1,697 matches
-
de Victor Ponta. Premierul a spus că în anul 2009 l-a votat în primul tur pe Crin Antonescu și abia în turul al doilea l-a ales pe Mircea Geoană. "Îi las pe membrii noștri de partid și pe votanți să judece o astfel de atitudine a domnului Ponta. Cu sau fără votul său, în primul tur, în 2009, am câștigat peste trei milioane de voturi. În al doilea tur, am câștigat peste cinci milioane de voturi. Este singurul lucru
Reacția lui Geoană când a aflat că Ponta nu l-a votat în 2009 by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29933_a_31258]
-
de cît are de fapt în sondaj cîștigătorul. Nu e o liniaritate, e de tipul tot-sau-nimic. Așa s-a întîmplat în 2012, cu USL. Așa s-a întîmplat acum cu tandemul PSD - Mircea Diaconu, unde a funcționat principiul vaselor comunicante. Votanții lui Mircea Diaconu simțeau în aerul social că PSD va cîștiga zdrobitor: 80% percepție de învingător. Asta pentru că toate celelalte partide sînt percepute ca fiind făcute zob: sub 15%-20%, certuri, semne clare de slăbiciune. Și atunci, cînd operatorul de
Consilierii lui Ponta explică eroarea din exit-poll-uri pentru Diaconu și PSD by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/30027_a_31352]
-
zdrobitor: 80% percepție de învingător. Asta pentru că toate celelalte partide sînt percepute ca fiind făcute zob: sub 15%-20%, certuri, semne clare de slăbiciune. Și atunci, cînd operatorul de exit poll le-a băgat chestionarul sub nas, unii, ăia 4-5% votanți conformiști s-au rușinat să recunoască că au votat cu Diaconu sau cu partidele mici (în general la partidele mici și la cele anti-sistem se întîmplă reticența asta de declarație) și au spus că au votat cu strălucitorii, cu PSD
Consilierii lui Ponta explică eroarea din exit-poll-uri pentru Diaconu și PSD by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/30027_a_31352]
-
stânga 1 din România a fost urmat, în spațiul public, de două tendințe distincte. Prima se referea la iminentă dispariție a respectivei organizații politice în primul rând din cauza inevitabilității dispariției electoratului propriu. Pornind de la imaginea clasică impusă despre cum arată votanții partidului social-democrat (îmbătrâniți, din rural, săraci, pensionari, fără educație și fără mobilitate), s-au construit mereu teorii despre cum Partidul Social Democrat (PSD) își pierde constant electoratul, datorită unor schimbări generaționale prea ample pentru a fi ignorate. În principiu, această
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
oarecare succes. Reversul medaliei, însă, este ca agresarea continuă a votanților PSD, catalogarea lor ca fiind cetățeni de rangul doi, beneficiari ai Statului (conceptul de "pomană electorală" s-a nascut exact cu referire la raporturile dintre partidul de stânga și votanții săi) și nu generatori de prosperitate, a creat un anume tip de dependență a acestora față de singură organizație politică importantă care nu-i incriminează. Prin urmare, aceste atacuri au dus la consolidarea relației cu PSD și chiar la mobilizarea mai
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
2009, PSD se află la guvernare într-o coaliție cu PDL, iar în 2014 PSD se află la guvernare, insă tocmai după ce se dizolvase coaliția USL. O altă diferența este dată de prezența la urne, cu 710.000 mai mulți votanți în 2014, când au fost aprox. 5.537.000 de voturi valabil exprimate nenule. De asemenea, o altă diferența: în 2009 au candidat 7 partide și 2 independenți, iar în 2014 au fost 15 partide și 8 independenți. În 2014
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
baza exit-poll-urilor CCSB/SocioPol și a datelor oficiale se poate estima numărul de tineri, femei, persoane cu studii superioare etc. care a votat cu fiecare partid. Rezultate - comparație PSD 2014 vs PSD 2009 O primă concluzie arată că numărul de votanți pentru stânga a crescut din 2009 până în 2014 - mai întâi, atât în cifre absolute (jumătate de milion de voturi mai mult în 2014 față de 2009), dar și în procente (de la 31% la 38%). Stânga, în ansamblu, a crescut, în timp ce dreapta
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
României, după ce, în trecut, caracterul rural al alegătorilor PSD era covârșitor. Așadar, creșterea înregistrată de PSD s-a făcut mai ales în zona urbană. În 2014, 54% din totalul votanților PSD erau din mediul rural (procentual cam la fel cu votanții PNL și mai mult decat votanții PDL și sateliții, majoritari din urban) și 46% din mediul urban. În 2009, doar 37% dintre votanții PSD erau din mediul urban, deci a avut loc o creștere de 9% în urban. O a
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
