37,159 matches
-
Gabriel Dimisianu A apărut la sfârșitul lui 2004 romanul Puterea nevăzută de Nicolae Breban, a treia piesă a unui edificiu narativ proiectat ca tetralogie, așa cum autorul ne-a avertizat. Celelalte două piese publicate sunt romanele Ziua și noaptea (1998) și Voința de putere (2001). A patra piesă este în curs de elaborare. Am tot așteptat (câteva luni!) să se pronunțe despre Puterea nevăzută actuala noastră critică de întâmpinare. Și abia de curând am putut citi, în ,Cuvântul", un comentariu semnat de
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
să fie asumate în continuare de conștiința literară a contemporanilor. Cel puțin mie astfel îmi apar și de aceea și înșir însemnările de față despre Puterea nevăzută, după ce am comentat la apariție romanele anterioare din tetralogie, Ziua și noaptea și Voința de putere. Toate trei comunică destul de strâns prin rețeaua deasă de nervuri epice, prin elemente de cadru și prin câteva personaje ce pot fi în toate regăsite. Dar să amintesc pe scurt despre ce era vorba în primele două romane
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
diferite facturi, ilustrând prin frământările lui o dramă a neputinței de fixare. S-au făcut în legătură cu Ziua și noaptea trimiterile de rigoare la Nietzsche, evocându-se corespondența dintre categoriile apolinic-dionisiac ale filosofului și diurn-nocturn la care a recurs prozatorul. în Voința de putere, romanul următor, filiația de idei nietzscheeană este nu doar subînțeleasă, ci afișată vizibil, cartea deschizându-se cu un motto extras din Genealogia moralei. Eroii romanului și nu odată romancierul direct fac referiri la Nietzsche și la concepția lui
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
putere, romanul următor, filiația de idei nietzscheeană este nu doar subînțeleasă, ci afișată vizibil, cartea deschizându-se cu un motto extras din Genealogia moralei. Eroii romanului și nu odată romancierul direct fac referiri la Nietzsche și la concepția lui despre voința de dominare (de putere) ca expresie a instinctului vieții. în unii indivizi acest impuls al dominării e puternic, iar în alții e slab, abia pâlpâie sau lipsește cu desăvârșire. Din prima categorie se recrutează învingătorii, cuceritorii, iar din a doua
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
răsuciri, aceste schimbări abrupte de traiectorie, aceste rupturi le conferă substanță, le definesc omenește, iar literar, cel puțin pe câteva, le-au făcut memorabile. Astfel era Grobei din Bunavestire, personaj brebanian clasic, spre a vorbi așa, astfel este Mârzea din Voința de putere și din Puterea nevăzută, pentru că apare în amândouă romanele, ilustrând același proteism psihologic și aceeași capacitate de a executa viraje neașteptate de comportament. Dar asupra acestui Mârzea, întâlnit, cum am spus, în două romane ale lui N. Breban
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
este cazul să ne oprim ceva mai mult. Ovidiu Verdeș, în cronica din ,Cuvântul" la Puterea nevăzută, îl consideră ,personajul cel mai reușit al romanului", cum și este și cum îl putem socoti și pentru celălalt roman în care apare, Voința de putere. Poate fi așezat, am spus și altădată, în rând cu Grobei, cu Rogulski, cu Minda și cu celelalte mari personaje ale lui Breban, deținătoare de stare civilă în proza românească. Acest Mârzea, care lasă tuturor impresia ușurătății, a
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
treilea roman al tetralogiei brebaniene, romanul eșuării lui Mârzea în fața puterii nevăzute, al înfrângerii versatului manipulator de oameni în confruntarea cu un adversar ciudat. Ajungem astfel la celălalt personaj-pereche al lui Mârzea, care nu mai este, cum era Dumitrașcu în Voința de putere, un personaj complementar, ci unul antitetic. Să-l vedem mai de aproape. Aristide Bizoniu este numele omului care l-a intrigat pe Mârzea din clipa în care l-a văzut în redacția ziarului ,Ardealul", așteptând tăcut în anticamera
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
asasinat la care ar fi fost părtaș, pusă la cale tot de Mârzea. Nu se împotrivește în nici un fel năpăstuirilor, nu se dezvinovățește, nu recurge la ceea ce naratorul numește în final ,prerogativa noastră cea mai de preț: apărarea propriei persoane, voința de a fi, voința de putere". Dar... nu există cumva și o... altă putere?", se întreabă la sfârșit naratorul, aruncând astfel o punte către ceea ce pare a fi tema romanului care urmează, ultimul din tetralogie. Vom vedea. Mai mult decât
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
fi fost părtaș, pusă la cale tot de Mârzea. Nu se împotrivește în nici un fel năpăstuirilor, nu se dezvinovățește, nu recurge la ceea ce naratorul numește în final ,prerogativa noastră cea mai de preț: apărarea propriei persoane, voința de a fi, voința de putere". Dar... nu există cumva și o... altă putere?", se întreabă la sfârșit naratorul, aruncând astfel o punte către ceea ce pare a fi tema romanului care urmează, ultimul din tetralogie. Vom vedea. Mai mult decât alte scrieri ale lui
