1,661 matches
-
Citește mai mult Poem dedicat Alexiei- TeodoraUn grăunte de copil,Cu-n năsuc cât o alună,Toată ziua e voiosși-n obraji bujori adună!În dulapuri se tot bagăNu mai are timp de șagă,Ceapa o desface-n foiSă mai fim voioși și noi...Spăla rufe și aspirăPână și cei mari se mirăRâde de se prăpădeșteCând un cub se răsucește...Un castel frumos ridicăDoar cu turle fermecate,Zânele ca în povesteAu fost toate invitate.Noe a venit și el,Cu o arcă
CAMELIA CRISTEA by http://confluente.ro/articole/camelia_cristea/canal [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
văd cățelușa revenind în spatele căruței. Nu s-a mai întors. Seara târziu am ajuns și noi acasă. Când m-a văzut mama în căruță lângă tata s-a făcut că nu-i supărată dar cum am coborât și am venit voios la ea să-i povestesc ce am văzut la obor, m-a luat de o mână și cu o joardă găsită prin apropiere, m-a luat la încins de urlam ca din gură de șarpe de durere. O asemenea bătaie
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/Calatori_clandestini.html [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]
-
colindă... colindă...” COLINDELE CRĂCIUNULUI De când mă știu, am așteptat magia Crăciunului, să văd copii la colindat, cu Nașterea Domnului. Începeau cu „Moș-Ajunul", după mere, nuci, covrigi... Alai duceau pe tot drumul, cu obrajii rumeniți. „O, ce veste minunată!" cântau feciorii voioși, prin tradiție păstrată. Pe când trăiau ai mei strămoși. Vuia satul de buhaie în cete de „Plugușor"! Tradiționale straie completau mesajul lor. Tineri se grăbeau la horă sau la bal de Anul Nou! Flăcăul să-i ducă noră mamei sale, drept
TRADIŢII CREŞTINE DE IARNĂ (POEZII) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1419858049.html [Corola-blog/BlogPost/384570_a_385899]
-
Cu cei doi frați mai mici, la o bunică surdă. Sunt lacrimile mamei, când pruncul e bolnav, Strângând durerea-n ele, amară și sărată, Ce și-ar da chiar și viața din trupul ei firav, Ca puștiul să se joace, voios, ca altădată. Sunt lacrimi de bătrână, uitată în nevoi, Cu mâini tremurătoare și cu dorinți puține; Ar vrea atâta doară: să-i vină înapoi Copiii care-acuma-s plecați prin țări străine. Sunt lacrimile grele, vărsate cu regret De cele-ntoarse-acasă
LACRIMI de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1460367128.html [Corola-blog/BlogPost/370831_a_372160]
-
CU CE-I BUNĂ MĂMĂLIGA? <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 333. footnote> (D. Dan, Șezătoarea, vol. VIII, f.68) Ștefan-Vodă a plecat într-o bună dimineață voios, împreună cu o mulțime de boieri și căpitani, să caute un loc potrivit pentru o sfântă mănăstire. Și avea pricină Domnul Ștefan să fie voios și să caute loc pentru locaș dumnezeiesc, că tocmai îl ajutase Dumnezeu de se întoarse biruitor
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
333. footnote> (D. Dan, Șezătoarea, vol. VIII, f.68) Ștefan-Vodă a plecat într-o bună dimineață voios, împreună cu o mulțime de boieri și căpitani, să caute un loc potrivit pentru o sfântă mănăstire. Și avea pricină Domnul Ștefan să fie voios și să caute loc pentru locaș dumnezeiesc, că tocmai îl ajutase Dumnezeu de se întoarse biruitor dintr-o goană a căpcăunilor de tătari care năvăliseră ni-tam ni-sam în biata țară a Moldovei. D-apoi că ce au căutat
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
v-a mai asupri și bate pârcălabul vostru de azi înainte! Românii îl ascultară și se întoarseră bucuroși spre case. Tolpa, după depărtarea lor, căută un prilej bun să intre la Măria-Sa în odaie. Într-o zi Ștefan-Vodă era voios. Știindu-l atunci numai singur în divan, Tolpa intră deodată la dânsul înăuntru, plângând și ținându-se cu mâinile de cap. - Ce-ți este ție Tolpo? Ce plângi? îl întrebă Vodă, văzându-l văitându-se și ținându-se cu mâinile
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
