului românesc, I
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
probleme de literatură a basmelor lui Ion Creangă, a romanului scris de Mateiu Caragiale, Craii de curte veche. S-au scris și lucrări despre originile etno- spirituale ale vechilor daci, de geografie sacră a munților Ceahlău și Călimani, despre sacralitatea voievodatului Bogdanei (adică Darul lui Dumnezeu), cum s-a numit Moldova inițial, și multe alte subiecte canalizate de același ideal: perenitatea cultural-spirituală a românilor în sensuri variate, din care unele tind să rămână necunoscute și neaplicate în viețile lor de către oameni
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
254, 336, 355 Bizanț / 30, 79-81, 164, 180, 269-272, 274, 311, 318, 321, 329-330, 338 Blaga L. / 13, 162, 288, 291, 316 Bloch E. / 41 Bloom A. / 10, 33, 88, 113, 116-122, 127, 129, 131-133, 155, 159, 346, 352 Bogdana (Voievodat) / 90 Bohm D. / 46 Böhme J. / 139 Bosnia-Herțegovina / 131, 240, 251, 336, 353 Bossuet J-B. / 104-105 Botezatu P. / 10, 110, 355 Boudon R. / 53, 144 Bourdieu P. G. / 16 Brain drain / 48, 67 Brâncoveanu Constantin / 280 Brâncuși C. / 15, 53
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
al Moldovei, ce lega Nordul Europei de porturile dunărene din Sudă, au ridicat așezarea de pe malul drept al Bistriței în rândul punctelor vamale și comerciale importante ale Moldovei. Funcția economică a Bacăului și statutul de așezare amplasată la fruntaria micului voievodat sunt reflectate și în privilegiul comercial acordat de domnitorul Alexandru cel Bun negustorilor din Lvov (6 35 octombrie 1408). Este cel mai vechi document intern cunoscut, emis de o cancelarie domnească, ce face referire la Bacău. Rolul jucat de Bacău
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
principe valah, cu numele Glad. Istoricii afirmă că în evul mediu timpuriu, în partea de est a Banatului, exista o formațiune statală romanoslavă. Este vorba de ducatul lui Glad și al urmașului său, Ahtum. În secolele X și XI, acest voievodat (ducat) a fost cucerit de unguri, care căutau mereu expansiunea spre est. Localnicii din Cuvin și-au mutat locuințele pe deal, de frica popoarelor năvălitoare, fiind ascunși de pădure. Drecin afirmă că locuitorii satului Cuvin au viețuit mai bine în
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
puteri europene că România În primul război mondial 3. Așezați În ordinea desfășurării logice a subiectului Întocmind astfel rezumatul Lecției. Lecția: Întemeierea Țării Românești Ungurii au fost Învinși și recunosc independența Țării Românești Voievodul Basarab de la Argeș a unit toate voievodatele de la Severin până la Brăila și de la Făgăraș până la Dunăre În anul 1330, regele Ungariei a hotărât să supună Țara Românească Înainte de 1330, cnejii și voievozii de la miazăzi de Carpați au Încercat de mai multe ori să se unească Se dă
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
a participat. Câștigă echipa care rezolvă corect sarcinile prevăzute În plan. REBUSUL Lecția Întemeierea statelor românești 63 1. Voievod ăn Transilvania care-și avea statul În Valea Crișului. 2. Voievod În Maramureș care a contribuit la stăvilirea tătarilor, Întemeinduși un voievodat pe Valea Moldovei. 3. Un voievod pe nume........... a unit cnezatele din Banat și mijlocul Transilvaniei. 4. Dupa moartea lui Dragoș, un alt voievod a reușit În 1359 să Întemeieze un stat independent Moldova. 5. Întemeietorul Țării Românești. 6. În
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
voievod pe nume........... a unit cnezatele din Banat și mijlocul Transilvaniei. 4. Dupa moartea lui Dragoș, un alt voievod a reușit În 1359 să Întemeieze un stat independent Moldova. 5. Întemeietorul Țării Românești. 6. În Valea Someșului unde se afla voievodatul lui Gelu, acesta avea o cetate......... 7. În Valea Someșului se afla un cnezat condus de.............. 8. În anul 1359 s-a Întemeiat un stat independent................ 9. Formatiuni statale ale căror conducători se numeau cnezi. 10. Voivodatele erau conduse de
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
stat independent................ 9. Formatiuni statale ale căror conducători se numeau cnezi. 10. Voivodatele erau conduse de voievod sau ........................ 11. Prin cucerirea Transilvaniei de către unguri, mulți țărani români au făcuți.............. 12. În anul 1330 a avut loc bătălia de la ............... A B Voievodatul care și-a păstrat autonomia și instituțiile specifice În cadrul regatului maghiar. JOCUL „DE-A GHIDUL ȘI VIZITATORII” Sunt expuse În fața elevilor portrete ale marilor personalități din istorie, articole decupate din diferite publicații, albume, hărți, mulaje, reprezentând așezări, arme sau cetăți
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
mai puțin acea parte a “țării”, organizată anterior În Banatul de Severin. Colonizarea ioaniților este efemeră, dar contractul care o consacră rămâne un izvor istoric semnificativ. El atestă existența unor formațiuni statale românești din spațiul carpato - dunărean și două cnezate: Voievodatul lui Litovoi, care cuprinde Țara Hațegului și nordul Olteniei Voievodatul lui Seneslau, care include Țara Făgărașului și nordul Munteniei ; Cnezatul lui Farcaș, situat la sud de munți (În Vâlcea); Cnezatul lui Ioan, localizat Între Jiu și Olt, aproape de Dunăre; Cu excepția
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
de Severin. Colonizarea ioaniților este efemeră, dar contractul care o consacră rămâne un izvor istoric semnificativ. El atestă existența unor formațiuni statale românești din spațiul carpato - dunărean și două cnezate: Voievodatul lui Litovoi, care cuprinde Țara Hațegului și nordul Olteniei Voievodatul lui Seneslau, care include Țara Făgărașului și nordul Munteniei ; Cnezatul lui Farcaș, situat la sud de munți (În Vâlcea); Cnezatul lui Ioan, localizat Între Jiu și Olt, aproape de Dunăre; Cu excepția voievodatului lui Seneslau, vecin cu zona denumită Cumania, celelalte formațiuni
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]