312 matches
-
soli! îi deplânge Țamblac. Vae Ioane! Vae!... Așa, mărunței cum ne vezi, când ne-a venit la socoteală, le-am tras câte o scatoalcă, să ne țină minte... Aiasta ne-a hărăzit soarta aici, la Porțile Europei, înconjurați de împărății vrăjmașe ce se bat în capete, ca munții din poveste -, și noi, la mijloc, tot cu sabia, apărându-ne... oftează Duma. ...Au închinându-ne, când n-am mai putut, precizează Stanciu. Apără, Doamne, pe cei singuri și fără putere, se roagă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de ce nu ne iubește nimeni? Suntem noi mai răi ca alții? Desigur, avem păcatele noastre... Domnul o să se îndure de noi și-o să ne ierte, că mult am suferit... Avem destui vrăjmași... Dar, uneori, nu știu cum se face, suntem proprii noștri vrăjmași... Ne-au învrăjbit necazurile... "Dezbinarea"!... Aiasta ne roade... Mereu loviți, mereu rupți, dezbinați de istorie am rămas cu melicul aista... De ne-am da mâna om cu om... De-am pune umărul, " Unu' pentru toți toți pentru unu'!"... Ce putere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
că suntem și ce-a făcut din noi vitregia istoriei. Da! "Bietul om e sub vremi", rostește Daniil cu milă. Și veacul nostru a luat-o razna... Aici, la "Porțile Răsăritului", prea ne bat toate vânturile haine. Jur împrejur, împărății vrăjmașe ce se bat în capete ca munții din poveste... Și noi la mijloc. Vai de noi! Ștefan se oprește în prag. Respiră cu nesaț aerul proaspăt cu aromă de brad, după ploaie. Ciocârlia din arin cu trilul ei trezește păsările
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
salus populi, capătă un caracter radical, adică tragic. Atunci se pune proba de foc. Cazuri de acestea au fost mai puțin rare decât s-ar putea crede, în vremuri de război civil și teroare : prietenii se pot afla în tabere vrăjmașe iar unul să cadă în teritoriul stăpânit de ceilalți și la cheremul aparent fostului său prieten. Acesta nu va ezita să-și trădeze mai curând cauza decât prietenul, călcând peste propria convingere, cu orice risc, inclusiv cel suprem. Iată înțelesul
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
apărători ai intereselor comune preotești dar feriți-vă de luptele sterile și pătimașe. Manifestați-vă doleanțele, dar să fie bine chibzuite și just apropiate. Spiritul de răzbunare și împroșcare să nu fie cu voi. Apărați Biserica și instituțiile Bisericii, că vrăjmași mulți sunt. Dumnezeu cu voi...” Rostit în urmă cu aproape opt decenii, „sfatul părintesc” al mitropolitului Nectarie Cotlarciuc, capătă sens și astăzi. Într-o lume zdruncinată de necazuri, într-o societate în care valorile sunt umbrite de non-valori, în sufletele
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
pe cîmpul de luptă din Bulgaria în anii 1877-1878, dar se puteau citi lungi diatribe prin care aceste rezumate istorice, făcute în maniera lui Loriquet, înțelegeau să-i convingă pe copiii bulgari că țara lor era înconjurată doar de state vrăjmașe care furaseră Bulgariei toate teritoriile care ar fi trebuit să-i revină prin dreptul etnic și istoric. Iar România figura la loc de frunte cu Dobrogea deși aceasta era provincie turcească atunci cînd fusese cedată țării noastre prin voința țarului
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