dintre bancă și catedră astfel încât să rămână în limitele normalului și ale firescului. El este gata oricând să ofere și elevilor un cuvânt bun, o mână de ajutor, astfel încât mintea acestora să rămână mereu frumoasă iar inima să devină mare, voioasă, sensibilă și caldă. În același timp, Gelu Andone are o orientare pragmatică ce urmărește antrenarea elevilor în rezolvarea problemelor de matematică. Cunoscând lipsa acută a problemelor cu conținut geometric la clasele primare, domnia sa a conceput o culegere care conține 193
Probleme de geometrie pentru clasele II-IV by GELU ANDONE () [Corola-other/Journalistic/84075_a_85400]
-
a levita adică!, mă rog, de a aeroplaniza... Și făcui primul pas: buf! M-am sculat de pe trotuarul urbei noastre generoase-n suprafețe fin ocrotite cu sare și piper (piperul mi-l azvîrlise cu lopata, direct în cap, un seamăn voios nevoie-mare că-i util dezaripării mele benevole), mi-am reașezat basca pe iluzia de țeastă ce-o înșurubasem din fragedă maturitate pe umeri, fără scrupule, declarîndu-le tuturor că am creieri înăuntru, da, cinic, dom'le, am substanță cenușie, neuroni, chestii
Transcriere împotriva sinuciderii (2) by Emil Brumaru [Corola-website/Imaginative/15293_a_16618]
-
în ultimii ani festivalul făcându-și mea culpa față de amândoi. Cu cinci ani în urmă, Jean-Paul Belmondo era omagiat, în sfârșit, la Cannes, dar, nu știu de ce, acum, la Veneția, deși sănătatea lui este fragilă, mi s-a părut mai voios, mai dispus să-și uite tristețea. Cinci ani înseamnă mult pentru un om care a suferit un accident vascular ce l-a ținut departe de ceea ce înseamnă viață multă vreme. Sportiv, unul dintre cei mai curajoși, actori (își făcea singur
Veneția 2016. Un Leu de aur (onorific) și-a găsit stăpânul: Jean-Paul Belmondo by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/105259_a_106551]
-
facă trocul cu țăranii, dându-le cele necesare traiului ce lipseau din "prăvălia" sătească, contra produselor agricole de care avea nevoie. Se repezi până în grădinița bunicii din fața casei, de unde rupse câteva tufănele și cu buchetul de flori în mână, plecă voios spre biserică, la întâlnirea sa sufletească cu Dumnezeu. Locașul sfânt nu era așa departe de casa lui, doar la patru - cinci sute de metri depărtare. Când a ajuns, biserica era plină. Slujba începuse. Era mare sărbătoare, Sfântul Dumitru, praznicul când
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472137509.html [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
înmlădiază cântând, ca o salcie; Angela Gheorghiu unduiește cântând, brațele-i subțiri, firave, albe, într-o gestică de balerină, într-un zbor de libelulă cu elitre diafane! Totu-i levitație sufletească atunci când cântă Angela Gheorghiu! Aplauzele pentru Angela Gheorghiu sunt voioase și solemne, publicul este împresurat într-un tumult, spectatorii bat frenetic din palme, nu ca și cum și le-ar scutura de praf. E o frenezie unde cântă Angela Gheorghiu! Într-o atragere alegră, magnetizantă, cheamă inimile și le înrobește de iubire
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Angela_gheorghiu_muzica_dulc_aurel_v_zgheran_1389564387.html [Corola-blog/BlogPost/359896_a_361225]
-
stea a muzicii ajunse mai sus de inimă - la creștetul pur al duhului - creează forma pilduitoare prin purificarea și eliberarea spiritului în actul complet armonios, pe diferite trepte și sensuri de percepere ale vârstelor copilăriei inocente, atât ca om frumos, voios, care se apropie și se lipește de copii, ca frunza de rouă, cât și ca genială cântăreață care absoarbe în glasul ei, însuși sărutul vieții peste lume și vulturul singurului ideal care nu doare, sfințenia! Dacă observăm copii la un
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Angela_gheorghiu_muzica_dulc_aurel_v_zgheran_1389564387.html [Corola-blog/BlogPost/359896_a_361225]
