333 matches
-
al destinului. LUMINA ABSOLUTULUI Domnule, aș fi dorit să-ți depăn nopțile una câte una, să ți înverzesc trupul, să-ți caut zorii sufletului și să-ți sărut tâmplele obosite ale dragostei pentru a sacrifica somnul tăcerilor ce vine din vremelniciile nașterii. Nimeni nu vrea să mă recunoască deoarece am o aureolă de veac și-n părul meu e prinsă coroana de stele, astfel dezbrăcată de timp, desculță prin împărăția iubirilor, fără armele victimelor dețin acea privire pustiitoare a dorului. Aproape de
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
să aibă buba admirației de sine perfect Îndreptățită. Doar a jucat cîndva tenis cu Însuși Danubiul gîndirii, și nu se poate să nu Înveți ceva, un lob, un time out, o săritură. Iară de s-ar fi Îndoit vreodată de vremelniciile sale, nu și-ar fi lăsat viața Întru primejdii prin balcoane luminate ca la Operă. Homer a scornit că la Începutul tuturor lucrurilor e ocheanul. Adecă aparatul de-i zice „Actualități”, unde-l zidește-n imagine pe Fiul Jiului, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
a generației post-enesciene. Domnia sa, prin întreaga sa creație dispusă în aproape toate genurile muzicii culte, mai puțin muzica de film, ne înnobilează trăirile, existențele. Compozitoarea s-a născut la Sibiu, în Transilvania cea cuprinzătoare de varii etnii, demne în fața atător vremelnicii ale istoriei. Muzician a devenit prin pasiunea sa pentru frumos, prin ocrotirea mamei, talentată pianistă, și, mai apoi, prin cuprinderea prestigioșilor artiști Mihail Jora, Theodor Rogalki, Paul Constantinescu, dar și mulți alții. Cursurile urmate la Conservatorul de Muzică din București
Darul discografic al compozitoarei Carmen Petra Basacopol by Ruxandra Mirea () [Corola-journal/Journalistic/83435_a_84760]
-
materiei poetice”. Definitoriu pentru această evoluție este L’Homme approximatif, poem amplu, în nouăsprezece episoade, construit pe o schiță epica discretă, absorbita în liric, în care se dezvoltă tema precarității ființei supuse trecerii timpului și rarefierii identității. De altfel, motivul vremelniciei are aici o frecvență considerabilă, însoțindu-se, în imagini surprinzătoare, cu un sentiment, lipsit de ostentație, al neliniștii existențiale. Bunăoară, timpul „gonește la tot pasul pe străzi de-a lungul liniilor de rămas bun și lasă în urma sa prichindeii”. Rebelul
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
cu zi, în scurtul circuit al vieții. O senzație de pustiire și tristețe nemărginită ne învălui. Da, așa este..!, murmură unul din colegi, adăugând cu un zâmbet trist. „Memento, homo, quia pulvis es et in pulverem reverteris !” subliniind fragilitatea și vremelnicia ființei omenești. M-am cutremurat.. Erau cuvintele adresate de Dumnezeu către Adam, după săvârșirea păcatului originar... Dangătul clopotului de la Mitropolie, mă smulse ca dintr-un somn adânc. Peste o jumătate de ceas.. e douăsprezece.!, murmură cineva numărând bătăile cloptului. Dangătul
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Într-adevăr atunci prezentul dispare. Să asculți căderea florilor din pom și creșterea ierbii este un exercițiu extraordinar de bun. Bineînțeles, nu se presupune să vezi lucrurile, ele nu sunt decât semne, mesaje pentru inima ta, să-ți amintească de vremelnicia vieții, te ajută să câștigi armonie, armonie perfectă, care e calitatea cea mai căutată În toată scena vieții... Nu ne putem lăsa păcăliți de zâmbete, blândețe, farmec și plecăciuni, dedesubtul lor, individul poate fi la milioane de ani lumină depărtare
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
s-adună/ pământ e ea, și prund și undă,/ un drum cu călătorul dimpreună/ fântâna-adăpostind o lună". Imaginea poetică a răsturnării cerului în om dându-i acestuia tiparul, dar inversiunea feed-back reflex ar putea determina pe Dumnezeu să poarte tiparele vremelniciei ca un arc de regăsire a imanenței "o transcedere a transcendenței" (Wahl), o proiecție a spiritului uman înspre Dumnezeu, transcedentând transcendenșa, reîntorcându-se la imanență. Arcul reflex noetic este o întoarcere la a doua transcendență, regăsită nu în "datul imediat
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
pace profundă. Forțele cosmice sunt mai bine astfel receptate să ne împlinească legăturile cu mediul înconjurător 870. Imaginea poetică a răsturnării cerului în om dându-i acestuia tiparul, dar inversiunea feed-back reflex ar putea determina pe Dumnezeu să poarte tiparele vremelniciei ca un arc de regăsire a imanenței "o transcedere a transcendenței" (Wahl), o proiecție a spiritului uman înspre Dumnezeu, transcedentând transcendența, reîntorcându-se la imanență. Poesia este o întoarcere la a doua transcendență, regăsită nu în "datul imediat al existenței
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
