443 matches
-
norme. b) Responsabilitatea constituie o altă condiție. Ea presupune atât un factor intelectiv, care constă în capacitatea persoanei de a înțelege ceea ce face, de a distinge caracterul periculos al unei fapte de caracterul nepericulos al alteia, cât și un factor volitiv, care constă în puterea persoanei de a se conduce și de a fi stăpână pe faptele sale. Persoanele cărora le lipsesc asemenea însușiri nu pot fi considerate subiecte ale contravenției, deoarece faptele lor nu oglindesc o poziție conștientă, astfel că
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
de leșin, somnul hipnotic, intoxicația involuntară cu stupefiante etc. 2. Condiții a) Făptuitorul să nu-și poată da seama de acțiunile sau inacțiunile sale, ori să nu poată fi stăpân pe ele În toate aceste situații, incapacitatea psihică intelectivă și volitivă sau numai cea volitivă trebuie să fie completă, facultățile psihice intelective sau cele volitive să fie afectate în totalitate. b) Starea de incapacitate psihică a făptuitorului să fi existat în momentul săvârșirii faptei Această condiție nu este îndeplinită atunci când se
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
intoxicația involuntară cu stupefiante etc. 2. Condiții a) Făptuitorul să nu-și poată da seama de acțiunile sau inacțiunile sale, ori să nu poată fi stăpân pe ele În toate aceste situații, incapacitatea psihică intelectivă și volitivă sau numai cea volitivă trebuie să fie completă, facultățile psihice intelective sau cele volitive să fie afectate în totalitate. b) Starea de incapacitate psihică a făptuitorului să fi existat în momentul săvârșirii faptei Această condiție nu este îndeplinită atunci când se constată că făptuitorul și-
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
nu-și poată da seama de acțiunile sau inacțiunile sale, ori să nu poată fi stăpân pe ele În toate aceste situații, incapacitatea psihică intelectivă și volitivă sau numai cea volitivă trebuie să fie completă, facultățile psihice intelective sau cele volitive să fie afectate în totalitate. b) Starea de incapacitate psihică a făptuitorului să fi existat în momentul săvârșirii faptei Această condiție nu este îndeplinită atunci când se constată că făptuitorul și-a provocat el însuși incapacitatea psihică (sau a stabilit cu
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
de ebrietate. „Beția rece“ este determinată de intoxicarea organismului cu substanțe stupefiante (morfină, cocaină, heroină, hașiș, opiu etc.) Beția poate fi completă - atunci când persoana intoxicată cu alcool sau alte substanțe asemănătoare ajunge în situația unei cvasipolarizări a capacităților intelective și volitive. O persoană aflată într-o asemenea stare nu-și mai stăpânește mișcările sale fizice și este lipsită complet de capacitatea de a înțelege și a voi. Beția incompletă - este o intoxicare cu alcool sau alte substanțe asemănătoare mai puțin intensă
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
este lipsit în mod absolut de responsabilitate penală, dezvoltarea sa psihică nepermițându-i să realizeze consecințele faptei sale penale. Minorul sub 14 ani, aflându-se în imposibilitatea obiectivă de a fi subiect activ al infracțiunii (neavând discernământul necesar, atitudinea psihică volitivă față de fapta penală și urmările sale) nici fapta prevăzută de legea penală comisă de acesta nu poate constitui o infracțiune. Această cauză de înlăturare a caracterului penal al faptei este definită de art. 50 din C.p. astfel: „Nu constituie infracțiune
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
un număr mare de repetări. Condiția esențială de care trebuie să se țină seama în procesul de educare a forței este aceea de a se lucra în așa fel încât să se țină seama de toate cele trei aspecte: neuromuscular, volitiv și creșterea în grosime a fibrei musculare. Este cunoscut faptul că forța se dezvoltă la maximum atunci când încărcăturile depășesc 2/3 din posibilitățile maxime, întrebuințându-se în același timp și antrenamente speciale orientate spre creșterea în grosime a fibrei musculare
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3019]
-
întregi, ale fiecăruia dintre noi și fiecare acțiune negativă a noastră, oricât de insignifiantă ar fi, poate să afecteze în mod distructiv natura. La implicarea și acțiunea eficientă de formare în sens ecologic se ajunge prin antrenarea componentelor afective și volitive ale copiilor. De aceea activitățile ecologice se vor desfășura într-o atmosferă relaxantă, unde interesul și comunicarea să încurajeze inițiativele și opiniile fiecăruia. Excursiile organizate cu copiii, în natură, trebuie să păstreze caracter intuitiv, să îmbogățească cunoștințele cu percepții senzoriale
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Florea Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1212]
-
valențe formative sunt cele recreative, rebusistice, de perspicacitate și ingeniozitate. Această categorie de probleme mai este numită și nonstandard. Efortul pe care îl face elevul în rezolvarea conștientă a unei probleme presupune o mare mobilizare a proceselor psihice de cunoaștere, volitive și motivațional afective. Dintre procesele cognitive, cea mai importantă este gândirea, prin operațiile logice de analiză, sinteză, comparație, abstractizare și generalizare. Rezolvând probleme, formăm la elevi priceperi și deprinderi de a analiza situația dată de problemă, de a intui și
