453 matches
-
de nevestele lui Iacob. Regele știa că tata își vedea de turme cu atâta pricepere, că ajunsese repede cel mai bogat cioban din văi. Lâna lui Iacob era cea mai moale, nevestele lui erau destoinice, iar fiii, loiali. Nu avuseseră vrajbă cu nici un vecin. Îmbogățise acea vale, iar Hamor era dornic de bune relații. Căsătorii între cele două case erau de dorit, iar Hamor fusese încântat când Re-nefer îi șoptise că fiului săi îi place fiica lui Iacob. Într-adevăr, imediat ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
speră să primească pentru asta o răsplată, mai multă dragoste. El resimte ca pe un motiv de mîndrie conștiința de a merita această dragoste"525. Prețuirea de sine crește astfel încît el se simte superior față de ceilalți oameni rămași sub vrajba instinctelor și a dorințelor și care au dat greș acolo unde el a reușit. Se simt ființe aparte și-și încearcă sentimentul puternic că sînt un popor ales pentru o misiune care este doar a lui, așa cum au fost primii
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
să-l apere pe Cristos așa cum o cerea tradiția mânăstirii și cum un dominican era obligat s-o facă. Începând cu noul Stareț și terminând cu duhovnicul, de la confrații mai tineri până la cei mai vârstnici, avea parte de cuvinte de vrajbă și jigniri. Îl sileau să muncească cât un catâr la câmp, iar seara în bibliotecă, la lumina pală a unei lumânări, trebuia să copieze hagiografiile sfinților. Asta nu mai era viață. Tommaso era gata să îndure cele mai netrebnice samavolnicii
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
face Biserica și slujitorii ei, sau cel puțin așa ar trebui să fie. Dintotdeauna, Biserica i-a îndrumat pe oameni să fie buni („pace între oameni și bunăvoie”, „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”), să fie toleranți, să înlăture vrajba, să urască lăcomia, înșelăciunea, minciuna, invidia și egoismul, să iubească munca, plantele și animalele, părinții să-și iubească copiii, iar aceștia să-i ocrotească și să-i îngrijească pe bătrânii din trupul și sufletul cărora ne tragem, să iubească viața
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
al III-lea ne spune povestea unei inteligențe deformate de ranchiună. E primul lucru pe care ni-l explică eroul cărții, imediat ce cortina se ridică, iar explicația sa e atât de frumoasă, Încât o voi transcrie În Întregime: Azi iarna vrajbei noastre s-a schimbat, Prin soarele lui York, În toi de vară; Iar norii toți, ce casa ne-o striveau, Sunt Îngropați În sânu-adânc al mării. Purtăm pe frunți cununi de biruință; Din ciunte arme am făcut trofeu; Din aspre
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
bine regulile de ortografie. În cartea TVV -15... explozia... , Vaslui 2006, am menționat și contribuția meritorie a dr. C-tinTeodorescu, un Mecena al săptămânalului BÂRLADUL (cu intermitențe) și pentru Galeria de Artă N.N. Tonitza. O caracteristică a acestei perioade de mare vrajbă națională: prieteni de visuri și aspirații, frați cu surori, părinți cu fii... s-au îndușmănit. Realizările Grupului de presă (toate componentele) și mai ales ale lui D.V. Marin au fost tratate cu tăcere sau au fost comentate negativ urmare a
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
luarea în derâdere a structurilor latinești, sunt incluse în colecția de cântece Carmina Burana, la capitolul "Cântecelor de pahar și de petrecere". Iată, de pildă, o rugăciune parodică inclusă în Liturghia jucătorilor: "Atotputernicule și veșnicule Dumnezeu, care ai semănat mare vrajbă între țărani și clerici, fă, te rugăm, ca din munca lor să trăim, din femeile lor să ne înfruptăm și de moartea sus-zișilor să ne bucurăm"186. "Latina acestor texte este ea însăși o limbă vorbită, cu o sintaxă simplificată
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
mediul religios. Suetonius ne dă de înțeles că asupra creștinilor născuți din iudaism, plana acuzația răufăcători și înclinația spre rebeliuni; ideea este susținută și de Scrisoarea lui Clement, adresată comunității romane din Corint, în care controversa acestora este definită ca vrajbă. Definiția nu este străină deplinei conștiinciozități a acelor vremuri ce amenințau comunitatea datorită unor diviziunii interne dar și a puterii imperiale. Între timp, purtătorii de cuvânt ai Bisericii, potrivit istoriografiei creștine, își afirmau prin scris fidelitatea față de împărat pentru a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