al alegătorilor PSD era covârșitor. Așadar, creșterea înregistrată de PSD s-a făcut mai ales în zona urbană. În 2014, 54% din totalul votanților PSD erau din mediul rural (procentual cam la fel cu votanții PNL și mai mult decat votanții PDL și sateliții, majoritari din urban) și 46% din mediul urban. În 2009, doar 37% dintre votanții PSD erau din mediul urban, deci a avut loc o creștere de 9% în urban. O a treia concluzie, referitoare la distribuția votului
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
urbană. În 2014, 54% din totalul votanților PSD erau din mediul rural (procentual cam la fel cu votanții PNL și mai mult decat votanții PDL și sateliții, majoritari din urban) și 46% din mediul urban. În 2009, doar 37% dintre votanții PSD erau din mediul urban, deci a avut loc o creștere de 9% în urban. O a treia concluzie, referitoare la distribuția votului în țară, este aceea că PSD își crește numărul de voturi în toate regiunile, comparativ cu 2009
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
în 2014, și în 2009) ține de creșterea în vârstă, iar probabilitatea de a vota cu PSD crește o dată cu vârsta. În 2014, PSD a atras voturi mai ales din rândul celor trecuți de 60 de ani (800 de mii de votanți) și cu câte 2-300.000 de voturi mai putine la fiecare categorie inferioară de vârstă. În 2014, singura categorie de varsta unde erau mai mulți votanți ai stângii decât ai dreptei era cea a pensionarilor (cu 300.000 mai multe
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
mai ales din rândul celor trecuți de 60 de ani (800 de mii de votanți) și cu câte 2-300.000 de voturi mai putine la fiecare categorie inferioară de vârstă. În 2014, singura categorie de varsta unde erau mai mulți votanți ai stângii decât ai dreptei era cea a pensionarilor (cu 300.000 mai multe voturi). În celelalte categorii erau mai mulți votanți ai dreptei, în special printre cei sub 45 de ani. Diferențele pe clasa de varsta s-au accentuat
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
mai putine la fiecare categorie inferioară de vârstă. În 2014, singura categorie de varsta unde erau mai mulți votanți ai stângii decât ai dreptei era cea a pensionarilor (cu 300.000 mai multe voturi). În celelalte categorii erau mai mulți votanți ai dreptei, în special printre cei sub 45 de ani. Diferențele pe clasa de varsta s-au accentuat în ultimii cinci ani. Altfel spus, plusul de voturi adus în ultimii cinci ani a venit în special din zona celor cu
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
33% cei peste 60 de ani. În 2009 progresia era în linie dreaptă, dar în 2014 vârstnicii se distanțează de celelalte categorii. În 2014, 66% din totalul votanților PSD aveau peste 45 de ani (procentual cu 10% mai mult decat votanții PDL sau PNL) și 34 % sub 45. Luați pe grupe mari de vârstă, nu par să existe diferențe între 2009 și 2014. Singura diferență notabilă este creșterea ușoară a proporției celor trecuți de 60 de ani, la 39%, de la 37
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
000 mai multe voturi pentru stânga decât pentru dreapta pentru cei cu studii primare și medii), iar cei cu studii superioare aveau o tendință puternic anti-PSD (cu 260.000 mai multe voturi pentru dreapta decât pentru stânga). Procentual, 26% din votanții PSD din 2014 aveau studii primare, 57% studii medii și 18% studii superioare. În 2009, mai mult de o treime dintre votanții PSD aveau studii primare, dar procentul a scăzut cu 10% în 2014. A crescut mai ales ponderea celor
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
o tendință puternic anti-PSD (cu 260.000 mai multe voturi pentru dreapta decât pentru stânga). Procentual, 26% din votanții PSD din 2014 aveau studii primare, 57% studii medii și 18% studii superioare. În 2009, mai mult de o treime dintre votanții PSD aveau studii primare, dar procentul a scăzut cu 10% în 2014. A crescut mai ales ponderea celor cu studii medii în rândul votanților PSD (+8%) și doar cu 3 procente ponderea celor cu studii superioare. După prezidențiale, în 2015
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
unor partide programatice devine un proces cu atat mai complicat 16. Partidele programatice se bazează pe structuri organizaționale puternice, în stare să pună în practică propriile idei societale astfel încât distribuția bunurilor comune să creeze o societate dezirabila. Acestea depind de votanți în stare să discearnă între programul unui partid (creștere economică, inflație, șomaj, securitate socială) și strategia politică a acestuia. Prin contrast, în țări cu populație rurală numeroasă (și România este un bun exemplu în acest sens) predomina partidele carismatice și
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