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Bordea Felicia () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92819]
-
se înțelege, în general, exercițiul unei influențări sistematice asupra psihicului și/sau somaticului unei persoane de către psihicul altei persoane. Dacă am încerca să stabilim o clasificare succintă a acestui domeniu după criteriul orientării filosoficoepistemiologice, am deosebi: 1. psihoterapii de orientare volitivă; 2. psihoterapii de tip analitic; 3. psihoterapii comportamental cognitive; 4. psihoterapii existențialiste. În cadrul primei grupe, hipnoza ocupă un loc important, fiind definită, după Weitzenhoffer, ca o stare modificată a conștiinței, caracterizată printr-o deviație a experienței subiective sau a funcționării
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
viață, o relație socială vizibilă în succesul selectării unui compagnion cu fizic plăcut, o a treia relație între corp și societate trimite spre relația omului cu sănătatea, o a patra relație între corp și societate trimite la capacitatea de concentrare volitivă a sportivului, mult mai puternică decât aceea a non-sportivului, o a cincia relație între corp și societate trimite la durata de vârstă mărită a acelora, care au avut un comportament sportiv. 5. ROLURI SPORTIVE: LIDER ȘI PERFORMER Problema socială a
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
marcarea din 1921, Soziologie du sports, a lui H. Risse, care pornește de la atitudinea exuberantă față de corpul frumos apare drept o relație contradictorie între alegerea liberă și datorie, odată cu influența timpului liber al oamenilor asupra sănătății și a calităților moral volitive, H. Risse crede că motivul principal al apariției sportului ar fi determinat de societatea industrială. Precum în religie, sportivul își propune în societate, scopuri inițiatice, care privesc: -nu ceea ce este, ci ceea ce există, -aceasta duce spre participarea sportivului la esența
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
și o consiliere și asistență socială pentru beneficiarii de servicii de sănătate mintală și familiilor acestora -terapie ocupațională, ergoterapie și art-terapie; -activități educative de grup (auto-îngrijire, autogospodărire, dezvoltarea abilităților de comunicare și relaționare interpersonală eficientă, optimizarea abilităților cognitive, emoționale și volitive); -psihoterapie sportivă de grup; -activități de club în scop recreativ; -activități culturale (vizite la muzee și expoziții, vizionări de filme); -organizarea de mici petreceri cu ocazia aniversării zilelor de naștere și a altor evenimente speciale; -organizarea de mici excursii, planificarea
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
dată și să fim eficienți. Ajutorul nu trebuie să fie prea mare, dar dat în așa fel, încât ideile lor să devină act de creație. Instruirea prin descoperire influențează pozitivatât dezvoltarea intelectuală a elevilor, cât și pe cea afectivă și volitivă. METODA JOCULUI DIDACTIC Încorporat în activitatea didactică, jocul imprimă acesteia un caracter mai viu și mai atrăgător, aduce varietate și o stare de bună dispoziție, de veselie, de destindere, ceea ce previne apariția monotoniei și a plictiselii, a oboselii. Jocul fortifică
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
sunt influențabile pentru creație, dar prin educație și autoeducație, tipurile de temperament (melancolic, coleric, sancvinic, flegmatic), fiecare poate contribui cu idei originale. Însă există o legătură între umor și creativitate, iar Septimiu Chelcea consideră că . 4. Voința și alte calități volitive. Este o calitate necesară atât pentru susținerea unui demers creativ cât și pentru a învinge diversele obstacole (materiale, mentalități, birocratie) ridicate în perioada implementărilor soluțiilor noi. Eșecul, datorită voinței înseamnă reluarea cercetărilor sau un nou punct de plecare în abordarea
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
rigiditatea determinărilor de ordin spațial sau temporal. El induce virtualizare, adică potențare a activităților și proceselor dincolo de stringențele clasice - de spațiu, de loc și de timp. Fiecare se poate „cupla” într-o activitate când resimte o potențialitate maximă de ordin volitiv și performativ. El recompune, pe un plan superior, o serie de activități performante și cu randament maximal, fiind expresia unei economicități și eficiențe fără seamăn. Dacă în mod tradițional, pentru a intra în posesia unei informații de specialitate, trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
ea devine secundă, pe un plan doi, dar nu secundară sau mai puțin importantă. Aici, creația se realizează între egali, și nu de la profesor la educați. (Castegnau, 2003) Produsul cultural aduce bucurie spirituală și comuniune adâncă, multinivelară, de ordin cognitiv, volitiv, afectiv. Se dezvoltă astfel o cultură a rețelei, o normativitate superioară, ce motivează și încurajează învățarea pe mai departe. Comunitatea virtuală aduce la lumină o formă a inteligenței colective, concretizată în producții intelectuale, paradigme ideatice, rezonanțe interpretative altfel plămădite decât
