457 matches
-
Cum nu era deloc rău, ba chiar dimpotrivă, a rămas în nelegiuirea și în desfrâul spre care Dubois îl împinsese de timpuriu și care, cu răul învăț, prindea tot mai tare rădăcini în el, odată cu duhul prefăcătoriei, de ațâțare la vrajbe și gâlcevi, de care n-a fost om să scape. La acestea se adăuga o neîncredere ieșită din comun, îm binată, de aceleași persoane fiind vorba, cu o încredere fără de margini; dar n-a trecut de aceste margini fără să
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
de respect și de familiaritate cu care îi primea, mi se părea că văd o extremă abilitate. Mereu liberă cu ei, mereu la limita bunei-creșteri, n-o depășea niciodată. Pentru a fi * Aceste mișcări ale viețuitoarelor și aceste nu puține vrajbe Se potolesc apăsate prin aruncarea unui pumn de nisip. în relații bune cu Cerul, fără să se pună rău cu lumea, trăia într-un fel de cucernicie clandestină: se ducea la biserică așa cum te-ai duce la ghicitoare; avea un
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
al acestuia din urmă; în loc să-l câștige prin afecțiunea la care era sensibil, a vrut să-l țină în frâu printr-o forță împotriva căreia se răzvrătea. El însuși spunea că familia lui era aceea a lui Atreu și Thieste: vrajba dintre tată și mamă, dezbinând copiii în două facțiuni dușmane, i-a deprins de timpuriu cu reținerea și cu prefăcătoria; iar exemplul desfrâului acționase cu putere asupra unui temperament ca acela al lui Mirabeau, precoce în toate și depravat de
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
asemenea stațiuni de ape. Încetul cu încetul, în timpul mesei, părțile beligerante se potoleau. Un cuvânt fin sau strălucitor aducea după el un altul. Gustul lor comun de a-și da replicile într-un joc de spirit devenea mai puternic decât vrajba, și seara se petrecea într-un chip fermecător, pentru ca a doua zi să fie reluate violențele din ajun. Tratatul a fost în sfârșit semnat. Iată care îi erau temeliile: Doamna de Staël urma să-i scrie Doamnei Constant, recunoscând astfel
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
fixaseră și sarcini precum: mobilizarea pentru diverse conferințe, organizarea cercurilor de studii etc. Resortul cultural trebuia să organizeze „...o echipă artistică”. Printre cei ce urmau a conferenția În fața unui public minuscul fuseseră: „Tov. Sadi Herșcovici (URSS, țara unde nu există vrajbă Între popoare); tov. Vaigrah Maria (Ce este antisemitismul); dr. Iosef Max (Armata roșie); Hogaș Mihai (Patriotism și Internaționalism Proletar)”. Viitorul vorbitor de la tribună Herșcovici nu știa sau nu voia să știe că sub securea călăului Stalin nimeni nu putea mișca
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Iosef Max (Armata roșie); Hogaș Mihai (Patriotism și Internaționalism Proletar)”. Viitorul vorbitor de la tribună Herșcovici nu știa sau nu voia să știe că sub securea călăului Stalin nimeni nu putea mișca În front nici măcar preț de o clipă așa că, de unde vrajbă În URSS?! Secretarul Saie Apfelbaum mai bifase În procesul verbal și necesitatea obținerii fondurilor care se baza pe „...organizarea unui bal” dar și pe „...donații”. Din „Planul de muncă pe luna martie 1948” am aflat că, În numai o lună
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a pururea mulți păzitori. Facem o plecăciune adâncă în fața Mănăstirilor românești, care de sute de ani și până în ziua de astăzi, prin tipografiile lor, prin propria osteneală și cheltuială, trimit în lume Cărți de luminare a sufletului și potolire a vrajbei. CarteaCălăuză, cu dâra sa de Lumină lăsată în urmă, va fi pururea o STEA de urmat... „POLAR EXPRESS”<footnote Text publicat pe site-ul www.doxologia.ro al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, în perioada 11 noiembrie 2011 31 ianuarie 2012
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
carte, în care a scris istoria trecutului legionar, arătînd toate crimele și toate nelegiuirile comise, în țară, de mișcarea legionară. Cartea a fost publicată cu știința lui Ilie Gîrneață, comandantul "Bunei Vestiri", și a lui Papanace, alt comandant legionar. Această vrajbă dintre ei a dus la dezagregrea mișcări legionare din exil. Preotul Pălăghiță a scris cartea în pragul morții era bolnav de cancer -, și ea apare ca o spovedanie în fața lui Dumnezeu, în care credea, mărturisind adevărul. Preotul Pălăghiță a murit
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
