11,806 matches
-
E drept că, în acest caz, hazardul, - cel mai bun regizor, - imi jucase una din festele lui, plăcută în împrejurarea dată. Pe scurt, se întîmplase așa. Dimineață, fusesem introdus în mînă însoțit de un inginer, om cu carte serioasă după vorbirile noastre, si de al cărui nume nu îmi mai aduc aminte, el figurînd în paginile articolului tipărit cu aproape 40 de ani în urmă. Mă dusese prin galerii, îmi arătase oamenii, fumaserăm împreună în locurile amenajate, toți se mirau că
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]
-
bunăstări sociale - haină de blană, cizmele, poșetă, plasa plină de cumpărături, ținând un copil de mână. Nu vorbea nimănui, privirea ei nu vedea copilul și nici pe altcineva. Ea vorbea fără oprire numai cu sine în ziua ușoară și înghețată - vorbirea ei pasionată și neîntreruptă nu făcea nici un vârtej, nu lasă nici cea mai neînsemnata urma în aerul clar de cristal al însoritului martie." (În Suedia)
Birgitta Trotzig în româneste by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/18016_a_19341]
-
aceasta mărind viteza rostirii, dinamismul înțelegerii ei, eliminîndu-se, paradoxal, chiar predicatul ca purtător legitim al mișcării. Lipsa lui însă, din contră, tensionează frază. Se cunoaște anecdota, clasică, cu cei doi cărturari: care dintre ei va fi cel mai scurt în vorbire. Unul spune eo rus, mă duc la țară, sacrificînd verbul, subînțeles. Al doilea, culmea, folosește numai verbul la imperativ: i, adică du-te, - (de unde străvechiul îndemn pentru căi, hîii! căluții tații!)... Scandalos, autor al lui Ars amandi, amestecat în intrigi
Cînt lucruri triste,fiind trist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18091_a_19416]
-
sau să scrii despre ele, tot astfel cum este dificil să numești doliul, moartea, absența, ceea ce e dincolo de clișeu, ceea ce s-a înfăptuit pentru că nu se putea spune - pentru că (dacă ar fi să continuăm metafora centrală a cărții de față) vorbirea îi era interzisă subiectului (eului), ea era imposibilă, nerealizată. Gestul autorului adaugă acestui text scris la persoana întîi o macabră garanție a autenticității, a identității dintre eul narator și eul auctorial, transformîndu-l într-o confesiune cu implicații tragice, dincolo de orice
Cuvintele interzise by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/17400_a_18725]
-
Niciodată copil, niciodată întrupat în cuvînt, eul-narator se simte nenăscut. Bîjbîind într-o lume de boală (a mamei), de violențe (a neștiuților, amenințători, "vecini" xenofobi), de tandrețe bolovănoasă, inexprimabilă (a tatălui), copilul se construiește în funcție de propoziția negatoare: nenăscut, el asociază vorbirea cu nașterea și cu moartea și cu ieșirea în lumină, din mină, a tatălui. Reintegrarea pietrei (pîinii) de tăcere este ținta visată de copil; numai cînd este vorba despre ea discursul își permite viitorul indicativ al proiecțiilor sau condiționalul eliberator
Cuvintele interzise by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/17400_a_18725]
-
alt exemplu, turburător pentru noi cei de astăzi, ăntrucăt Balzac, ăn anul 1837, se referă la un alt gigant, contemporan lui, desi neacoperiți anca, amândoi, de gloria universală ce-i aștepta. El pune an gură vorbitorului acest nume, ăn focul vorbirii: "Unul din oamenii cei mai profunzi și mai spirituali ai acestei epoci (elogiu suprem! n.n.), Stendhal, (s.n.) a caracterizat foarte bine expresia englezeasca povestind că era un lord an Marea Britanie, care, singur, nu ăndrăznea să stea picior peste picior la
Ce se face si ce nu se face by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17489_a_18814]
-