scenă de sabat: Una e chioară Gheboasă, mică; C-un ochi de cioară, Cea mai snovoasă Alta spetită, E ofticoasă; Mult obosită; Și cea mai bună Alta gușată E cea nebună; Tot ceartă cată; Toate pizmașe, Alta bârfește De om vrăjmașe, Prea neghiobește: Nerușinate, Una gângavă Înverșunate; Stă pe gâlceavă; Cât simt răcoare Alta bogată, Dau din picioare, Schioapă-ngînfată; Toți dracii strigă Alta calică, Ca să le frigă. BARBU PARIS MUMULEANU Barbu Paris Mumuleanu (1794-1837) e un mic autodidact, foarte moralist, care
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pe tata, fundamentalele aspecte ale naturii, cu o deosebită religie în fața marilor forțe vegetale: Cântau ierburile sure ca liane, a netrăire, În amurgul mort de flăcări și prăpăstii de lumini, Iar pădurile din creste șuierau când de pieire Spre stihiile vrăjmașe șerpilor ascunși în spini. Ștefan Popescu (acesta nu din Ardeal, însă publicând acolo) se întreabă cu simplitate asupra cauzei finale și ridică un fel de Laus creaturarum: Încerc bucuria pomilor care nu citesc și nu se plimbă; a apei care
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
contesta că un geniu sau un artist mare, dîndu-ne descrieri din viața reală, poate să ne dea niște tablouri atât de adevărate, niște imagini atât de vii și puternice, ca dânsele să poată avea o înrîurire enormă chiar asupra claselor vrăjmașe celei din care a ieșit autorul și aceasta chiar fără voința lui și contra explicărilor și teoriilor, pe care el le construiește asupra acestor scrieri și tablouri. Când, de pildă, Caragiale ne dă în Scrisoarea pierdută tablouri atât de adevărate
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sufletelor: Ștefan Voievod, Domnul Moldovei, Mihai Viteazul, Mircea, Ion Vodă, Horea, Cloșca și Crișan, Avram Iancu, Domnul Tudor, Regele Ferdinand și pentru pomenirea tuturor voievozilor și ostașilor care au căzut pe câmpurile de bătaie pentru apărarea pământului românesc contra năvălirilor vrăjmașe. Solemnitatea depunerii jurământului În marș, cântând imnul Legiunii, ne-am întors la cămin. Acolo a avut loc duioasa solemnitate a legământului celor dintâi legionari. Pământul strămoșesc... Această solemnitate a început prin amestecul țărânii adusă de pe mormântul lui Mihai Viteazul de la
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
în acest context învălmășit. Macabrul, ciudatul se înscriu în aceeași manieră a unui simbolism ambiguu, rar explicitat, dar cu siguranță - în intenția autorului - conotat social: „Urechile îmi hăuie ca scoicile marine./ Vreau să dorm. Fără voi, fără mine./ Și perna vrăjmașă, de piatră,/ Cavernă cu monștri întruna mă latră // [...] Întreaga cornuta vedenie slută/ A țării-n robie căzută”. Se intensifică starea de revoltă, nevoia de răzbunare, ce se conturează clar acum, devenind predilecte în lirica militantă din anii ’50 a lui
THEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
numită Cronica Ghiculeștilor, referitoare la istoria Moldovei dintre 1695 și 1754. Cronica urmărește, într-o succesiune evenimențială și portretistică, domnitorii pământeni și fanarioți, relațiile lor cu boierimea autohtonă și cu noua clientelă adusă de la Țarigrad. Figură întunecată, Gheorghe Duca, „prea vrăjmaș și plin de toată răutatea”, asuprea cu „dăjdii” deopotrivă norodul și boierimea - lezare a privilegiilor, aspru sancționată. Precis consemnată, răscoala lui Hâncu este urmărită în toate fazele și dedesubturile ei: lupta de la Ciric, tergiversările lui Duca pentru a o înăbuși
CRONICA ANONIMA A MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286520_a_287849]
-