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
mai recentă colaborare privind România literară (v. nr. 19 din 18-24 mai 2005, pag. 21, articolul ,George Radu Bogdan versus Pavel Șușară") urma să se adauge într-un număr viitor un Post Scriptum intitulat ,Erată și îndreptări". împrejurări independente de voința mea, precum și considerente legate de proiectele prioritare ale redacției, au făcut ca amintitul Post Scriptum să apară abia acum, conform rândurilor de mai jos: Erată și îndreptări În articolul Autoportret la 50 de ani, publicat în nr. 10 din 2005
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
în care ideile sunt imanențe ale limbajului și raporturi strîmbe, mistificate, cu limbaje sterile și idei inavuabile. Desigur, hazardul reprezintă uneori un cuvînt pe care l-a inventat ignoranța și care arată spiritelor noastre insuficiența și, din cînd în cînd, voința alterității ori, cum spunea Balzac, cel mai mare romancier al timpului. Ei bine, ,romanul" dumneavoastră (căci ce altceva decît un roman-frescă poate fi tomul alcătuit dintr-o sumă apreciabilă de capitole într-o prezentare ,retro" dedicată muzicii) este el însuși
Scrisoare deschisă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11484_a_12809]
-
ce te cuprinde când vezi apocalipsa lichidă dezlănțuită din senin nu înlătură întrebările privind responsabilitatea directă a celor sinistrați. Aproape fără excepție, bărbați plângându-și soarta, femei isterizate de disperare invocau, parcă trase la copiator, două motive ale dezastrului. Primul: voința divină (ceea ce mai că-l confirmă pe metafizicul meu prieten). Al doilea: faptul că primăria n-a făcut nimic pentru a proteja de viitură malurile râurilor și albia satelor. Cu atât mai mult cu cât inundațiile din 2005 sunt doar
Apă în țara mâinilor murdare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11490_a_12815]
-
sau un vîndut. Un adversar de bună credință li se părea pur și simplu de neconceputť" (pp. 56-57). O altă formă de intoleranță este cea a condițiilor puse de rabinat pentru obținerea statutului de evreu. Indiferent de faptele și de voința celui în cauză, el nu va putea niciodată să obțină statutul de evreu, cîtă vreme nu-și dovedește genealogia evreiască pe linie maternă. O astfel de cerință i se pare rușinoasă publicistului în contextul lumii contemporane: , Puritatea etnico-religioasă e o
Revelații în lumea nouă / veche by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11491_a_12816]
-
am editat, în afara revistelor, o mulțime de volumașe, trecînd de la dadaism și suprarealism (de împrumut) la concepționism, finism (creații originale), apoi la hexametre, la neoromantism, letrism și altele. O bibliotecă!" - evocă M. H. Simionescu în Toxicologia sa începuturile demonicei lor voințe de a deveni scriitori. Perseverînd deci, C. Olăreanu scrie versuri, dintre care unele cu lungă bătaie anticipativă, dacă avem în vedere că sînt rodul unei minți de 15 - 16 ani : ,LAPLACE îmi va vedea la fereastră biografia selenară / și-atunci
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11502_a_12827]
-
ajuns să-mi fie uneori frică să receptez un opus mozartian, chiar și atunci cînd lucrarea e mai puțin "vînturată", cum e cazul Concertului pentru fagot KV.191. Teamă de o interpretare impersonală, glacială ori, dimpotrivă, hiper-personalizată, incandescentă, marcată de voința instaurării unor noi tonalități emoționale sau de euforia unei libere plutiri, incapabilă să evite echivocul, ambiguitatea. Nici vorbă de asemenea intenții ori practici în restituirea opusului respectiv, oferită în concertul din 8 iunie de către Orchestra de Cameră Radio, dirijată de
O carte, un concert, o orchestră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11503_a_12828]
-
virtuților: discernământul, cunoștința, prudența, credința, iubirea și pe celelalte virtuți, după chipul Duhului. Încă și acum Domnul i se descoperă și este aflat (de el) prin cunoaștere, prudență, iubire și credință. (Pentru că Domnul) a pus în el rațiune și cugete, voință, l-a dăruit cu multă sensibilitate și l-a făcut foarte mobil, înaripat și neobosit. I-a dat puterea de a veni și a se duce într-o clipă și de a-L servi cu gândurile sale, acolo unde vrea
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
a unei căutări spirituale necomandate de fapte (...) atunci nici o înțelegere nu e posibilă pe teren marxist" (p. 62). B. Fundoianu apără ,libertatea poetului de a fi irațional" (p. 63). Societatea comunistă sau fascistă au în comun ,acest vis al unei voințe de putere, al unei lumi în care energia se vrea liberă de orice jenă a spiritului" (p. 65). Acesta e un gând din 1927! Clarviziunea scriitorului e excepțională. Faptul de a fi antifascist nu-l împiedică pe artist să releve
