315 matches
-
dea cu ciocul în cap. Nu existența câtorva tirani îngrijorează, ci faptul că devin modele pentru o imensitate de imbecili. Ne fascinează zelul minciunii, nu rechizitoriul tăcerii. Atât înțeleapta Grecie, cât și puternica Romă au fost surpate, nu de armatele vrăjmașe, ci de banale vicii... interioare. Succesul dizolvă prieteniile literare, așa cum mercurul atacă aurul. Miorița - lirismul unei filosofii a candorii sacrificate. Unii și - ar fi dorit doar un duel de bâte. Când o femeie o ia pe un drum greșit, mulți
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
de multe ori, atunci când merg pe stradă, nu reușesc să-mi explic de ce, însă tot timpul mă întorc ca să privesc în urmă, iar apoi roată de jur împrejur atent, de parcă m-ar urmări neîncetat cineva cu un ochi ascuns și vrăjmaș. Mă simt de parcă aș fi o pradă mereu pândită de către dracu’ știe cine! Ce m-a tot apuncat, mă-ntreb. Oare de unde au mai apărut la mine și aceste porniri curioase, de unde toată această angoasă? Și - cel mai important, până la
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Da, această carte este conformă cu fotografia mea. Probabil că sînt poetă pentru că jumătatea dreaptă pe care eu o numesc a spiritului și a morții este cea care Îmi impune să tac, cea care mă pedepsește punîndu-mi În gură iscoade vrăjmașe, cuvinte pocite și eu mă las compromisă Într-o vanitate a ispășirii și masochismul meu făcut să arate ce sărace, ce vîndute sînt cuvintele cu care demonstrăm și singura adevărată e lumina - eu sînt poetă. De ce săpunul lui Leopold Bloom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
cu el. Și mă-ntrebam pe gânduri: Oare, cum A fost făptura-i la nceput de lume ? Din care veacuri înecate-n fum Porni el oare, ca un scai, la drum, Să se oprească-n dreptul meu anume ? Ce vânt vrăjmaș și mohorât Ca pe-un macieș pitic l-a scuturat, De-a mai rămas dintr însul doar atât: Un ghem de spini, ostil și speriat ? O fi având el oare pui ? Mă-ntreb, deși nu pot pricepe: Cum sug ei
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
sufletelor: Ștefan Voievod, Domnul Moldovei, Mihai Viteazul, Mircea, Ion Vodă, Horea, Cloșca și Crișan, Avram Iancu, Domnul Tudor, Regele Ferdinand și pentru pomenirea tuturor voievozilor și ostașilor care au căzut pe câmpurile de bătaie pentru apărarea pământului românesc contra năvălirilor vrăjmașe. Solemnitatea depunerii jurământului În marș, cântând imnul Legiunii, ne-am întors la cămin. Acolo a avut loc duioasa solemnitate a legământului celor dintâi legionari. Pământul strămoșesc... Această solemnitate a început prin amestecul țărânii adusă de pe mormântul lui Mihai Viteazul de la
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
Sus la etajul șapte, blocul D 3, scara C, apartamentul 91, domnul Popa a ațipit în fotoliul său, odinioară oranj, dinaintea televizorului, un Temp de pe vremea lui Dej. Tresare cu putere când, la pupitrul din Calea Dorobanți 191, o mână vrăjmașă sănătății mintale și auzului ascuțit dă la maximum volumul de difuzare. A, doamna Vasilescuuuuu! buciumă TVR 1. Vezi mamă, acum trebuie să iau și-un detergent scuuuuump! Ariel - Albul Ideal! Costache sare speriat și se repede la televizor să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
verifică oarecum anumite procese obscure ale conștiinței mele, pe care nu le pricep și de care nu-mi place să-mi aduc aminte. S-ar spune că, paralel cu pasiunea sau interesul meu sincer față de cineva, crește și o pasiune vrăjmașe, care cere suprimarea, alterarea, detronarea celei dîntîi. Nu știu. Dar surprinzîndu-mă plăcut impresionat de critica idioată pe care Harold ― prost și fanatic ca orice eurasian ― o făcea femeilor bengaleze, mi-am dat îndată seama că ceva mai adânc leagă încă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
pe poartă.” „Pe dracu...Cine știe de când stai tu aici?...” Gânduri de acest fel îi umblau prin cap lui Mitruță, ca bărzăunii...” Da’ nu ajung eu acasă? Numai odată să-l mai găsesc eu pe Iordache la mine, că...” Gândul vrăjmaș se frângea însă aici. „Adică cum să-i spun eu lui Iordache așa ceva? Suntem doar prieteni și vecini...” Intre timp, Pâcu și-a aprins luleaua. După ce și-a prins pofta de tutun, a reluat povestea nepotului său. Si cum vă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
4. Dar domnitorii Filistenilor s-au mîniat pe Achiș, și i-au zis: "Trimite înapoi pe omul acesta, ca să se întoarcă în locul unde l-ai așezat; să nu se coboare cu noi pe cîmpul de bătaie, ca să nu ne fie vrăjmaș în timpul luptei. Și cum ar putea să se facă omul acesta plăcut stăpînului său, decît cu capetele oamenilor noștri? 5. Nu este acesta David pentru care cîntau jucînd: "Saul și-a bătut miile lui, iar David zecile lui de mii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
