402 matches
-
vătămătură - hernie văzdoagă - plantă venin - dischinezie biliară vidmă - nălucă vigaj - urmă viță - rădăcina bubei; șuviță; sfoară vînt - guturai vîntoaică - duh rău care dezlănțuie furtuni vîrtelniță - depănătoare voloc - plasă de pescuit volvoră - volbură vrană - partea morii prin care curge făina vrau - vraf; arie cu snopi Z zăbală - boala caș-la-gură zăcea de gură (a) - a fi pe moarte zăpri (a) - a nu putea urina zdreveț - plantă zgrepțăna (a) - a se cățăra zloată - belșug; noroc zlot - duh rău zoli (a) - a spăla rufe cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
prezentului", decantat interior și lăsat să se exprime în prospețimea clipei regăsite, timpul anterior ia locul prezentului. Revanșa acestui timp resuscitat premiază interior o sensibilitate răvășită: "...trag paharul cu lumînarea drept lîngă pernă și, cu un creion și cu un vraf de hîrtii, încep să retrăiesc trecutul și să deslușesc prezentul între mine și Ioana. Abia acum pot să refac vechile scene dintre noi, fără să le turbur cu emoțiile prezentului. Trecutul, sub alte forme, continuă și acum. Parcă noaptea și
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
și a judecăților în raționamente se va desfășură mult mai ușor. Limbajul și gândirea se dezvoltă, deci, în strânsă legătură și prezintă particularități specifice vârstei. Limbajul ajută gândirea atât prin conținut, cât și ca mecanism funcțional. Limba nu este un vraf amorf de cuvinte izolate, ci "un imens sistem dinamic în continuă dezvoltare, în care un cuvânt depinde de altele, nu numai din punct de vedere formal, ci și prin legăturile pe care le presupune semnificația oricărui cuvânt”76. 74 Tatiana
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
și a judecăților în raționamente se va desfășură mult mai ușor. Limbajul și gândirea se dezvoltă, deci, în strânsă legătură și prezintă particularități specifice vârstei. Limbajul ajută gândirea atât prin conținut, cât și ca mecanism funcțional. Limba nu este un vraf amorf de cuvinte izolate, ci "un imens sistem dinamic în continuă dezvoltare, în care un cuvânt depinde de altele, nu numai din punct de vedere formal, ci și prin legăturile pe care le presupune semnificația oricărui cuvânt”76. 74 Tatiana
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
le-a lipsit de au pus la cale drumul la Odrii. Să fie oare tot iluzia că a venit vremea Cantacuzinilor să urce treptele tronului împăraților bizantini? Spunea doamna și Ștefan să nu mă încred... Talger peste talger se așezau vraf în fața domnului, fără ca el să se atingă de mâncarea din ele. Acum sfinția sa se ridică și după el toți comesenii, ca să rostească împreună rugăciunea de mulțumire. Voievodul își plimbă privirea de la unul la altul, era încruntat. Când terminară, porunci să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
angajează altul până nu trece acest termen. Până atunci îți dau însă altceva, tot la corectură, la o revistă săptămânală pe care o fac eu, cu corectură cu tot. Îți cedez locul. S-a sculat și mi-a adus un vraf de șpalturi, dă-le drumul, zice, și a dispărut. Era o revistă de humor. Am lucrat la acele șpalturi și n-am găsit aproape nici o greșeală. A doua zi însă când am revenit, omul care îmi cedase locul era foarte
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
trei păhăruțe colorate. Din prag, până să apuce să deslușească și altceva în penumbra dughenei, îi întâmpină mireasma răcoroasă a ceaiului de izmă. Se izbeau de ghirlande de ceainice de cositor, de cești și tăvi de tot soiul, amestecate cu vrafuri de cărți poștale. După ce trecu de ele, Marcel se pomeni lângă tejghea. Janine rămase la intrare, dându-se puțin la o parte, pentru a nu lua toată lumina. Abia în acea clipă zări, în penumbră, în spatele bătrânului negustor, doi arabi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
margine. Era greu să pictezi lumea și oamenii și, în același timp, să trăiești în mijlocul lor. Nu putea nici măcar să se plângă sau să explice cuiva toate acestea, căci se pomenea bătut pe umăr: "Socotește-te fericit! Gloria se plătește!" Vrafurile de scrisori creșteau, așadar, discipolii nu-l lăsau să răsufle nici o clipă, cei din lumea mare îl vizitau de dimineața până seara. Pe aceștia din urmă Jonas îi prețuia, de altfel, pentru că, în loc să se pasioneze, ca toată lumea, după genealogia familiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