care să se lase condusă de spirit, ci de forța manifestată brutal asupra celui mai slab. Din această perspectivă, alături de Leu, Vulturul alcătuiește cuplul necontestat care ocupă prim-planul ierarhiei: "Leul dară de pre pământ (carile mai tare și mai vrăjmașă decât toate jigăniile câte pre fața pământului să află a fi, tuturor știut ieste) și Vulturul din văzduh (carile precum tuturor zburătoarelor împărat ieste, cine-și poate prepune?) în sine și cu sine socotindu-să și pre amănuntul în samă luându-să
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Eu, pre cât din sunetele cuvintelor lumii am putut înțelege, tu și cu Inorogul mare dragoste aveați și odânăoară într-un loc nedespărțiți lăcuiați, atâta cât sufletul tău de a lui lipit să fie fost să părea. Dară acmu această vrăjmașă neprietinie și de moarte asupră-i viclenie din ce pricină să să fie tâmplat? Cu dreptul voiu să-mi spui"16. Nu aș merge până la a pune pe seama Crocodilului disponibilități de "confident pregătit să asculte" și de "ascultător implicat și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
trii ape, la cetatea carea cheia a doaă monarhii ieste, ne aflam. Unde tu foamea cu ce să-ți domolești neavând, eu cu hrană de biv te-am agiutorit și din gura morții (carea decât tine mai rea și mai vrăjmașă jiganie ieste) te-am mântuit. Deci, sau pentru de binefacerea trecută, sau pentru nedejdea viitoare (că piatra din zidire cu vreme iară la zi dire să pune), îndemnărilor neprietinești nu te uita, ce până mâni de aicea slobod mă lasă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
buciumu-și poartă ecou-n suspin, Căci astăzi, Ștefane, furată ți-i lancea. Ea strajă de veghe ți-a fost la hotare Păzind al Moldovei străbun legământ Și știre, Stăpâne, ți-a dat în mormânt Să-asculți potolirea urgiei barbare. Dar hoarde vrăjmașe pornite-n puhoi Răpitu-ți-au glia pământului sfânt Și lancea ți-au scos-o din vechiul mormânt Odată cu oasele fiilor tăi. Cinci veacuri, Ștefane, stau drept mărturii Că n-a fost Moldova mai tristă ca azi Când dușmanu-ți pradă și codrii
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nu să te vaieți la sfîrșit că te-au doborîtără, și culmea, să te mai dai și bătut și să te lepezi de domnie taman cînd trebuia să fi luat cîrma în mînă și să tai talazul cel rău și vrăjmaș și să îndrepți corabia spre liman. Ascultă, fiule, la ce scrie cronicarul țării românești la veacul al șapteșpelea, optîșpelea, și ia aminte măcar acum cum se cuvine mînată o țară urgisită de Domnul cu grele păcate și apucături de la începutul
Folclorice by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16649_a_17974]
-
nu să te vaieți la sfîrșit că te-au doborîtără, și culmea, să te mai dai și bătut și să te lepezi de domnie taman cînd trebuia să fi luat cîrma în mînă și să tai talazul cel rău și vrăjmaș și să îndrepți corabia spre liman. Ascultă, fiule, la ce scrie cronicarul țării românești la veacul al șapteșpelea, optîșpelea, și ia aminte măcar acum cum se cuvine mînată o țară urgisită de Domnul cu grele păcate și apucături de la începutul
Folclorice by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16649_a_17974]
-
să dați samă? "Și puteți cu sânge răce privi ace daramare? Nu opriți barbara faptă, nu-nălțați toți o strigare?” </poem> Istoricul Nicolae Iorga în ""Note de călătorie"" (1918) a văzut aici ""un zid, gol de acoperiș, zimțuit de vânturi vrăjmașe, de focuri, de lepra ucigașă a părăsirii"", exprimându-și speranța că ""mâne, poate, când iubirea pentru trecutul nostru va fi mai mare și se va arăta în felul ce se cuvine, comorile îngropate vor ieși la iveală, dezvăluind mai bine