-
Solovăstru, așezare de pe malul Gurghiului, un afluent al Mureșului. Amintirea cea mai proeminentă din copilăria mea, este joaca prin ploaie, cu pietrele. Îmi plăcea să ascult răpăiala ploii sub șiroaiele calde de vară, furată într-o predispoziție inefabilă de jocul voios cu pietrele. Ce nu-mi plăcea era să beau lapte crud și proaspăt de vacă, obligată de bunicile mele. Dar anii aceștia rămân configurați într-o fascinație nerepetabilă. Când ați voiajat întâia oară în afara satului natal? Nu împlinisem șase ani
VIRGINIA ZEANI CONVORBIRI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Virginia_zeani_l_assoluta_sp_aurel_v_zgheran_1386885762.html [Corola-blog/BlogPost/353354_a_354683]
-
făceam ,, totuna'' cum ar fi zis bunicul,apoi mă frecam câte o oră sa se ia laptele de pe mâini.Florile mele erau sălbatice ,dar frumoase căci natura pură a fost de D-zeu lăsată să bucure omul.Îmi salutam florile voioasă dimineața: -Bună dimineața ,prințesele mele! Ele -mi zâmbeau ,iar eu le mângâiam creștetul fiecărei flori,iar de vedam câte una tristă o întrebam: -Ce-ai pățit de ești tristă? Duceam apă cu sufertașul și le udam aveam o mare dragoste pentru
LOCUL MEU de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/zamfira_rotaru_1492859236.html [Corola-blog/BlogPost/376847_a_378176]
-
FRUMOS AM TRĂIT! Îmi ascult uneori, atent, ecoul pașilor gândind că n-au obosit încă. În ei simt trecerea timpului și-mi regăsesc voința de stâncă. Bătăile inimii nu-mi sunt singuratice. Îmi urmează pașii cadențat. Prin anotimpuri mă poartă voios, mereu pe drumuri de neumblat. Îmi simt amintirile încrustate în talpa rănită de dor și văd cum din ele răzbate al dorinței de viață, izvor. Și merg, merg mai departe sângerând, lacrimile mi le înghit și râd-plângând, hohotind. Ce frumos
SECTIUNEA MEA DIN ANTOLOGIA SIMBIOZE LIRICE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Sectiunea_mea_din_simbioze_lirice_ioana_voicila_dobre_1357183508.html [Corola-blog/BlogPost/345665_a_346994]
-
mi-o veghez mereu Puternică, asemeni unui tigru! ONESTITATE Întocmai cum râdeam odată am râs și azi privindu-te, oglinda mea cu ochii verzi, am râs, recunoscându-te! Și ești tot tu, un om onest și sunt tot eu, fata voioasă. Trecut-am azi același test și m-ai găsit, din nou, frumoasă! AZI SUNT FERICITĂ FĂRĂ MOTIV! Azi sunt fericită fără motiv! Un motiv ar fi totuși, aripile de fluture în zbor. Știți câți fluturi am văzut azi, dar, câte
SECTIUNEA MEA DIN ANTOLOGIA SIMBIOZE LIRICE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Sectiunea_mea_din_simbioze_lirice_ioana_voicila_dobre_1357183508.html [Corola-blog/BlogPost/345665_a_346994]
-
Acasa > Literatura > Copii > CE SE-NTÂMPLĂ? Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 2106 din 06 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului CE SE-NTÂMPLĂ? Unde-s păsările care În a zorilor răcoare, Pe sub frunze tupilate, Anonime, talentate, Ne întâmpinau voioase, Cu priviri prietenoase, Fredonând, ca o chemare, Cântece fermecătoare? Unde-s greierii din seară Care în apus de pară Ne cântau, plini de candoare, Cu viori și cu chitare Și apoi întreaga noapte Petreceau în lanuri coapte, Ori în iarba
CE SE-NTÂMPLĂ? de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1475776949.html [Corola-blog/BlogPost/382440_a_383769]
-
și nu am devenit risipă. Să-mi spui povești și să te-ascult înfiorat de bucurie că retrăiesc acel demult sperând c-ar mai putea să fie. Să ni se facă iarăși dor de-a alerga desculți prin lanuri intrând voioși în viitor cu-aceleași tinere elanuri. Să ningă florile de tei peste iubirea noastră nouă, uimită că în ochii mei se-așterne a speranței rouă. Să se-mplinească tot ce-a vrut iubirea noastră minunată, când locuiam într-un sărut