ceilalți doi așezați pe marginea patului, tăceau. Copiii dormeau, câinii fuseseră trimiși la țară, Louise spălase un maldăr de farfurii și de cești, Jonas și Rateau le șterseseră. Oboseala era plăcută. - De ce nu vă luați o servitoare? spuse Rateau în fața vrafului de farfurii murdare. Dar Louise, cu melancolie: - Unde s-o mai culcăm și pe ea? Tăceau, așadar. - Ești mulțumit? întrebă deodată Rateau. Jonas surâse, dar cu un aer obosit. - Da. Toți sunt drăguți cu mine. - Nu, spuse Rateau. Nu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
Îl răsfoiește. L-ar arăta și lui Lucian, dar e inabordabil, apărat de teancuri de calcule și desene. Ziua nu-i smulge, nici de data asta, decât puține gesturi și cuvinte, descurajând apropierea. Gongul îl propulsează prompt în picioare, aruncă vraful de hârtii în sertar, uitând să mai semneze condica ! Amicul A.P. renunță să alerge după coleg. Rămâne printre ultimii în sală, coboară, portarul îl salută, complice, îi strecoară 10 lei, cotizația pentru ora de absență ilegală. Coboară străduța, se rotește
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
glasurilor, alarma telefoanelor, ușile trântite. Ortansa lipsește primele ore. A.P. se crede favorizat de această absență. Aude, alături, foșnetul mâinilor lui Lucian, care își desface pachetul de mâncare. Aliniază, încă o dată, teancul de profile, secțiunile, detaliile, schemele și tabelul. Un vraf de foi de calc și coli de hârtie milimetrică, desene colorate, note explicative, titluri și subtitluri. Spune-mi, ești supărat pe mine ? Vornicu îl privește. Încearcă să zâmbească, iese ceva trist, neputincios, derută și inadecvare. Surâsul unei jumătăți de gură
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
pneumă slăbită, tictactac se întețise pneuma, metronomul. La cinci fix, trofeul apăru : se coafase : capul cabalin, osos, supt : perucă lățoasă, spectaculoasă. Depusese geanta pe birou. Scoase din geanta roșie cheia sertarului. Vârî cheia în broască, răsuci, trase sertarul. Scoase un vraf de hârtii : diagrame, schițe, standarde, planșe, proiecte, tocul riglei de calcul. Trase sertarul de dedesubt, scoase borcanul, paharele, lingurița. Domnul Stork și mărunțica Marilena Albu urmăreau cu nerușinare cum Vera depune pe biroul A.P. un pahar de nes. Cu celălalt
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
se frământa, Bologa se întuneca. Toate cuvintele lui, chiar privirea lui i se păreau dușmane și se mira, cum a putut omul acesta să-i fie simpatic? Ca să nu mai trebuiască să stea de vorbă cu dânsul, își procură un vraf de cărți și se puse să caute în ele explicații și dovezi. Două săptămâni a răscolit și s-a trudit. Nicăieri n-a găsit de ce binele nu e bine pretutindeni și totdeauna. În toate cărțile omul îi părea izolat de
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
doar că m-ar aresta și..." " Acuma îmi pierd vremea degeaba, fiindcă numai Dumnezeu știe ce va fi!" își zise deodată Bologa, ca și cum s-ar fi speriat de ceva necunoscut. Ridică ochii de pe hartă. În fața lui, la masa cealaltă, printre vrafurile de registre și hârțoage, văzu capul sergentului, cu fruntea încrețită și cu creștetul țuguiat, pe care, din spate, pe fereastra colbuită, cădea o lumină de argint vechi. Afară, în ogradă, și mai departe, până la picioarele dealurilor ce închideau zarea, stăpânea
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
legea ne prescrie {EminescuOpIV 415} Ca peste-un an nici tronul deșert să nu rămâie, Nici văduvă coroana de tâmpla cuvenită ". Pe un tripod s-aduce cățuea aurită, Cu făclii stinse-n mînă-n genunche cad oștenii, Iar preotul aprinde un vraf de mirodenii. De fumul lor albastru se împle bolta naltă, S-acopere mulțimea, iar flacările saltă, Toți în genunchi cu groază ascultă în tăcere Iar preotul începe cu glas plin de durere: "În numele Celuia, al cărui vecinic nume " De a
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ajuns după '89 ministru al agriculturii) era prieten cu tata, așa că treaba s-a făcut ușor: urma să stau la un inginer agronom într-o cămăruță și să mi se dea ceva de lucru. Mi-am luat cu mine un vraf de cărți și o scrisoare de câteva zeci de pagini, pe care nu apucasem s-o expediez din București. Era pentru o fată, Sanda, colegă cu mine, căreia i se zicea Calceola Sandalina după numele nu știu cărei nevertebrate despre care învățasem
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
fi putut stoarce la hașiș din ei în veselie. Camera mea avea un simplu pat și atât. Alături era cea a gazdei mele, un june negricios, asudat, care bea toată seara și apoi venea la mine-n cameră cu un vraf de diplome: de la premiul luat în clasa I până la diploma de absolvire a facultății. Mi le-a arătat de zeci de ori, insistând asupra mediilor din fiecare clasă, asupra numelui învățătoarei și ale profesorilor, asupra anilor de absolvire... După câteva