care se puteau obține din armonia existentă într-o comunitate religioasă propriu-zisă. Sciziunile și facțiunile sunt surse de ură, iar ura este dușmanul lui Dumnezeu. Discursul lui îi viza mai ales pe cei dizidenți, infiltrați în sânul comunităților, iubitori de vrajbă, confruntați cu lipsa păcii interioare și regăsirea lor în Dumnezeu. Pacea creștină este concordia, iar individul nu o poate poseda fără comunitatea căreia îi aparține. Aceasta nu există în afara mediului religios și nici nu intră în contradicție cu drepturile vreunui
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
tell you who that fellow is That yet you do not know. Fie on this storm! I will go seek the King. GENTLEMAN: Give me your hand. Have you no more to say? Să-ți credințez un lucru scump. E vrajba Deși ei încă față i-o acopăr Cu viclenii, -ntre Cornwall și-Albany, Ce au ca orișicare ce de marea-i stea-i 'Nălțat și întronat slujbași părînd ce sînt, Cari Franței sînt spioni și ochi, pe-ascuns Dînd știri de
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
mi-au luat stăpînirea propriei case, mi-au interzis, sub pedeapsă veșnicei lor dizgrații, să vorbesc despre el, să intervin pentru el, sau să-l susțin în vreun fel. EDMUND: Sălbatic foarte și nefiresc. GLOUCESTER: Fie, nu spune nimic. E vrajbă-ntre duci și mai rău decît atîta. Am primit o scrisoare azi-noapte, e primejdios să vorbim; am încuiat-o în iatacul meu. Suferințele pe care regele le-ndură acum vor fi răzbunate în țară. O parte-a armatei a și
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
lucrarea fundamentală Delle cinque piaghe della Santa Chiesa, tipărită în 1832 revăzută în 1848, el denunța supunerea Bisericii ca fiind legată nu numai de cauze externe (galicanismul), ci mai ales de cauze interne. Toate aceste "plăgi" (separarea poporului de cler, vrajba dintre episcopi, numirea acestora în funcție de interesele puterii politice, aservirea bunurilor ecleziastice) constituiau preocupările Bisericii din acele vremuri, aceasta neglijîndu-și preocupările spirituale și pastorale. El vedea în libertatea Bisericii o autoeliberare. Totodată, el a propus în 1848 unele proiecte de Constituție
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
familiare poetului se numără Apollo, aerienii Orfeu și Euridice, Argus și Hercule, Ulysse și Penelopa, nefericita Niobe, grațioasele Menade, Dionysos și ceilalți. Așa-zisele principii ale cosmogoniilor clasice (nominalizate întâi de Empedocle), în special Apa și Focul, se confruntă cu Vrajba și Destinul. Pentru a sugera o atmosferă mitologică, se vorbește de "prezența invizibilă a Moirei", de Styx, de Septentrion, de "blânda Iris", de "sfincși, himere, hidre". Sunt convocați gânditori și învățați, între care Platon, Parmenide, Herodot; nu lipsesc Minciuna și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
mult sau mai puțini fideli. Copiști ai unor originale corupte și ele! O comisie de arbitraj a răsuflat ușurată și a încurajat noua polemică născută pe teritoriul celor două republici surori Vandana de Nord și Vandana de Sud: prilej de vrajbă doar între... Halicarnas și Creta. Și astfel, vechii locuitori de pe versanții "asemenea căpățânii unui bătrân chel" se întorc în somnul istoriei, de unde au fost treziți atât de nepotrivit. 50. Am câștigat Premiul Nobel! Un entuziasm de nedescris a izbucnit când
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
mult sau mai puțini fideli. Copiști ai unor originale corupte și ele! O comisie de arbitraj a răsuflat ușurată și a încurajat noua polemică născută pe teritoriul celor două republici surori Vandana de Nord și Vandana de Sud: prilej de vrajbă doar între... Halicarnas și Creta. Și astfel, vechii locuitori de pe versanții "asemenea căpățânii unui bătrân chel" se întorc în somnul istoriei, de unde au fost treziți atât de nepotrivit. 50. Am câștigat Premiul Nobel! Un entuziasm de nedescris a izbucnit când
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
mai rezolva și cîteva probleme din învățămînt și sănătate, care amenință cu dispariția. Să vedeți ce haloimăs va ieși din descentralizarea asta!... Bun, mi-am spus, asta este puterea de aproape 80%, atîta pot ei. Dar ceilalți, opoziția, ce fac? Vrajbă și cam atît pe toată întinderea dreptei. Orgolii cît casa, promisiuni băsesciene și fragmentare inutilă. Cel mai mare de aici, PDL-ul, a făcut cîteva achiziții bune, dar a și pierdut oameni de valoare, își alege foarte frumos candi datul
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Înțelesul lor nu putea fi tălmăcit, dar știa oricine că nu prevesteau nimic bun. Orașul, căzut în stenahorie, își revenea în simțiri, însă acești picuri nesuferiți de șușoteală îl făceau searbăd și urâcios. Pe străzi, începu să băltească rău a vrajbă. Guri spurcate de boieri hicleni, adunați pe sub zidurile curții domnești, trăncăneau. Răspândeau cu iuțeală dihonia. Se întreceau în a cleveti și unelti împotriva lui vodă. Ascunși pe sub ișlice și caftane îmblănite, brodate cu fir de aur, complotau, urzind minciuni sfruntate