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1459013151.html [Corola-blog/BlogPost/383363_a_384692]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > DRAGOSTE DE MAI Autor: Ioana Voicilă Dobre Publicat în: Ediția nr. 236 din 24 august 2011 Toate Articolele Autorului Dragoste de mai Zâmbește soarele în bob de rouă Și-un curcubeu se leagănă voios. Pe florile înmiresmate Se odihnește zborul cel duios. Zâmbesti și tu și-n ochii-ți verzi Ce oglindesc natura zgomotoasă Poți chiar și liniștea să-ți pierzi. Te scalzi în viața lor voioasă! E-o primăvară plină de mister Pe
DRAGOSTE DE MAI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 by http://confluente.ro/Dragoste_de_mai.html [Corola-blog/BlogPost/354079_a_355408]
-
de rouă Și-un curcubeu se leagănă voios. Pe florile înmiresmate Se odihnește zborul cel duios. Zâmbesti și tu și-n ochii-ți verzi Ce oglindesc natura zgomotoasă Poți chiar și liniștea să-ți pierzi. Te scalzi în viața lor voioasă! E-o primăvară plină de mister Pe câmpuri, în livezi și prin păduri. Mă-mpodobesc cu flori de măr. Tu, verde drag, iar inima îmi furi! De ce-aș fi tristă! De ce-aș fi tristă, când tu m-ai
DRAGOSTE DE MAI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 by http://confluente.ro/Dragoste_de_mai.html [Corola-blog/BlogPost/354079_a_355408]
-
cei trei a stabilit să se întâlnească la o bere în oraș, la șapte seara, în berăria Cazinoului. Întâlnirea a avut loc într-un separeu aranjat în stil baroc, cu tapițerie din catifea în culori alb-roșu. Era o revedere destul de voioasă și zgomotoasă. Se depănau amintiri și se puneau la cale proiecte. Între timp au mai apărut și alți amici. Parcă retrăiau viața din timpul studenției. Unii dintre băieți au venit și cu prietenele lor, doar nu trebuiau să amâne întâlnirile
LA O BERE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402821640.html [Corola-blog/BlogPost/365492_a_366821]
-
Poem de credință Fiecare pas ce-l fac, Mi-e călăuzit de Tine. Cu viața mă împac Și simt, Doamne, ce e bine! Orice gând pe care-l am, Îl trimit întâi la Tine. Ca o pasăre pe ram, Ciripind voios, revine. Fiecare vorbă-a mea Tot cuprinde și răsfață, Fiindcă știu, că are-n ea De la Tine, multă viață! Fiecare întâmplare Ce mi-ai dat-o, a trăi, Are-o pildă de-nchinare Și-i izvor de bucurii. Și-apoi oamenii
POEME DE CREDINŢĂ de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Poeme_de_credinta.html [Corola-blog/BlogPost/364685_a_366014]
-
nu ne întrece nimeni! La fiecare treaptă a scării blestemate avem purtători de palavre, din canal până pe toate canalele comunicării, suntem cetățeni europeni, suntem identificați cu un neam nomad care de muncă nu prea știe; fătuțe vesele de pe la noi duc voioase în lumea largă solie de iubire fără frontiere, fără ziduri și perdea (fără a-și neglija neam iubirea de neam), în schimbul căreia primesc niscaiva creițari întru veșnica slavă a (ne)iubirii pre pământ. Presa liberă (de orice morală) prezintă pe
NE ESTE ŢARA PLINĂ DE HUMOR de PAULA ROMANESCU în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 by http://confluente.ro/Paula_romanescu_anul_caragiale_ne_es_paula_romanescu_1330935173.html [Corola-blog/BlogPost/354768_a_356097]
-
E nemăsurabilă plăcerea vizionării spectacolelor în care joacă actrița Valentina Fătu, dar spre a prinde înțelesul din simbolistica gestică vastă în scenă, singurul noroc al ochilor care au de alergat neîntrerupt după ea, e că Valentina Fătu place, e frumoasă, voioasă, fără un dram de viclenie în profesie, jucând de parcă viața ei e teatru și teatrul e viața ei. Naturalețea e prima cheie a frumuseții actriței Valentina Fătu căci în laborator se poate da și fierului pentru o vremelnică secundă lumina
VALENTINA FĂTU. NATURALEŢEA, TIPUL INTERPRETATIV CEL MAI GREU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1394812040.html [Corola-blog/BlogPost/353607_a_354936]