genul ăsta. Desigur, niciodată n-am pomenit de asemenea lucru femeilor și bărbaților cu care aveam de-a face în teatru. S-ar fi prăpădit de râs. Teatrul este, fără îndoială, locul unde poți învăța cel mai bine ce înseamnă vremelnicia gloriei; ah, toate acele minunate, strălucite pantomime complet apuse! Acum am de gând să mă lepăd de magie și să devin un pustnic; să mă plasez în situația în care să pot declara cu mâna pe inimă că nu mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Astfel ordonanță președințiala, dintr-un instrument de drept cu scop reparatoriu, se transformă într-un instrument de cauzare de pagube, "de golire a unui drept de substanță să". Se solicită Curții Constituționale să pronunțe "o decizie de interpretare" în sensul vremelniciei ordonanței președințiale până la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii pronunțate asupra fondului dreptului. De asemenea, se considera că această interpretare se impune și cu privire la posibilitatea exercitării căilor de atac asupra ordonanței președințiale. Autorul excepției consideră că judecătorul care aplică legea
DECIZIE nr. 199 din 17 octombrie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 581 alin. 1 şi alin. ultim şi a celor ale art. 582 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132700_a_134029]
-
suflet - doar duhul să-ți aleg” este idealul la care încearcă să ajungă poetul. Iubirea materiei: „Cum te arăți, mă-ntunec și sufletul întreg/ Se face ochi, piept, brațe... zbucnite către tine” are consecințe devastatoare pentru integralitatea și puritatea sufletească: „Vremelnicia cască-n mine abisul/ Rostogolit pe dâre de flăcări, ca ntr-un iad.” Dragostea trupească extinsă la plăcere, sexualitate este vremelnică, își dovedește efemeritatea. Calea eternității este iubirea, dar cea „mai presus de fire”. Deși în carnea trupului se află sămânța
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
bine, iar judecățile noastre ar fi eronate indiferent de nivelul de cunoaștere pe care considerăm că l-am atins. Puțină umilință a gestului va prinde bine, tocmai pentru că poziția asta, perspectiva asta, ne pune în situația de a ne recunoaște vremelnicia și conștiința socratică de asumare a stării de necunoaștere. Căutăm prin întuneric luminițe, care mai de care mai înșelătoare. Așa considerăm că-i stă bine unui demers, pe care putem să-l caracterizăm a fi științific pentru că folosește metodele a
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
publicat și în N. Steinhardt, Lecturi inedite (Dacia, 2000, ediție îngrijită de Ioan Pintea), sub titlul Cuvânt înainte la o carte despre Eminescu. ,,Și pentru S. Paleologu opera de artă, frumosul, respectiv opera de artă eminesciană înseamnă trecerea din Timp (vremelnicie, durată) în Veșnicie și Încremenire (termen inspirat, probabil, de ce realizează arta fotografică, și ea fixare, încremenire, izbăvire de cinetică însă mecanică, neradiantă, nemultiplicatoare de sensuri a unei fracțiuni de timp și de viață). Arta în concepția aceasta nesuperficială, neartificioasă, necopilăroasă
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
sunt astfel depășite"17. În același loc Steinhardt mai spune:,,Eminescu poet specialist (locuțiune oribilă, cu iz mercantil al morții) și Eminescu poet pesimist sunt două șabloane. Adevărul este nespus mai nuanțat. A fost un poet al melancoliei și al vremelniciei (așadar al nemărginitei lucidități), ceea ce e cu totul altceva. În sfârșit e creatorul Luceafărului care ca și Faust al lui Goethe, este păstrând proporțiile cantitative și neșovăind a evidenția la poetul român puterea sintetică și capacitatea înlăturării ispitelor delirului fantasmagoriei
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
o culegere de folclor în 1942 (Dor cu dor). Publică, de asemenea, traduceri din lirica germană. Volumul său Umbra timpului (1940) strânge poezii din perioada anterioară (1934-1939), texte în stil clasic redactate pe tema trecerii timpului (Panta rhei, Cântec de vremelnicie). Nici volumul Împlinire (1942) nu marchează o modificare în tonalitatea liricii sale, de altfel și el prezintă texte mai vechi, inspirația din marile mituri ale Greciei antice dominând și aici (Faunul, Centaurul, Narcis). În poezia lui Pillat nu se reflectă
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Rezultatul - bun, rău sau de tot mediocru - sța văzut. Din schemele pe care le făcusem nu sța ales mai nimic: au supraviețuit niște rămășițe, răspândite, icițcolo, în părțile neesențiale. Totul a mers de la sine și sța desfășurat fără hopuri majore. Vremelnicie pierdută și Cine adoarme ultimul: al doilea roman, și cel mai recent, lța înghițit pe primul. De ce ați ales această variantă și nu ați preferat să publicați unul cu totul și cu totul nou? Ați fost nemulțumit de receptarea și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
