595 matches
-
mijloc ar putea fi diferite de cele ale muncitorilor care locuiesc în zone populate de clasa socială din care fac parte (David și Van Hamme, 2011). În anii ’60 ai secolului trecut, Kevin Cox a remarcat și el că deciziile votanților sunt influențate de contextul local. Chiar dacă, mai târziu, Prescott a arătat, pe baza experienței personale, în urma unor discuții cu alegători individuali (cei mai mulți dintre aceștia nu au știut să răspundă coerent de ce au votat într un anumit fel), că votul nu
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
la mare distanță de municipiile reședință de județ (Constanța și Tulcea), altele situate în proximitatea acestora (localități periurbane), scopul fiind acela de a putea testa în ce măsură comportamentul electoral al alegătorilor din comunele situate în proximitatea orașului se apropie de comportamentul votanților din orașul polarizator. Din jurul Constanței am selecționat localitățile Agigea - 8 km distanță de Constanța, Cumpăna - 5 km și Lumina - 17 km, iar Adamclisi - 64 km de orașul reședință de județ, Ion Corvin - 79 km și Lipnița - 104 km sunt acelea
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
acele informații care-i pun într-o lumina favorabilă. Incertitudinea în cea mai simplă formă a ei se manifestă sub forma imposibilității de a identifica diferențele dintre potențialele beneficii alternative pe care le oferă partidele politice. În condiții de incertitudine, votantul nu are acces la o cantitate suficientă de informație necesară pentru a adopta un comportament de vot care să-i aducă beneficii sporite. De influența incertitudinii asupra competiției politice 25 multe ori este dificil să determini ce tip de beneficii
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
așteaptă anumite beneficii. Principalele abordări vizând explicarea moti vațiilor ce determină participarea indivizilor la vot, în condițiile incapaci tății utilizării unor calcule raționale care să determine costu rile și beneficiile participării, iau în calcul o serie de stimulente individuale ale votanților. Participarea la vot poate fi motivată de stimulente precum dorința de menținere a sistemului democratic, constrângerile de ordin moral (obligația de a participa/etica votantului) și social (stimulente oferite de anumite grupuri), obișnuința și rutina participării (Barry, 1970), satisfacția de
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
determine costu rile și beneficiile participării, iau în calcul o serie de stimulente individuale ale votanților. Participarea la vot poate fi motivată de stimulente precum dorința de menținere a sistemului democratic, constrângerile de ordin moral (obligația de a participa/etica votantului) și social (stimulente oferite de anumite grupuri), obișnuința și rutina participării (Barry, 1970), satisfacția de a-și exprima preferințe politice sau pur și simplu dorința de a minimiza eventualul regret cauzat de câștigarea alegerilor de către un partid mai slab situat
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
anumite grupuri), obișnuința și rutina participării (Barry, 1970), satisfacția de a-și exprima preferințe politice sau pur și simplu dorința de a minimiza eventualul regret cauzat de câștigarea alegerilor de către un partid mai slab situat în ierarhia preferințelor individuale ale votantului 2. De asemenea, votantul poate dori să exprime un vot reactiv (negativ sau pozitiv). Deși nu așteaptă nici un fel de beneficiu de la cei care vor câștiga, alegătorii vor merge la vot pentru a vota împotriva celor de la putere (vot reactiv
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
rutina participării (Barry, 1970), satisfacția de a-și exprima preferințe politice sau pur și simplu dorința de a minimiza eventualul regret cauzat de câștigarea alegerilor de către un partid mai slab situat în ierarhia preferințelor individuale ale votantului 2. De asemenea, votantul poate dori să exprime un vot reactiv (negativ sau pozitiv). Deși nu așteaptă nici un fel de beneficiu de la cei care vor câștiga, alegătorii vor merge la vot pentru a vota împotriva celor de la putere (vot reactiv negativ) sau, din contră
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
competiției politice implicați în procesul electoral, cât și datorită faptului că partidele pot face anumite predicții referitoare la categoriile de populație care se prezintă la vot. Se poate prezuma că probabilitatea mai mare de prezentare la vot depinde de capacitatea votanților de a-și defini clar structura beneficiilor pe care le primesc. Beneficiile pot fi anterioare sau ulterioare desfășurării alegerilor, pot fi directe sau indirecte și pot consta în alocări financiare pentru colegiul din care fac parte, bunuri (chiar bani în schimbul
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