vedeau categoriile imuabile și reci, romanticii individualitățile onirice, patetic curgând an durată, iar modernii esențele ultime, neschimbătoare sub forme, cu Nichita Stănescu cuvintele ăncep să se vadă, ăn sine, el vede ănsăsi structura metaforei care configurează altfel lumea*) și prin vorbirea poetica. Acest moment neomodern al generației de la '68 vede prin Nichita Stănescu cuvintele schimbându-se an necuvinte izvorând astfel o "facere a lumii fără lume" (Cain și Abel). Trebuie o ăncăpătânare de citadin, cum ar fi spus Rilke - si Nichita
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
masivitate apăsătoare, de metal greu, ce începeau să ocupe în conștiințe locul unor piloni. Lozinci bombastice, sforăitoare, părți împietrite ale unei scheme de valori strivitoare. Însăși scara valorilor era o schemă. Societatea - în mare și în mic -, așișderea omul, gândirea, vorbirea, toate erau schemă. Schematizarea trebuia să evite ieșirea din canon, imprevizibilitatea, surpriza cu conținutul ei incomod, uneori riscant, spontaneitatea - expresie a pulsației autonome a minții, inimii, nervilor. Siguranța ordonării vieții sociale „după plan“ nu lăsa nimic esențial la latitudinea fiecăruia
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
cu conținutul ei incomod, uneori riscant, spontaneitatea - expresie a pulsației autonome a minții, inimii, nervilor. Siguranța ordonării vieții sociale „după plan“ nu lăsa nimic esențial la latitudinea fiecăruia, la discreția diversității temperamentale, preferențiale, a naturii indecise, capricioase a omului. Chiar vorbirea, cum spuneam, firește cea de for public (dar se molipsea și comunicarea privată), se schematiza tocmai pentru a zădărnici ambiguitatea, echivocul, pentru a nu permite dizolvarea univocului în perifraze, în jocuri lingvistice arbitrare. Se tindea parcă, pe atunci, spre un
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
un seminar de carieră în data de 29 octombrie la București, în cadrul târgului de joburi Angajatori de top, unde sunt așteptați absolvenții români interesați de un post în marketing online sau vânzări. Condițiile de angajare presupun cunoașterea limbii engleze și vorbirea fluentă într-o altă limbă - franceza, germana, rusa, italian, spaniola sau româna, precum și interesul de a dezvolta o carieră în domeniile Internet, e-Commerce sau Online Marketing, informează . Profilul ideal al absolventului de studii superioare căutat de Google este caracterizat
Google recrutează oameni de marketing şi vânzări. Vezi condiţii de angajare () [Corola-journal/Journalistic/25048_a_26373]
-
am realizat prima probă cu privire la funcționarea apelurilor persoanelor surdo-mute în situații de urgență. Cu ajutorul prefectului Paul Beganu am reușit să obținem și să dotăm un birou care va prelua mesajele celor peste 700 de persoane cu handicap auditiv și de vorbire din județul Buzău", a declarat Ionica Tarău, președintele Asociației 1 Iunie, la dezbaterea proiectului "Ai dreptul să știi, ai dreptul să fii informat!“, care vizează accesul persoanelor cu dizabilități la comunicare. Prefectul județului a declarat servicul 112 pentru persoanele surdo-mute
Servicul 112 pentru surdo-muţi, lansat experimental la Buzău () [Corola-journal/Journalistic/25192_a_26517]
-
totul fiind rostit de o voce impersonală, la persoana a treia: „Pe cerul de octombrie/ stolurile de grauri/ sunt o cicatrice în mișcare/ și sângele ei închegat/ orbecăie acut conștiincios/ hrănit de foșnetul sălciilor/ se convertește/ într-un defect de vorbire/ în stare să ierte;/ poemul nu umblă prin târguri/ umblă prin țeasta tăcută/ acolo unde pulsează/ perfecțiunea ironică a umbrei/ umbra cu tabieturile ei;/ umbra cu apucături metafizice/ la amiază”. Să observăm, din prima jumătate a poemului, peisajul de toamnă
Versuri convingătoare, lirism de calitate by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/2560_a_3885]
-