înghițit pe primul. De ce ați ales această variantă și nu ați preferat să publicați unul cu totul și cu totul nou? Ați fost nemulțumit de receptarea și vânzarea primului? Nu cred că a doua carte a înghițitțo neapărat pe prima. Vremelnicia pierdută rămâne (în ciuda unor stângăcii juvenile mai mult sau mai puțin evidente) de sine stătătoare și nu cred că e anulată de Cine adoarme ultimul. Oricum, nu puteam părăsi prea curând lumea aflătoare în paginile acelea. Mai erau destule de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
neuitat de vorbit împreună. El a fost unul dintre oamenii pe care nu am vrut săți dezamăgesc cu scrisul meu. Iar dacă lor leța plăcut, nuțmi puteam dori o mai bună receptare. Au primitțo foarte bine și au scris despre Vremelnicia... Nicolae Bârna, Daniel CristeaȚEnache, Răzvan Voncu. Și, mai ales, mța încurajat, mța pus să scriu și a avut încredere în mine Profesorul Eugen Simion, cel care, în vara lui ’92, mța pescuit din băncile de la Litere și mța dus în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
vânzarea primului volum, nu prea mța preocupat. Tot ce pot să spun e că eu însumi am cumpărat de la editură multe exemplare, pe care lețam oferit prietenilor și cunoscuților. Mai apoi, datorită eforturilor lui Răzvan Penescu, mare iubitor de litere, Vremelnicia a apărut și la LiterNet. Nu știu de unde, probabil din „22“, am reținut o întrebare retorică în ceea ce privește proza dumneavoastră: cețar fi fost Bogdan Popescu fără Ștefan Bănulescu? Cât de apropiat vă simțiți de acesta și de Cartea de la Metopolis? Relația
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
un salt peste natură, e un salt peste spațiu, un salt peste timp, un salt peste individ. Sensul ei e zborul, climatul ei o regiune aeriană, dezmărginită, care aduce cu veșnicia, fără să fie veșnicie. Cu elemente smulse din lumea vremelniciei noastre, din lumea imperfecțiunilor noastre, arta combină după legi proprii imaginea unei alte lumi. de armonie perfectă și nemuritoare. Ea nu e perfecțiunea însăși, ci numai o imagine a perfecțiunii; ca nu e nemurirea însăși, ci numai o imagine a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și recunoașterea fericită a eului personal în propria lui idee, care există în Dumnezeu din veșnicie. Din acest punct de vedere, nefericirea vieții terestre stă în uitarea propriei noastre idei, a propriului nostru arhetip ceresc, uitare ce pe izolează în vremelnicie și în nimicnicie. Arta religioasă e amintirea sensibilă a acestui adevăr de credință. Dacă saltul dincolo de această lume e propriu fiecărei arte, cea religioasă nu evadează în vagul unei idealități posibile ca arta profană, ci în cerul populat cu formele
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Frumuseților ce ne cad sub ochi, ci o strădanie pasionată de-a atinge Frumusețea de sus. Inspirați printr-o preștiință extatică a gloriilor de dincolo de mormânt, noi ne trudim încercând prin mii de combinații ale lucrurilor și ale gândurilor din vremelnicie să atingem o parte din această Frumusețe, ale cărei adevărate elemente nu aparțin, poate, decât veșniciei. Atunci când Poesia sau Muzica, cea mai îmbătătoare dintre formele poetice, ne-a făcut să ne scăldăm în lacrimi, nu plângem, cum bănuiește abatele Gravina
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de împărați. În om se adaugă și propria conștiință a acestei maiestăți. Sublimul solemn sau sărbătoresc e definit de Volkelt ca spectacolul unei puteri neobișnuite, ce năzuie să înfrângă ordinea sensibilă pentru a se ridica la cea spirituală, să biruie vremelnicia pentru eternitate și suferința pentru fericirea veșnică. Sentimentul acestui sublim e însoțit de evlavie și respect. Esteticianul german îl exemplifică numai cu fapte din domeniul religios al artei și al Bisericii. Gândiți vă bunăoară la dumnezeiescul moment al sfințirii darurilor
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lume, ci un superior simț estetic, care refuză urâtul existenței sau care e pătruns de tristețea frumuseților atât de vremelnice din această lume. Schopenhauer atribuie geniului melancolia. Dar care poate fi cauza acestei melancolii decât aspectul urât ai lucrurilor sau vremelnicia frumuseții lor? Genialitatea e un instinct estetic, care îl desparte pe om de lume. Și e foarte posibil ca geniul să nu aibă conștiința păcatului ce devastează existența, făcând-o urâtă și vremelnică. Urâtul și vremelnicia sunt efecte ale păcatului
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
urât ai lucrurilor sau vremelnicia frumuseții lor? Genialitatea e un instinct estetic, care îl desparte pe om de lume. Și e foarte posibil ca geniul să nu aibă conștiința păcatului ce devastează existența, făcând-o urâtă și vremelnică. Urâtul și vremelnicia sunt efecte ale păcatului, dar conștiința păcatului e specific creștină, pe când geniul poate fi sau nu creștin. Când Horațiu disprețuiește lumea într-un vers faimos, n-o face din motive ascetice, fiindcă Horațiu e un epicurian, care se simte prea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]