jurământ: „Doamne, de-o fi să mor cândva pe câmpul de luptă (erau vădite semne ale declanșării unui nou război) îngăduie-mi să mor pentru Ardeal și pe pământul Ardealului”. Soarta a hotărât ca eu să cad rănit de glonțul vrăjmaș pe pământul la fel de scump al Basarabiei - martire. în „Hoții de aur”, același pamflet vitriolant îndreptățit împotriva Societății Gold Corporation care, în cârdășie cu unii neromâni vor să jecmănească poporul român exploatând și distrugând o nestemată a patrimoniului național și mondial
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
de unii oameni care aveau dreptul de a hotărî moartea sau viața mea, după experiențe dramatice de război și în ciuda „neprietenilor”, am avut rarul și marele noroc să rămân în viață, alegându-mă doar cu brațul stâng zdrobit de glontele vrăjmaș, semn că Acolo Sus, Cineva veghea asupra-mi, protejându-mă! 4) A patra mare minune din viața mea a fost aceea că, în împrejurările în care au evoluat lucrurile în România de după război, deși am fost supravegheat și urmărit ca
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
voștri? Și încă nouă să ne fie vînduți?" Ei au tăcut, neavînd ce să răspundă. 9. Apoi am zis: "Ce faceți voi nu este bine. N-ar trebui să umblați în frica Dumnezeului nostru ca să nu fiți de ocara neamurilor vrăjmașe nouă? 10. Și eu, și frații mei și slujitorii mei le-am împrumutat argint și grîu. Să le lăsăm dar datoria aceasta! 11. Dați-le înapoi astăzi ogoarele, viile, măslinii și casele, și a sută parte din argintul, din grîul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
sistem feudal. Descoperirea de către N. Bălcescu a Legăturii lui Mihai și a semnificației acesteia a lăsat urme adânci și îndelungate în istoriografia noastră. Firește, nu poate fi vorba că „De atunci, de la Mihai Viteazul, țeara se împărți în două tabere vrăjmașe, având interesuri împotrivite”, cum credea N. Bălcescu, fenomenul fiind legat de nașterea raporturilor feudale; totuși, marele istoric muntean a văzut în boierime pe adevăratul autor al Legăturii, surprinzând interesele acesteia și urmările actului: subjugarea crescândă a țărănimii și slăbirea forței
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
luptă care fac parte din strategie, nu au nici o legătură cu dreptatea: Când se duce un război, a lupta cu lealitate sau a întinde curse, nu este ceva care interesează nicicum dreptatea, așa cum și Iosua a întins curse locuitorilor cetății vrăjmașe Ai și a fost lăudat de Dumnezeu. În fața obiecției care i se aducea referitor la preceptul lui Isus de a nu se împotrivi răului, de a nu face rău celui care săvârșește răul și de a suporta cu blândețe și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
poate acorda decât acela care a cunoscut, prin propria experiență, ce efort presupune realizarea unui act caritabil.) „Orice sacrificiu le-am face oamenilor, nu le facem niciodată atâta bine cât cred ei că merită.” (Vauvenargues) La casa aprinsă și vecinul vrăjmaș aleargă să o stingă. (Împrejurări extreme, de genul celei menționate În proverb, Îi apropie pe oameni: „La nenorocire se sting dușmăniile”. Mai mult chiar, astfel de situații au calitatea de a egaliza comportamentele umane, de a le aduce la un
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
unei hulpave fiare, lăsată aici pe vine ca să înghită lumea... acea respirație greoaie și prelungă, acel neîncetat gîfîit ca horăiala gîtuită a monstrului. E. Zola, Germinal, p. 5 Iar acest Voreux, într-un fund de groapă, ghemuit ca o fiară vrăjmașă, se îngrămădea tot mai împovărător, înghițind, într-o răsuflare tot mai anevoioasă și mai prelungă, aerul împuținat de greoaia-i digestie de carne omenească. E. Zola, Germinal, p. 15 Deodată îi răsăriră în față doi uriași ochi galbeni străpungînd întunericul
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. 77CAPITOLUL PERIOADA MODERNĂ Testul nr. 66 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos: III Era o zloată nemaipomenită: ploaie, zăpadă, măzărică și vânt vrăjmaș, de nu mai știa vita cum să se-ntoarcă să poată răsufla. Deși aproape de nămiez, în tot satul era astâmpăr desăvârșit ca-n puterea nopții; ba nici glas de câne nu se mai auzea - cine știe în ce adăposturi se
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
istorie și teorie literară”, „Jurnalul literar”, „Cotidianul” ș.a. Prima carte, Pretexte critice, îi apare în 1973, urmată de Ipostaze ale prozei (1977) ș.a. Se afirmă însă și ca prozatoare, cu romanele Caruselul (1974), Prețul singurătății (1981; Premiul Uniunii Scriitorilor), Vară vrăjmașă (1985). Ca istoric literar și editoare, a îngrijit scrieri ale Hortensiei Papadat-Bengescu: Teatru (1965), Opere (I-V, 1972-1988). Înainte de a se căsători cu prozatorul Costache Anton a semnat și Eugenia Tudor. Cu excepția câtorva poeți comentați în volumul Pretexte critice, T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]