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
iresponsabil, amenință pacea, sănătatea economiei și a întregii planete. Capitolul al patrulea, "Elegii din post-tranziție", este dedicat "țărișoarei noastre" și are un pro-nunțat caracter critic la adresa celor care o guvernează, dar și a "ethosului românesc", mai în-clinat spre contemplare și vrajbă decît spre acțiuni concrete și constructive. Nu întîmplător, el se încheie cu "O istorie a urîtului", cu trimitere la cartea cu același titlu coordonată de Umberto Eco. În fine, ultimul capitol, este unul de spiritualitate, ce încearcă, într-o lume
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
reglare de conturi; revoltă; roman; sfînt; sfîrșit; spaimă; speranță; strașnic; supraviețuire; știu; tanc; tare; teribil; teroare; cu tine; tragic; tranșee; Trăsniți în NATO; tun; turci; de țesut; țipete; ucide; ucidere; ucideri; uciși; uniformă; urgie; urme; vale; viață; victorie; Vietnam; viitor; vrajbă; zarvă, gălăgie; zarvă(1); 888/226/78/148/0 rece: gheață (164); frig (136); cald (125); iarnă (62); apă (33); zăpadă (30); înghețată (15); iarna (14); distant (13); înghețat (10); bere (7); mort (6); rău (6); albastru (5); dur (5
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
retragere; revoltare; riduri; roșu; rușine; sălbatică; sentiment urît; sete; simpatie; sinceritate; slab; sprîncene; stupiditate; supărat; școală; teamă; temporar; pe toți; transformare; traumă; trecătoare; tu; uita; umbrit; umplutură; ură; te urăsc; a urî; vacă; viață; pe viață; viciu; viclenie; violent; violență; vrajbă; vrăjmaș; nu vreau să simt acest sentiment; zadar; zgîrcit; zgîrîi; zglobie (1); 795/263/74/189/0 urît: frumos (185); hidos (34); neplăcut (34); om (14); rău (14); negru (11); strașnic (10); dezgustător (7); murdar (7); nașpa (7); defect (6
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și duritatea se contopesc amețitor. Un spectacol actual, deși nu aparține unei perioade de tranziție; un spectacol în care fiecare dintre noi se poate regăsi; un spectacol împotriva uitării unui sistem concentraționar, a "mașinii de vînt" care nu seamănă doar vrajbă și furtună, care nu distruge doar "celula de bază a societății", ci minează din interior echilibrul și așa precar al omului." Mioara Adina Avram ("Monitorul", 17 iunie 2000) Părerea autorului " Mașina de vînt", nefiind nici publicată, nici jucată, e o
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Gloucester: "Mutată este iarna silei aspre / În vara-naltă de-al tău soare, York / Iar norii gravi și mulți ai Casei noastre / Prin ocean căzuți nu se întorc"; iar piesa se încheie cu replica lui Richmond (Henry VII): "E stinsă vrajba, crește al păcii crin / Dă-i, Doamne, viață lungă, spuneAmin". Așadar, spectacolul începe și se sfârșește sub semnul instaurării unei nou puteri care, în ambele cazuri, vestește încetarea ostilităților, cheamă la pace și promite un viitor noi, mai luminos. În
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
stricat, că se mînie Dumnezeu. Cînd ți-ar crăpa blidele fără ca să le atingi, să te ferești, că cineva „ți-a dat“. Tu ia blidul stricat și-l pune în fața porții, lîngă făraș, cu fărmături de pîne și untdelemn, că vrajba tot în capul celui ce ți-a dat se duce. Blîndă Ca să-ți treacă blînda de pe trup, să iei de dimineață, pînă nu răsare soarele, pămîntul de la rădăcina gutuiului și să te freci pe piele. Boală Să aibă tot omul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să nu iei cu tine cînd te muți în altă casă, că iei sărăcia. Să nu crești mîță vînătă pe vremea cînd se strîng bucatele de pe cîmp, că se scîrnăvește în casă. Se crede că dacă tușește mîța va urma vrajbă-n casă. Cînd ai să te duci undeva sau voiești să începi un lucru și ești îngăimat*, neștiind dacă îți va merge bine, atunci să apuci mîța de urechi, pe după cap, cu degetul cel mare și cel mic, și să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu un frate al său care trăiește, i se împănează ochii, nasul, gura, urechile cu mei și pietricele, ca să nu se facă strigoi; după ce-l îngroapă, se sloboade o pușcă pe deasupra mormîntului. Aceasta se face ca să nu se ivească vreo vrajbă între cei doi frați pe lumea cealaltă. Se crede că acea casă unde este usturoi este scutită de strigoi, căci aceia fug de usturoi. Strigoiul stă pe pămînt pînă la miezul nopții. Strigoii cică ies noaptea din groapă și vin
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]