transformări, căci nu mai corespund nevoilor țării și se discreditează prin luptele lor fratricide, care obosesc opinia publică. Femeile au câștigat prin sârguință un prestigiu, să nu-l piardă, ele trebuie să alcătuiască o forță de apropiere nu una de vrajbă și distrugere. 5. D-l Argetoianu - Femeile ar greși dacă s-ar înscrie în partide politice. Rolul lor este să-și mărginească activitatea la chestiuni de ordin economic, căutând să facă puțină ordine în casa pe care bărbații au distrus
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Cantacuzino. După terminarea lucrărilor, s-a votat următoarea: Moțiune Congresul femeilor române, întrunit la Chișinău în zilele de 28, 29 și 30 noiembrie 1936, bizuindu-se pe drepturile românismului așezat de milenii în hotarele lui firești, respinge revizionismul, sămânța de vrajbă și de nouă vărsare de sânge. Cu tot dorul lor de frăție și pace, femeile române sunt gata la toate jertfele pentru integritatea țării. Cerem ca opinia publică din străinătate și din țară să fie bine luminate asupra drepturilor noastre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
participarea femeilor din țara noastră la Congresul Internațional Feminin. Scânteia, nr. 197, din 13 aprilie 1945. 78TC "78" Congresul Mondial Feminin și Paceatc "Congresul Mondial Feminin Și Pacea" Gândul că femeile ar putea să joace un rol hotărâtor în împiedicarea vrajbei între popoare nu este nou. În veacul al 5-lea înainte de Hristos, scriitorul grec Aristofan, în opera lui Lizistrata arată cum înțeleapta Lizistrata, pentru a împiedica vărsarea de sânge între două cetăți ale vechii Elade, ridică femeile și le îndeamnă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
lor, pe adevărații prieteni, ca și pe dușmani. știm că nu ne sunt prieteni cei care pe vremuri au „înscris” în programul lor drepturi pentru femei, dar nu le-au înfăptuit niciodată. Să știe cei care uneltesc și trăiesc din vrajba dintre om și om, între neam și neam, cei care jinduiesc după noi războaie că mamele, surorile și fiicele românce le sunt dușmane. Prietenia noastră noi o dăm acelora care au înfăptuit recunoașterea și asigurarea drepturilor noastre, care prin fapte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
din care trusturile internaționale storc fluvii de aur. În loc să-și transforme industriile și să le treacă pe picior de pace, să fabrice obiecte utile progresului gospodăriilor, trusturile preferă producția de armament fără limită. Au nevoie să întrețină un climat de vrajbă, să agite spectrul războiului, să înșele popoarele cu scopurile lor fățarnice, spre a le prinde apoi în plasa exploatării lor. Asemenea intervenții le vedem concretizate în Spania, în Grecia fascistă, în Turcia; le vedem pe tot cuprinsul globului îndreptate spre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
multe avantaje. Cât despre Vatican, călcând pe urmele lui Ioan-Paul al II-lea, el încearcă realizarea unui nou compromis istoric pe cheltuiala palestinienilor: în schimbul unei toleranțe ebraice, înființarea unei Biserici locale ebraicofone. Ăsta-i europeanul de modă veche, care seamănă vrajba, ba încă preluând ceva și de la arabul care toarnă gaz pe foc, amestecând teologicul în afacerile acestei lumi, numai că nu în sensul bun. Ierarhia creștină palestiniană e acuzată că uită că Isus era evreu și că-și pune apartenența
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
înseamnă de obicei a reduce ceva la un standard inferior"266. Recunoaște că un fără motiv președintele francez Mitterand a etichetat Balcanii drept "Europa tribală"267 în 1990, iar premierul britanic John Major i-a caracterizat ca fiind sortiți "unei vrajbe etnice ancestrale"268. Apusul european dorește într-adevăr să schimbe "soarta teritoriilor aflate la marginea continentului". Din fericire, nu prin forța armelor vor "redesena harta Balcanilor". "O investiție înțeleaptă, continuă Tom Gallagher, ar fi ca liderii să-și lase deoparte
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
de durere, scris în 1907, sub impresia răscoalei țărănești. Nu lipsesc din dialectica meditației lui C. (și ecourile venind de la „idolul” sufletului său, Tolstoi, dobândesc aici rezonanță) speranța, viziunea ipotetică a unei armonii sociale, rod al luptei, punând capăt timpului vrajbei (Către pace, Poporul). Aspirația spre înalt a omului în înfruntare cu forțele ce-l limitează este un scenariu ce revine mereu și încercările de a înviora ideea prin imagini de oarecare concretețe sfârșesc prin a le anexa pe acestea construcției
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286173_a_287502]
-
era legată o epocă însemnată din istoria României. Opoziția, care oprise agitația din afară până se va rezolvi criza, reîncepu campania de întruniri când văzu atât prăbușirea încercărilor [lui] Dimitrie Ghica și Kogălniceanu, cât și intenția de a se pune vrajba în sânul opoziției. [gheorghe panu, ales deputat de iași, intră în țară] Gheorghe Panu fusese ales deputat al Colegiului al 2-lea de Iași. De îndată ce fu înștiințat, se întoarse în țară, însă la graniță fu arestat și condus la Piatra-Neamțul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