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
riț vechi au fost prigoniți când și-au aparat credință, iar acum îi poți găsi uniți în jurul bisericii, locul în care-și regăsesc mereu originile. Schisma ortodoxă de la mijlocul secolului al XVII-lea a scindat Rusia țarista în două tabere vrăjmașe. Patriarhul rus Nikon, din dorința de a unifica sub conducerea să biserică ortodoxă de pretutindeni, a impus revizuirea ritualului bisericesc. Nikon dorea de exemplu să schimbe semnul crucii, grafia numelui lui Isus, iconografia și arhitectura bisericii. Toate aceste reforme erau
Lipoveni, Suceava () [Corola-website/Science/301966_a_303295]
-
paiul și a făcut rod, atunci s-a arătat și neghina. Venind slugile stăpânului casei, i-au zis: Doamne, n-ai semănat tu, oare, sămânță bună în țarina ta? De unde dar are neghină? Iar el le-a răspuns: Un om vrăjmaș a făcut aceasta. Slugile i-au zis: Voiești deci să ne ducem și s-o plivim? El însă a zis: Nu, ca nu cumva, plivind neghina, să smulgeți odată cu ea și grâul. Lăsați să crească împreună și grâul și neghina
Colivă () [Corola-website/Science/298710_a_300039]
-
amestecă în aceste scrieri cu fantezia, dar ele povestesc întotdeauna despre aventuri, scandaluri și despre destinul schimbător al artistului. "Caravaggio", un orășel din Lombardia în apropiere de Bergamo, era așezat în secolul al XVI-lea la hotarul dintre două state vrăjmașe: Ducatul Milanez și Republica Venețiană, inevitabil expus trecerii oștilor aflate în luptă. Era regiunea pe care oamenii o numeau "patria fruntariilor, tâlharilor și asasinilor". Aici s-a născut, la 29 septembrie 1571, Michelangelo, fiul lui Fermo Merisi și al Luciei
Caravaggio () [Corola-website/Science/298785_a_300114]
-
Laudis" și Ordinul de Merit Militar de clasa a 2-a cu decorație de război (KD.) În anul 1923 intră în activitatea politică, înscriindu-se în Partidul Național Liberal la sugestia și recomandarea lui Ion Nistor, adversar politic acerb și vrăjmaș pe față al lui Iancu Flondor, unchiul lui Gheorghe. A fost ales ca deputat de Rădăuți în Parlamentul României (1927-1935) și apoi senator PNL de Rădăuți (1935-1937). În anul 1927 s-a căsătorit cu Lucia Stephanovici (cunoscută mai târziu prin
Gheorghe Flondor () [Corola-website/Science/307292_a_308621]
-
de ce nu îngăduie retragerea donațiilor rânduite pentru ei, dacă este greșit să te rogi pentru cei mântuiți?” 84. Din nou: „Ce este aceasta noua evlavie a lui Dumnezeu și a papei, încât îngăduie ca, în schimbul banilor, un om neevlavios și vrăjmaș al lor să cumpere ieșirea din purgatoriu a sufletului pios al unui prieten al lui Dumnezeu, și nu îl eliberează mai degrabă din iubire curată, pentru nevoia acelui suflet evlavios și iubit?” 85. Din nou: „De ce vechile canoane ale penitențelor
Cele 95 de teze () [Corola-website/Science/308691_a_310020]
-
William (ca. 932 - 942), care purta în același timp titlul de conte de Rouen, se limitaseră la zona Rouenului, Rudolf de Burgundia a alipit Normandiei între 924 și 933 ținuturile actualei Normandii de Jos, în care predominaseră până atunci triburi vrăjmașe noului principat, formate mai ales din danezi veniți din Anglia și norvegieni din Irlanda. Nordul peninsulei Contentin și ținutul Pays de Caux au fost cele mai marcate de colonizarea cu populații scandinavice. Carolingianul Ludovic al IV-lea (914-984) a încercat
Normandia () [Corola-website/Science/307827_a_309156]