de drepturi, această activitate este mult mai ușor de desfășurat și apariția ei este greu de controlat. Dacă vor adopta un comportament rațional, actorii (atât partidele, cât și votanții) vor recurge la această metodă care le aduce beneficii reciproce. Atunci când votantului îi sunt indiferente alternativele existente sau când diferența pe care o face între partide este mică, el nu va avea un beneficiu concret în urma exercitării votului. În momentul în care va putea obține un beneficiu direct 5, palpabil, care să
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
pot fi convinși, nu are rost să te orientezi către votanții celorlalte partide, ci către cei indiferenți. Un alt tip de comportament rațional în urma căruia partidele pot avea câștig constă în încercarea de creștere a gradului de incertitudine în rândul votanților. Se poate prezuma posibilitatea adoptării de către partide a unui comportament rațional prin care să intenționeze reducerea ratei de participare la vot cu scopul scăderii costurilor de convingere a votanților. Partidele pot fi interesate să reducă setul de votanți doar la
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
constă în încercarea de creștere a gradului de incertitudine în rândul votanților. Se poate prezuma posibilitatea adoptării de către partide a unui comportament rațional prin care să intenționeze reducerea ratei de participare la vot cu scopul scăderii costurilor de convingere a votanților. Partidele pot fi interesate să reducă setul de votanți doar la cei radicali sau la cei accesibili prin stimulente selective. Una dintre presupozițiile pe care le voi utiliza în acest capitol ia în calcul raționalitatea partidelor (a competitorilor electorali), indiferent
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
sunt mai scăzute, iar alocarea stimulentelor selective devine mai eficientă. Atunci când participarea este redusă, e mult mai probabil votanții să aibă o opțiune clară pentru unul dintre competitorii electorali. În condițiile unei prezențe scăzute la vot se poate prezuma că votanții radicali ai partidelor angrenate în competiție vor putea influența rezultatul alegerilor și-și vor putea satisface preferințele derivate din câștigarea bătăliei politice. În această situație, partidele obțin voturi fără a trebui să suporte costuri foarte mari de convingere a votanților
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
votanții radicali ai partidelor angrenate în competiție vor putea influența rezultatul alegerilor și-și vor putea satisface preferințele derivate din câștigarea bătăliei politice. În această situație, partidele obțin voturi fără a trebui să suporte costuri foarte mari de convingere a votanților. Scopul partidului, fie că este acela de a ajunge la guvernare, fie că este acela de a controla o parte a procesului decizional, poate fi atins și în condițiile unei prezențe reduse la vot. Această situație este cu atât mai
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
modalității de redistribuire a mandatelor și decuplarea alegerilor parlamentare de cele prezidențiale afectează disponibilitatea alegătorilor de a participa la alegeri. Un prim argument în favoarea unei astfel de premise constă în analizarea datelor referitoare la gradul de participare la vot al votanților din România în perioada 1992-2009, cu accent asupra perioadei 2000-2009 . Diferența dintre nivelurile de participare la alegerile prezidențiale între perioadele discutate este relativ constantă (5-7%), în timp ce rata de participare la alegerile parlamentare este mult mai mică în 2008 față de perioadele
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
de selecție a celor care pot ajunge în poziția de influențare a deciziei publice nu ține cont de ierarhizarea preferințelor cetățenilor. Un exemplu în acest sens ar fi pierderea mandatului de către un candidat aflat pe primul loc în ierarhia preferințelor votantului în fața unui candidat care se află pe locul al patrulea în ierarhia preferințelor. Problema fundamentală a sistemului de vot este legată de combinarea a două tipuri de abordări. Pe de o parte votul exprimat de cetățeni este uninominal, pe de
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
sistemului de vot este legată de combinarea a două tipuri de abordări. Pe de o parte votul exprimat de cetățeni este uninominal, pe de altă parte redistribuirea mandatelor se face după metode specifice reprezentării proporționale. Ignorarea ierarhiei preferințelor politice ale votanților conduce la adâncirea incertitudinii cu care se confruntă cetățenii în momentul luării deciziei asupra opțiunilor de vot. Diferențierea între modul în care se votează și modul în care se distribuie mandatele complică calculele pe care trebuie să le facă indivizii
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
să voteze partidul X deși candidatul acestuia este al doilea în ierarhia preferințelor sale privitoare la candidați. Orientarea votului pentru partid este perfect rațională dacă ne gândim că redistribuirea mandatelor se face după principiul proporționalității. Astfel, votând pentru candidatul B, votantul maximizează voturile obținute de partidul Y în detrimentul celor obținute de partidul X. Modalitatea de redistribuire poate face ca, deși obține o majoritate de voturi în colegiul său, candidatul B să nu obțină un mandat, iar voturile primite de acesta se