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
nopții, Tefnaht fu cât pe ce să adoarmă și Auta îl sprijini. Noaptea era înmiresmată. În cort, cei doi preoți șezură o vreme tăcuți pe pieile de leopard. Auta era în fața lor, pe iarbă. Preotul Zeului Puterii se frământa pe vraful de piei. Deodată, Marele Preot începu să râdă și zise: - Spune, Tefnaht, dacă nu sunt mai plăcute pentru somn jilțurile lor albastre decât acești leoparzi? După aceea fața lui se înăspri puțin și, întorcîndu-și ochii spre sclav, grăi fără nici o
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
bibliotecă sau în sala de lectură bine luminată, cu mobilier nou, făcut în atelierele școlii după modelul celui de la biblioteca Universității. Ca fapt divers, aflase că acel spațiu provenea din transformarea a două săli de clasă. Odată, pe când căuta prin vrafurile de cărți un volum de Coșbuc, observase printre zecile de elevi o domnișoară, însoțită de directorul Titus H. Preocupată, frunzărea periodicele așezate pe colecții, după anii apariției. Se cufundă în lectură fără a mai ști ce se întâmpla în jur
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
adaos de destin Anecdota, după cîte mi-aduc aminte chinezească, spune că un poet fusese invitat În atelierul unui pictor. Pictorul l-a plimbat două ceasuri prin atelierul cît un hangar arătîndu-i tablourile Înrămate și agățate pe pereți, dar și vrafuri, vrafuri de pînze sprijinite de ziduri. Toate erau de dimensiuni mari, cu scene complicate, dispuse În planuri succesive și pline de personaje, și toate lucrate cu deosebită migală și măiestrie. La toate, pictorul a ținut să-i precizeze ce tehnici
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
de destin Anecdota, după cîte mi-aduc aminte chinezească, spune că un poet fusese invitat În atelierul unui pictor. Pictorul l-a plimbat două ceasuri prin atelierul cît un hangar arătîndu-i tablourile Înrămate și agățate pe pereți, dar și vrafuri, vrafuri de pînze sprijinite de ziduri. Toate erau de dimensiuni mari, cu scene complicate, dispuse În planuri succesive și pline de personaje, și toate lucrate cu deosebită migală și măiestrie. La toate, pictorul a ținut să-i precizeze ce tehnici și
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Încetat tremurul, palpitul vieții. Deodată, frunzele au renunțat, au abdicat de la viață. De-acum urmează alt drum, acela al morții. Și, dacă tot e vorba de o cădere și o așternere pe pămîntul primitor, dacă fiecare frunză Îngroașe și sporește vraful, am căutat, pentru a-l opune tremurului nestatornic al vieții, ceva care să simbolizeze stabilitatea monumentală a morții. Gorganul te duce cu gîndul la un mormînd străvechi sau, oricum, la o movilă suficient de impunătoare care s-a tot ridicat
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Carpați, pentru care se poate raporta la forme precum sl. kolotĭ, rom. a crăpa, lat. carpo „a smulge, a detașa“, sl. skala „stâncă“, alb. karpë „stâncă, stană“, karmë „stâncă abruptă (la mal), versant, povârniș, coastă (aridă), râpă; morman, grămadă, maldăr, vraf“, rom. scarpă „suprafață înclinată, taluz de pământ, de pietriș etc. care mărginește terasamente, șanțuri, cursuri de apă etc.“ (DEXI), it. scarpa „povârniș, pantă“. A se vedea și carpen „copac în lemn dur“, calup, a curma, a scurma, a scărmăna etc.
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
boeare > bare „boieri”; comp. rom. mare, măre (ca adresare), de unde bre!, bă!, măi!, alb. moré „bă, măi”, morí „mulțime, grămadă”. Alte forme românești dezvoltate pe aceeași bază: buric, grămadă, a holba, morman, obârșie, oblic, a obliga, oblu, a obrinti, vârf, vraf, a urca și a se aburca, vârcă etc. Dezvăluirea sensului supraetnic al cuvintelor alani, huni, anți, inzi, avari etc. simplifică istoria antică și medievală sub raportul structurilor etnolingvistice. În condițiile în care, după cuceririle romane, în primele cinci secole ale
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Vișoi, 57 vită, 128 viță, 128 viu, 128 Vlad, 137 Vlada, 57 Vladimir, 137 vladnic, 53 vlagă, 129 vlah, 45 vlădică, 137 Vlăsia, 57 vlăstar, 48 Vltava, 54 voce, 98 vodă, 53 voievod, 138 vorbă, 98 a (se) veseli, 57 vraf, 69 vrană, 136 Vrancea, 136 vraniță, 136 vrednic, 137 vrej, 129 Vucova, 57 Vucșor, 57 Zamolxis, 140 zară, 134 a zămisli, 99 zău, 139 zeamă, 99 zemnic, 141 zer, 134 Zeus, 139 zgău, 105 a zgâi, 105 ziuă, 143 zori
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]