de foșnetul sălciilor” (îmbinare de regnuri, dar și de palpabil și impalpabil) „orbecăie”, într-o mișcare, așadar, hazardată, fără direcție, însă, nu mai puțin, stringentă, perseverentă, ineluctabilă („acut conștiincios”), căutând o finalitate. Aceasta ar fi convertirea „într-un defect de vorbire în stare să ierte”. Bineînțeles că acest „defect de vorbire”, abatere cu o conotație negativă de la norma standard (nu e vorba aici de o calitate, ci de o dereglare), și care nu e departe de ideea vulnerabilității, e chiar poemul
Versuri convingătoare, lirism de calitate by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/2560_a_3885]
-
și impalpabil) „orbecăie”, într-o mișcare, așadar, hazardată, fără direcție, însă, nu mai puțin, stringentă, perseverentă, ineluctabilă („acut conștiincios”), căutând o finalitate. Aceasta ar fi convertirea „într-un defect de vorbire în stare să ierte”. Bineînțeles că acest „defect de vorbire”, abatere cu o conotație negativă de la norma standard (nu e vorba aici de o calitate, ci de o dereglare), și care nu e departe de ideea vulnerabilității, e chiar poemul. Obiect el însuși umanizat, capabil să acorde absolvirea, cu alte
Versuri convingătoare, lirism de calitate by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/2560_a_3885]
-
Cezar Ivănescu n.n. M.B), de a face o carte și de a întocmi din rămășite un portret, altul și același. Nu este un studiu critic, ci doar o tușă subiectivă spre aducere aminte. Dar, mai ales este o veche vorbire cu "Cezar, fiul Xantipei". Ingenioasă idee de a structura cartea! În parte, realizarea ei a fost posibilă și datorită textelor de bibliografie puse la dispoziția cercetătoarei de către fiica poetului, Clara Aruștei. În acest sens, Maria Dobrescu a combinat admirabil informația
CRITICĂ ŞI ISTORIE LITERARĂ DINCOLO DE FRUNTARIILE TIMPULUI. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_403]
-
Cavalerului eleganței literare și al lipsească de pe biroul, fie el intelectual, mai ales dascăl, fie corectitudinii gramaticale lucrare editată la un nivel el ce o fi, dar vorbitori de limbă română care comit erori în european. flexiunea unor părți de vorbire, fac dezacorduri, folosesc jargoane (anglicisme, cum spune autorul), numai din dorința de a epata, fac inovații lexico-semantice, vorbitori ce se exprimă după ureche și aceasta se explică nu numai printr-o pregătire subțire, ci și prin snobism lingvistic. Fie că
Constantin Voiculescu: „Cum vorbim, cum scriem”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_71]
-
mefiență, întinsă pe aproape două sute de pagini (în ediția de față) să fie redusă de comentatori la câteva citate ritualice. Dincolo de aceste nefericite izbucniri (de felul echivalării lui „blazat în cuget” cu „tâmpit” sau al paragrafului-concluzie, în care se face vorbire despre „jugul lui Eminescu”) există o întreagă mecanică a demonstrației, care nu poate fi ignorată cu superioritate. Mihail Eminescu. Studiu critic este, de fapt, un lung eseu despre ceea ce azi numim cotă valorică. Ca pedagog (de școală veche, trebuie spus
Paiul și bârna by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2405_a_3730]
-
face imună la stridențe. De aceea, Nicoleta Baciu e mai mult vestală decît scriitoare în acest volum, părînd însuflețită de o sapiență de factură hristică. Cunoașterea pe care o dovedește în stabilirea unor distincții conceptuale (metafizica tăcerii/cîntarea fără cuvinte/vorbirea despre Dumnezeu fără a-l numi, sau cele trei ipostaze ale firii isihaste: pelerinul, pustnicul și bufonul întru Hristos) e prea clară pentru a se bizui doar pe travaliu doct. La Nicoleta Baciu descrierea noțiunilor se face prin intuiție trăită
Omul lăuntric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2407_a_3732]
-