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
partid pe care nu-l preferă, ceea ce este irațional. Acest tip de raționament aduce în atenție problema fundamentală a ierarhizării preferințelor. Ierarhia preferințelor poate fi influențată de cauze externe demersului logic în funcție de care individul își stabilește opțiunea de vot. Decizia votantului implică necesitatea colectării unei cantități suplimentare de informații cu scopul de a face față incertitudinii crescute. După cum arată și Downs (2009), indivizii nu sunt dispuși să colecteze și să proceseze o cantitate crescută de informații. În aceste condiții, partidele politice
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
cu scopul de a face față incertitudinii crescute. După cum arată și Downs (2009), indivizii nu sunt dispuși să colecteze și să proceseze o cantitate crescută de informații. În aceste condiții, partidele politice trebuie să preia rolul de transmițător de informații votanților pe care doresc să-i atragă. Partidele furnizează doar acele informații care sunt necesare pentru atragerea unui număr cât mai mare de votanți. Un exemplu de informații ce pot fi ascunse sunt cele referitoare la eventualele alianțe postelectorale pe care
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
sus, alegătorul este pus să decidă opțiunea de vot între partidul X și candidatul B (corespunzător partidului Y) bazându-se pe predicția pe care o va face în ceea ce privește diferența dintre comportamentul partidului X și cel al partidului Y. Astfel, chiar dacă votantul îl preferă pe candidatul B candidatului A, el va fi tentat să voteze cu candidatul A de teama ca nu cumva candidatul B să nu obțină mandatul și votul său să se ducă spre partidul Y. În aceste condiții, este
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
pe candidatul B candidatului A, el va fi tentat să voteze cu candidatul A de teama ca nu cumva candidatul B să nu obțină mandatul și votul său să se ducă spre partidul Y. În aceste condiții, este rațional ca votantul să acorde votul partidului său preferat pentru a-i întări acestuia șansele de a ajunge la guvernare. Un astfel de calcul este rațional în condițiile în care votantul se confruntă cu incertitudinea. În condițiile unui sistem majoritar, alegătorul are tendința
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
să se ducă spre partidul Y. În aceste condiții, este rațional ca votantul să acorde votul partidului său preferat pentru a-i întări acestuia șansele de a ajunge la guvernare. Un astfel de calcul este rațional în condițiile în care votantul se confruntă cu incertitudinea. În condițiile unui sistem majoritar, alegătorul are tendința de a vota strategic, limitând șansele ca partidul cel mai slab situat în ierarhia preferințelor sale să ajungă la guvernare. Astfel, alegătorul renunță la alternativa preferată dacă va
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
consultărilor și negocierilor între diferite partide, iar locurile deținute în Parlament sunt atuuri în negociere (McDonald și Budge, 2005). Formarea guvernului este un proces care se desfășoară ulterior votului și poate altera eventualul set de politici care a obținut sprijinul votanților. Majoritatea deciziilor sunt luate de executiv, care este principalul actor în proiectarea politicilor. Guvernul poate apela la mijloace precum asumarea răspunderii, adoptarea ordonanțelor de urgență sau solicitarea unui vot de încredere. În aceste condiții, el poate deveni un actor monopolist
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
care dispun partidele. Un exemplu în acest sens poate fi alianța de guvernare din perioada decembrie 2008-2009 din România. Alianța a fost compusă din PDL și PSD, două partide aflate în competiție acerbă unul cu altul 24. Eventualele așteptări ale votanților 22 . Prin partide cu potențial de guvernare înțeleg acele partide care dețin suficiente resurse electorale pentru a deveni partidul în jurul căruia se construiește coaliția de guvernare (partidul principal al guvernării). </footnote> celor două partide în ceea ce privește setul de politici care va
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
simplă și conduce la scăderea voturilor anulate (spre exemplu, în cazul regulii majorității se anulează voturile care indică mai mult de un candidat); - de obicei, candidatul ales se selectează într-un singur tur; - este o regulă de vot flexibilă, oferind votanților posibilitatea de a alege un singur candidat (dacă au o preferință intensă pentru acesta) sau mai mulți candidați (dacă nu au o preferință intensă pentru niciunul dintre ei); - voturile se numără ușor; - conduce, de obicei, la alegerea candidaților moderați; - reduce
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]