Libertatea spiritului creator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11497_a_12822]
-
endemice, cum ar fi, de pildă, pictura românească. De la ivirea ei, oricum dibuită, pînă la fixarea, tîrzie, a specificității ce-i asigură originalitatea. Pare firească "anularea" unui Grigorescu de către un Andreescu, al doilea, deși emul al primului, "depășindu-l" în voință de stil, în ""desprindere". Cum tot așa, succesorul lui Luchian, un mult mai tîrziu Tonitza, îl "anulează" pe primul prin radicalizarea/detașarea imaginii compuse. Dacă așa par a sta lucrurile într-o devenire organică, nu mai sînt defel asemenea în
Brâncuși și Paciurea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11506_a_12831]
-
apoi omul-locomotivă Băsescu a știut să traverseze furtunile politicii în relativă siguranță, pentru ca astăzi, sub Emil Boc, partidul să cunoască o revigorare demnă de admirat. E limpede, așadar, de ce pulsiunile în favoarea unficării vin mai degrabă din parte PD-ului, unde voința politică de a demonstra de ce sunt capabili membrii partidului e mai mare decât la liberali. Neavând o protoistorie limpede - e drept, mulți dintre actualii lideri ai partidului provin din structurile inferioare ale PCR-ului -, pediștii trăiesc din pura voință de
Țara împăraților goi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11553_a_12878]
-
unde voința politică de a demonstra de ce sunt capabili membrii partidului e mai mare decât la liberali. Neavând o protoistorie limpede - e drept, mulți dintre actualii lideri ai partidului provin din structurile inferioare ale PCR-ului -, pediștii trăiesc din pura voință de a-și demonstra competența. Slăbiciunea liberală motivează refuzul urmașilor lui Brătianu de a discuta cu seriozitate despre declanșarea anticipatelor. Partea proastă e că fiecare zi scursă înseamnă o slăbire a PNL-ului și o creștere în Alianță a influenței
Țara împăraților goi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11553_a_12878]
-
20 mai au avut loc alegerile prezidențiale și parlamentare după o campanie în care violențele fizice și verbale din partea ,emanației" au constituit nota dominantă. N-o fi fost fraudată numărătoarea voturilor în foarte mare măsură, dar rezultatul nu a reflectat voința țării, deoarece organizatorii au știut să utilizeze cu mare eficacitate sentimentul de frică pe care comuniștii l-au inoculat populației timp de aproape o jumătate de secol. I-am explicat lui Adrian Năstase acest lucru, poate își mai amintește, în
Trecut-au cincisprezece ani by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11574_a_12899]
-
Năstase și subsemnatul. Cele două doamne și cu mine i-am amintit purtătorului de cuvânt multele nereguli ale procesului electoral, dar, mai ales, arătându-i Piața Universității, la acea dată încă plină de studenți, că este o greșeală fundamentală ignorarea voinței tineretului. Scurtă vreme mai târziu i-am reafirmat lui Adrian Năstase aceste adevăruri elementare într-o controversă pe care o avurăm la postul de radio Europa Liberă. Evident, puterea n-a vrut să urmeze calea interesului național. între timp, Piața
Trecut-au cincisprezece ani by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11574_a_12899]
-
scrisorile Sfântului Ignatie, dimensiunea ecleziastică este de maximă importanță. Împotriva individualismului „falșilor învățători” docetici, el subliniază nevoia de a arăta dragoste pentru văduve și orfani și pentru acei în nenorocire 10. Adevărații creștini nu sunt cei care își urmează propria voință, ci acei care sunt uniți cu semenii lor sub conducerea episcopului 11. Starea lor finală 5 Ideea fundamentală a teologiei Bisericii Răsăritene a subliniat-o mai târziu și Sfântul Grigorie de Nazianz: „numai cel ce devine una cu Dumnezeu este
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
sunt întregi (în sensul de necorupți de nici o erezie, genuini - n.n.) cu Dumnezeu”24, „sunt plini de Dumnezeu”25 și „îl au pe Dumnezeu în ei”26. Totuși, aceste expresii nu implică decât că subiecții lor sunt creștini autentici, supuși voinței lui Dumnezeu, exprimată prin episcop. Ele poartă adevăratul sens al relației calde cu Dumnezeu. Însă, posibilitățile lor mistice, după cum spune Schoedel 27, nu sunt exploatate de S Putem regăsi căldura și fervoarea personală în pasajele exprimând urmarea lui Dumnezeu și
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
dezvăluie înțelepciunea și luciditatea, imaginea compusă din planuri care se intersectează și se succed conservă o vagă memorie cubistă - și acest inventar s-ar purtea continua și în alte registre stilistice -, dar structura sa profundă este prin excelență una romantică. Voința lui enormă de a stăpîni o întreagă lume, de a-i corija disfuncțiile și de a-i alina sufletul ultragiat, antropocentrismul asumat ca destin și neobositul apostolat moral, cum pot fi numite altfel decît utopie romantică sau una dintre multele
Rememorări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11593_a_12918]