și mireasma", "egzaccaa tunci", "am statodrumu", "va dat seama". Nu lipsesc apocopele limbajului familiar modern: "azi d dimi", "să casă co mexicanca", "cu priviri rata", lungirea expresiva a sunetelor, realizarea orală a articolului ("autobuzu"), contopirile grupurilor de cuvinte în fluxul vorbirii (în cazurile în care pauzele grafice nu au corespondent sonor): "Doamneajută", "cîntantruna". De acestea se leaga și renunțarea la cratima sau la apostrof; prin conotația de tipică eroare școlară această absența apare că una din cele mai violente transgresări ale
Scriere experimentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18180_a_19505]
-
Rodica Zafiu Una dintre diferențele evidente dintre aspectul scris și cel oral al romanei o constituie dispariția din vorbirea curentă a consoanei finale "-l", reprezentînd, la genurile masculin și neutru, articolul hotărît singular. Din punct de vedere gramatical, pierderea lui "-l" în registrul oral nu e foarte importantă; cum se știe, funcția de articol e preluată de vocală precedentă
Articolu' by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18196_a_19521]
-
privind continuarea proiectului este cea de ordin financiar. "Apelurile surdomuților sunt preluate de interpreții autorizați ai asociațíei și de fiecare dată am ajuns în același timp cu ambulanța la locul unde se afla persoana cu deficiențe de auz și de vorbire, pentru a traduce echipajului de intervenție problemele acesteia. Parteneriatul public-privat există, însă nu există sursa financiară pentru ca acei peste 22.000 de cetățeni surdomuți să poată apela gratuit la serviciul 112 ", a conchis Ionica Tarău. Acest proiect pilot inițiat în
Proiect pilot la 112 pentru mesajele surdomuților by Badea Nicoleta () [Corola-journal/Journalistic/21820_a_23145]
-
iubiri. Cinării deși, umbrind cuminte, Cununi de iederă-mpletesc ; Sunt peșteri unde,-n zi fierbinte, Sfioșii cerbi se-adăpostesc, Si viață-n țoi, si strălucire, Si frunzele în freamăt blând, Și mii de ierburi respirând, Și mii de glasuri în vorbire ! Dogoarea dulcilor amiezi, Mireasma nopților senine, De roua și răcoare pline, Cănd stelele sclipind le vezi Că ochii tinerei gruzine !... Dar, vai, splendoarea-ntregii firi Nu poate-n inima pustie A demonului să învie Nici forțe noi, nici noi simțiri
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
veșnice te ține? Demonul Ei, si? Vei fi și-n iad cu mine ! Tamara Prieten ,prins de greu tumult, Oricine-ai fi ,cu jale multă, Și liniștea pe veci pierdută, Eu suferință ți-o ascult. Vicleana de-i a ta vorbire, De-s țintă la minciună eu... O,cruță-mă ! Căci nu-i mărire Să pierzi un suflet că al meu ! N-aș vrea credința-mi să se rumpă... Șanț oare cerului mai scumpă Ca altele ce șanț de dor Și
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
rog, depinde... În orice caz, ideea de a așterne în materia informă poveștile, basmele, întîmplările, accidentele, tragice de obicei, ale existenței, părea pe atunci anevoie de conceput, ca descoperirea telegrafului. De altfel, efortul minții omenești de a străbate drumul de la vorbirea simplă a autorului pînă la înregistrarea ei grafică prin semnele convenționale, așa cum avea să se întîmple în epoca modernă denumită Galaxia Gutenberg, este incomparabil mai mare decît efortul făcut de aici pînă la Internetul nostru cotidian. * Să nu venim pînă
Zeii lari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16703_a_18028]
-
nu ar fi fost bine primite, niște exagerări și pretenții intelectualiste, riscînd să fii taxat și bănuit de intoleranță, prețiozitate, nepolitețe, reavoință și alte păcate. Pe scurt, puteai să-ți aprinzi paie în cap." Și, de fapt, trage el concluzia, "vorbirea noastră [...] răspunde exact tiparelor de viață actuale din societatea basarabeană". * Fiindcă a venit vorba de limbă, chichiriciosul Cronicar a observat, pe mult prea întinsul spațiu pe care și l-au rezervat în acest număr directorul și redactorul-șef pentru Jurnalul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16707_a_18032]