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
poate fi realizată cu mult mai ieftin prin adoptarea unor soluții constructive care să evite contactul cu aerul, iar acolo unde nu este posibil, a altor soluții dar dezvoltate cu minimul de amploare. 3.2.4. Soluția concretă [135] Chiar (volitiv) finală fiind, soluția pe care noi o considerăm drept cea mai bună opțiune în momentul de față - și vom vedea de ce - este una de compromis. Viața nu poate fi distrusă. Ca urmare, acțiunea ei recuperatoare, ca unealtă a naturii, a
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
creativitatea literară ar contribui la , deci asigură continuitatea ființei umane. M. Bejat și A. Perju (5) susțin că . Se adaugă capacitatea empatică, sensibilitatea și simțul estetic. Tot în procesul creației literare întâlnim și un set diversificat de trăsături caracteriale și volitive, precum și prezența unui evantai bogat de interese față de natură și semeni, față de valorile autentice ale culturii umane. Sunt trăsături pe care le întâlnim la toți marii creatori adevărați. Geneza și condițiile care duc la cristalizarea talentelor de orice fel (deci
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
clinic al pacientului va avea aceeași semnificație atât pentru medicina alopatică și pentru cea alternativă dar nu în sens disarmonic, ci congruent. Astfel, educația voinței are drept scop influențarea repausului psihic pentru creșterea capacității de efort și fortificarea capacităților moral volitive aflate sub controlul trăirilor afective în sensul oferit de anamneză (dialogul cu bolnavul) în sensul orientării spre o motivație pozitivă înlăturând trăirile negative, când prin educația voinței se obține controlul eficient asupra capacității de inducere a repausului psihic, atunci fondul
Fitoterapie clinică by Vasile Bodnar, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2110]
-
de discontinuitate. În această construcție există etape critice, manifestate prin puternice contradicții interne. O astfel de etapă critică, poate cea mai semnificativă, se constată la vârsta școlară mare. În adolescență se produce un salt în integrarea funcțiilor cognitive, afective, motivaționale, volitive și caracteriale. Se desfășoară, așa cum observă Rousselet (1969) și alți autori, un intens proces de autoanaliză și autoevaluare, de raportare la un ideal de viață și de integrare socială. Precumpănitor în această etapă este, cum subliniază și Erikson (1959), sentimentul
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
decizional, în stabilirea obiectivelor strategice ale școlii, în care se promovează munca în echipă și comunicarea și, aspect esențial, în care performanța este recompensată. Motivația reprezintă un proces complex, având un rol decisiv în asigurarea efectivității schimbării. Asociată cu elemente volitive, motivația constituie sursa energetică majoră pentru promovarea schimbării în educație, în condiții de indiferență sau submotivare aceasta neputându-se concretiza. II. 2. 5. Principiul schimbării prin acțiune Valabilitatea acestui principiu rezidă din faptul că atât cadrele didactice, cât și școala
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de dezvoltare personală și organizațională, management strategic, creativitate, motivație. Ceea ce merită remarcat este faptul că, în plan cognitiv, accentul cade pe dimensiunea anticipativă a schimbării și aproape deloc pe aspectul informațional, în timp ce sub aspect afectiv-motivațional și atitudinal importante devin: aspectul volitiv al schimbării, responsabilizarea individului, trecerea de la inerție și rutină la acțiune, depășirea prejudecăților. În ceea ce privește obiectivele referitoare la învățare, autoarea aduce în discuție un subiect ce a făcut obiectul unor analize (Botkin, 1981) la începutul anilor 80: renunțarea la "învățarea de
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
respingere a schimbării. Între cognitiv și afectiv în materie de schimbare există o legătură indisolubilă, explicată prin faptul că tendințele de respingere se datorează într-un procent semnificativ necunoașterii mecanismelor ce guvernează schimbarea sau insuficientei explicări privind necesitatea acesteia; c) volitivă, care accentuează importanța efortului de voință pe care individul/ organizația școlară trebuie să-l declanșeze pentru depășirea obstacolelor interne sau externe ce pot frâna procesul schimbării. Cele trei direcții reprezintă în fapt suportul pentru realizarea saltului de la o posibilă conduită
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
schimbării. Cele trei direcții reprezintă în fapt suportul pentru realizarea saltului de la o posibilă conduită pro-activă impusă, la una generată de mobiluri interne. Se constituie astfel premisele de realizare a convingerilor privind schimbarea, ca urmare a asimilării cognitive, afective și volitive a prescripțiilor acesteia. Conștientizarea necesității schimbării solicită timp, fiind un proces complex care, în anumite momente, poate produce modificări esențiale fie la nivelul eu-lui, fie în una dintre cele trei componente. Sarcina cadrului didactic va consta în identificarea nivelului la
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]