făcea rău în țară se datora lui C.A. Rosetti, el era omul care împingea pe Brătianu la toate relele. Rosetti era vândut evreilor, Rosetti era plin de bani, iar averile sale erau depuse la băncile din străinătate; Rosetti semăna vrajba între partide și printre români. Atât de răspândită era această credință, încât însuși Eminescu în Scrisoarea a III-a spune: „... hidoasa pocitură Care-a sădit în țară invidie și ură“. Cauza de căpetenie a acestei legende era statornicia în idei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
se plînge unui israelian care locuiește de cealaltă parte a străzii că americanii ne cred pe toți teroriști, israelianul îi răspunde că și noi avem probleme, pentru că ne confundă cu voi și, pentru o fracțiune de secundă, grozăvia fratricidă a vrajbei lor devine enorm de evidentă. Iar atunci cînd un arab (tot american) îi spune în glumă unui prieten de-al său, tot arab, că, dacă nu l-ar cunoaște, nu prea ar vrea să stea lîngă el în avion, omenirea
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
erau capii mișcărei contra junimiștilor, au sfârșit prin a intra în rândurile lor, luând parte la multe din ședințele săptămânale ce se țineau în București, la Maiorescu și Iacob Negruzzi. Din nenorocire însă, a început de la o vreme să intre vrajba politică în cercul Convorbirilor literare. Prin imboldul lui Carp mai cu samă, s-a căutat a se da o coloare politică conservatoare societăței "Junimea", de unde ea fusese numai un grup de diletanți cu caracter exclusiv literar. Cu toate acestea, deși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
românesc, priveam cu jale cum neamul nostru din Basarabia se întunecă și se strânge, fără ca să-i putem da un ajutor. În vremea din urmă, durerea noastră a crescut, văzând cum dușmanii noștri au stăruit prin născociri mincinoase să samene vrajbă între noi, pentru ca apropierea să nu mai fie cu putință nici chiar în sufletele noastre. Dar a venit ziua slobozeniei. Peste apa cea blăstămată a Prutului s-a durat punte. A sosit ceasul cel mare, întru care atâta am nădăjduit
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
casa lui Alexandru Florescu, strada Victor Emmanuel (Cosma, pe vremea aceea). Deși era una din cele mai elegante din București, nu o găsiră demnă de el și luară din casa d-nei Stolojan covoare, pe răspunderea lor ! Tot pe atunci începuse vrajba între Carp și Marghiloman, primul fiind cu totul partizanul germanilor pentru a-și aplica programul feudal administrativ. Marghiloman mai pierduse din iluzii, cel puțin partizanii lui, ca Bărbulescu și alții, pretindeau că nu-i mai pot vedea. czernin Mama ne
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
tine". În vreme ce astfél vorbea văpăile-i se-mpurpurară peste sfîntul cort. Întunecime-adîncă aruncắ Urizen în juru-i, tăcută tristă moarte, Veșnică moarte pentru Lúvah; furibund, Luváh zvîrli-n puhoaie Sulițele lui Urizen din carele de luptă în jurul cortului cel sfînt. 510 Începu vrajba, si țipete și strigate cutremurară vastul firmament. Urthona-ntunecatul statu lîngă nicovala-i; morman de fier Cu furie pe nicovala scînteiá pregătit pentru brăzdare și lopeți. Toți Fiii lui fugiră de la el să se alăture în lupta; palid auzi Glasul cel
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
acuzată de lipsă de unitate, ci exilul în ansamblul său, în multe dintre lucrările cercetate, acest aspect dobândind valoare axiomatică. Astfel, Traian Filip, evocând calitatea literaturii din exil, afirmă că „luptele dintre diferitele grupări nu sporeau conștiința artistică, ci doar vrajba... Cei care practicau critica literară nu arătau interes pentru aspectul estetic al operei de artă, ci pentru combustimea ei ideologică”. Tot el consideră că astăzi între literatura din străinătate și cea din țară are loc „o gâlceavă a înțelepților”, deși
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
al III-lea ne spune povestea unei inteligențe deformate de ranchiună. E primul lucru pe care ni-l explică eroul cărții, imediat ce cortina se ridică, iar explicația sa e atât de frumoasă, Încât o voi transcrie În Întregime: Azi iarna vrajbei noastre s-a schimbat, Prin soarele lui York, În toi de vară; Iar norii toți, ce casa ne-o striveau, Sunt Îngropați În sânu-adânc al mării. Purtăm pe frunți cununi de biruință; Din ciunte arme am făcut trofeu; Din aspre
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]