-
propus, de altfel, cu mijloace personale, și T.-A. însăși, în romanele sale. Caracteristice sunt propensiunea spre introspecție, autoanaliza, interesul pentru adolescență, pentru psihologia ei difuză, personajul principal fiind mai ales fata puberă, cu febrele amăgirilor și dezamăgirilor (Caruselul, Vară vrăjmașă), varietatea caracterelor (ipocriți, profitori, invidioși, bârfitori, snobi, mediocri, servili, impostori, parveniți, cinici, egoiști), de unde și tenta subliniat critică, specifică romanului de moravuri, tendința spre caricatură, ironia și tonul caustic (ca în Caruselul), tehnica modernă a jurnalului (în Prețul singurătății și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]
-
caracterelor (ipocriți, profitori, invidioși, bârfitori, snobi, mediocri, servili, impostori, parveniți, cinici, egoiști), de unde și tenta subliniat critică, specifică romanului de moravuri, tendința spre caricatură, ironia și tonul caustic (ca în Caruselul), tehnica modernă a jurnalului (în Prețul singurătății și Vară vrăjmașă). În Caruselul lumea artiștilor este văzută mai ales cu defectele ei, se descrie viața mondenă, cu șuete, bârfe și intrigi. Naratoarea relatează la persoana întâi, recurgând la autobiografia lui „nenea Mihu”, imperfect sudată cu restul romanului, dar având rostul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]
-
persoana întâi, recurgând la autobiografia lui „nenea Mihu”, imperfect sudată cu restul romanului, dar având rostul de a face câteva transparente aluzii la „cercetările” și „reținerile” din anii ’50 ai secolului trecut. Și mai conturate apar asemenea experiențe în Vară vrăjmașă, unde protagonistul, Matei, om drept și bun, devine victimă pentru că se împotrivise colectivizării forțate. Se întretaie aici două romane, unul al vieții de provincie, al micilor artiști și al mediului didactic (amintind Brațul Andromedei de Gib I. Mihăescu), roman dominat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]
-
întru totul memorabilă, a profesoarei Artemiza (Miza) Pârlog, tip de fată bătrână, închipuită și ahtiată de parvenire, și romanul Melaniei, soția lui Matei, și al familiei sale, care traversează o dramă. Roman de moravuri, mai ales în prima parte, Vară vrăjmașă este și unul de atmosferă, o atmosferă grea, peste care apasă suspiciunea, mentalitatea dogmatică a activiștilor, așa-zisa „morală proletară”, tragediile „luptei de clasă”. De aici, și valoarea lui de document. Cel mai izbutit este însă Prețul singurătății, roman de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]
-
Dramele personajelor, nu o dată victime ale regimului comunist, ca și specimenele din fauna morală a vremii erau recognoscibile, de aici succesul cărții. SCRIERI: Pretexte critice, București, 1973; Caruselul, București, 1974; Ipostaze ale prozei, București, 1977; Prețul singurătății, București, 1981; Vară vrăjmașă, București, 1985; Hortensia Papadat-Bengescu, marea europeană, București, 2001. Ediții: Hortensia Papadat-Bengescu, Teatru, pref. edit., București, 1965, Opere, I-V, pref. Const. Ciopraga, București, 1972-1988; Sanda Movilă, Desfigurații. Nălucile. Viața în oglinzi, pref. edit., București, 1990. Traduceri: Szinnyei Júlia, Anotimpul jocurilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]
-
49; Ilie Guțan, Scump e prețul singurătății, T, 1982, 3; Al. Săndulescu, Un valoros roman realist, RMB, 1982, 11 604; Rodica Florea, Variantele parabolei, ST, 1982, 4; Nicolae Mecu, Anatomia solitudinii, CL, 1982, 9; Steinhardt, Critică, 135-138; Cornel Munteanu, „Vară vrăjmașă”, ST, 1986, 2; D. Micu, Analiză psihologică și compoziție romanescă, VR, 1986, 9; Rodica Florea, Ipostaze ale prozei, T, 1986, 10; Tuchilă, Privirea, 252-258; Steinhardt, Monologul, 235-238; Micu, Ist. lit., 634-635, 722; Gabriel Dimisianu, Noi cărți despre „marea europeană”, RL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]
-
dacilor va deveni marca înregistrată a Școlii Ardelene prin opera polemică a lui Petru Maior, Istoria pentru începutul Românilor în Dachia. Căderea Sarmisegetuzei nu a potolit setea de răzbunare a romanilor, care au continuat să îi vâneze pe învinșii lor vrăjmași, "ca cu totul să concenească și să șteargă de pre fața pămîntului sămînța dăcească" (Maior, 1990, p. 14). Concluzia logică pe care o desprinde Maior din premisa exterminării dacilor este că "Dachia cu prilejul răsboiului Romanilor se deșertă cu totul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]