la cele 13 secții de votare deschise pe teritoriul Republicii Moldova 7. Președintele României, Traian Băsescu declară, în anul 2009, ca unirea ar fi posibilă, motiv pentru care, în anul 2012, la referendumul ce viza demitirea lui Ț. Băsescu, 60% din votanții din Republică Moldova au spus "Nu". Candidatul PSD Mircea Geoana pentru funcția de Preșdinte a avut o altă abordare declarând în vara anului 2006 că; "românii din Basarabia și Bucovina de Nord trebuie să dobândească cetățenia română după principiul Loteriei
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
înainte de primul tur de scrutin, atât prin măsuri de guvernare (vezi măsurile legate de simplificarea birocrației pentru familii, de exemplu), cât și prin gesturi simbolice, fără miză electorală (vizite în zone de tradiție, precum Cernăuți - zona în care nu există votanți români, conform legii ucrainene, dar în care există etnici care depind de sprijinul statului). Prin comparație, Klaus Iohannis a făcut mai putine gesturi în campania din primul tur (a făcut chiar și greșeli, ignorând românii din Bucovina, de exemplu), dar
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
trădat. Ai cochetat cu ceilalți Și ai uitat de frați... De ce-ați trădat voi zilele acele Și ați făcut spre alții temenele? Că nu voiau nici Kentul, nici valută, Votându-vă frumoasă, ca și sluta! Acum v-ați răsuflat, Votanții v-au zburat Va știe bine orice lele Cât sunteți de belele... Ah, visurile mele! Nu vreau bărbați frumoși, Perfizi și mincinoși. Câștig eu singură valută Și Kent; că nu sunt sluta! Noi facem reclamă obiectivă. Tuturor! Tuturor?... Și ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
de baștină, crezând că invazia extraterestră se întâmplă în timp real. Deși nu sunt expuse explicit, regăsim în această secțiune elemente de fond ale unor concepte „tari” de influențare a publicului, precum: efectul bandwagon, conform căruia (în interpretarea lui Lazarsfeld) votanții își doresc mereu să fie de partea câștigătorului; teoria spirala tăcerii (formulată de cercetătoarea germană Elisabeth NoelleNeumann), constând, în esență, din următoarea atitudine: indivizii care împărtășesc punctul de vedere dominant (susținut și de mass-media) nu au rețineri în exprimare, în timp ce
ÎNTRE DISCURS ŞI DISCURSIVITATE. In: Editura Destine Literare by EUGENIU NISTOR () [Corola-journal/Journalistic/101_a_258]
-
obține 3,8%. Independentul Mircea Diaconu ar fi votat de 1,2% din populație. Partidul Mișcarea Populară a crescut spectaculos din ianuarie până în mai, cu șase procente. Dacă în ianuarie, ar fi obținut 4,1%, în mai 10,2% dintre votanți l-ar alege. Nu la fel de fericit este și PP-DD, care a scăzut continuu. Dacă anul trecut, pe vremea aceasta, lua 8,1% din procente, acum nu depășește nici jumătate. Nici PNL sau PDL nu sunt mai fericite. Dacă PNL a
Europarlamentare 2014, sondaj INSCOP: PDL și PNL, în cădere liberă. PMP, creștere spectaculoasă by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/30577_a_31902]
-
aia făcută cu găleți, nu aia făcută cu presiuni din partea unor lideri politici aflați la putere pentru a chema oamenii la vot, ci una care să se adreseze cetățenilor', a subliniat Norica Nicolai. Cum se explică diferența dintre numărul de votanți stabiliți de către INS și AEP Purtătorul de cuvânt al Guvernului, sociologul Mirel Palada, a declarat, pentru DC News, că "se face des confuzia între populația rezidentă și populația totală. INS-ul are cifra de persoane cu drept de vot rezidente
PNL îi cere lui Ponta revizuirea urgentă a listei electorale by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/30867_a_32192]
-
în cadrul populației rezidente, au în continuare drept de vot. Norica Nicolai, "datoare, nevoită" Liberalul Crin Antonescu a declarat că-și va da demisia dacă partidul pe care-l prezidează, PNL, nu va obține 20% la europarlamentare. Va influența numărul de votanți procentul pe care-l va obține PNL în sens negativ? Sociologul Mirel Palada a declarat că "volumul total al celor care votează influențează în mai mică măsură structura comportamentului de vot". A adăugat că persoanele din străinătate, care fac diferența
PNL îi cere lui Ponta revizuirea urgentă a listei electorale by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/30867_a_32192]
-
românești, a cărei rezolvare stă în puterea clasei politice: "Este un lucru foarte grav care se întâmplă: s-a rupt în două națiunea. O parte din ce în ce mai mică este foarte atentă la politică așa cum arată ea în clipa de față - cu votanți, cu simpatizanti, cu activiști. E ca un fel de spațiu din ce în ce mai mic în care se învârt tot felul de interese, calcule, de soluții și o parte din ce în ce mai mare care s-a întors cu spatele la acest lucru. Este foarte grav această fractură
Mircea Diaconu atenționează: Este un lucru foarte grav care se întâmplă by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/30944_a_32269]