430 matches
-
Universală unde este președintele pavilionului Marii Britanii); 1881, din nou Petersburg (la înmormîntarea lui Alexandru II); 1885, Irlanda; 1888, Austro-Ungaria și România (la vînătoare); 1889, Homburg, Copenhaga, Veneția, Atena, Cannes, Paris; 1894, Rusia de două ori (la căsătoria dintre nepoata Alexandrei, Xenia, cu Marele Duce Alexandru Mihailovici, și la înmormîntarea lui Alexandru III); 1900, Belgia, cu Alexandra (atentatul de la Gare du Nord din Bruxelles); 1901, Germania (la Friedrichshof, la înmormîntarea lui Vicky, apoi la Hamburg) și la Copenhaga (unde se întîlnește cu
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
495-6; Comentario, ÎI, p. 530; Naldi, Vită, col. 540. 25 Vespasiano, Comentario, ÎI, p. 531. 26 Vespasiano, Comentario, ÎI, p. 531. Cf. Antonio da Barga, Liber de magistratibus et prelatis, publicat în Kristeller, Studies, ÎI, p. 555: "non dona et xenia reportavit Florentiam șed amorem totius provincie, qui super hominem estimant virum". 27 Vespasiano, Comentario, ÎI, p. 532. 28 Vespasiano, Comentario, ÎI, p. 530. 29 Vespasiano, Comentario, ÎI, p. 532. 30 Vespasiano, Vită, I, p. 491; and Comentario, ÎI, 586, menționează
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
vrut s-o ia pe ea, dar n-a vrut să ia și copilul și nici mama Ioanei nu l-a dat de fel, ca să nu fie scârbă-n casă și l-a ținut ea și l-a crescut.” <footnote Xenia Costaforu, (2004), Cercetarea monografică a familiei, Tritonic,București, p. 195 footnote> (informație primită de la Ileana B., 35ani, analfabetă, Fundul Moldovei, 1928). Astăzi acești bunici, încearcă din răsputeri să facă pentru nepoțică ceea ce ar fi trebuit să facă adevărații părinți. Există
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
A.N. Ostrovski, Tinerețe de Vl. Șkvarkin. În volum, i-au apărut tălmăciri din N.V. Gogol, Lev Tolstoi, N. S. Leskov, Vl. Korolenko, A.P. Cehov, Maxim Gorki, A.N. Tolstoi, Mihail Arțâbașev, Al. Ceakovski, Iurii Efremov, Anatolii Kalinin, Al. Korneiciuk, Xenia Lvova, A.S. Makarenko, Vl. Nabokov-Sirin, Al. Peregudov, Natan Râbac, K. Treniov, V.V. Veresaev. Preferatul lui D. este Arcadii Avercenko. Din alte literaturi realizează, singur sau în colaborare, versiuni ale unor scrieri de Hervey Allen, Martin Andersen Nexö, Krishan Chandar, Upton
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286828_a_288157]
-
Steaguri pe turnuri, București, 1950, Proză și scenarii literare, București, 1958, Povestiri și schițe. Articole despre literatură. Corespondența cu Maxim Gorki, București, 1959 (în colaborare cu Lucia Demetrius); V.V. Veresaev, Însemnările unui medic, București, 1951 (în colaborare cu Livia Sorescu); Xenia Lvova, Crește pădurea..., București, 1952; L.N. Tolstoi, Ana Carenina, I-II, București, 1950 (în colaborare cu Mihail Sevastos); ed. I-II, București, 1980 (în colaborare cu Mihail Sevastos și Ștefana Velisar Teodoreanu); Martin Andersen Nexö, Nuvele, București, 1953 (în colaborare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286828_a_288157]
-
secția Conservare Restaurare (2004-2008). Debut - 1998 Burcă Nicolae 1937 Pictor S-a născut la 27 iulie 1937 în comuna Laza, jud. Vaslui. Debut artistic - 1990 Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești. Bursan Xenia 1929 - ? Pictor S-a născut în anul 1929, în orașul Orăștie, jud. Hunedoara. Debut artistic - 1967 Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Vasile Savonea, Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 65
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Geist des Kapitalismus, 1920], traducere de Ihor Lemnij, postfață de Ioan Mihăilescu, Editura Humanitas, București, 1993. 659. Ioan Petru Culianu, „Dușmanii capitalismului”, În vol. Mircea Eliade, Editura Nemira, București, 1995. 660. N.V. Gogol, Taras Bulba, traducere de Al.O. Teodoreanu și Xenia Stroe, Editura Cartea Rusă, București, 1956. 661. M. Fishberg, The Jews. A Study o Race and Environment, Londra, 1911. 662. Iuda (caricaturi de Petre Lazăr, versuri de Radu Barda), Tipografia ziarului Universul, București, 1937. 663. Matei Călinescu, Viața și opiniile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
foarte mărunt poeziile compuse în temniță, ultima fiind datată 29 iunie 1949. Doamna Imbrescu îi dă pachețelul cu poezii părintelui Boris Răduleanu, bun prieten cu părintele Imbrescu, care la rândul său le dă pentru a fi bătute la mașină doamnei Xenia Mămăligă. Din nefericire, Xenia Mămăligă e arestată, deconspirând în anchetă locul în care ascunsese poeziile, astfel că acestea ajung la securitate. Abia după 1990 doamna Xenia Mămăligă, care între timp își făcuse nenumărate procese de conștiință, descoperă în dosarul propriu
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
în temniță, ultima fiind datată 29 iunie 1949. Doamna Imbrescu îi dă pachețelul cu poezii părintelui Boris Răduleanu, bun prieten cu părintele Imbrescu, care la rândul său le dă pentru a fi bătute la mașină doamnei Xenia Mămăligă. Din nefericire, Xenia Mămăligă e arestată, deconspirând în anchetă locul în care ascunsese poeziile, astfel că acestea ajung la securitate. Abia după 1990 doamna Xenia Mămăligă, care între timp își făcuse nenumărate procese de conștiință, descoperă în dosarul propriu poeziile care constituiseră principalul
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
Imbrescu, care la rândul său le dă pentru a fi bătute la mașină doamnei Xenia Mămăligă. Din nefericire, Xenia Mămăligă e arestată, deconspirând în anchetă locul în care ascunsese poeziile, astfel că acestea ajung la securitate. Abia după 1990 doamna Xenia Mămăligă, care între timp își făcuse nenumărate procese de conștiință, descoperă în dosarul propriu poeziile care constituiseră principalul cap de acuzare în dosarul dânsei. Astfel, sunt redate posterității poeziile părintelui Ilie Imbrescu, apărute în volumul „Poezii din închisoare”, scoase la
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
descoperă în dosarul propriu poeziile care constituiseră principalul cap de acuzare în dosarul dânsei. Astfel, sunt redate posterității poeziile părintelui Ilie Imbrescu, apărute în volumul „Poezii din închisoare”, scoase la Editura Bonifaciu, București, în anul 2000, volum care, conform doamnei Xenia Mămăligă, „ilustrează marea personalitate a Preotului, a trăitorului creștin și a luptătorului care se pregătea din tinerețe pentru un martiraj creștin, în slujba lui Dumnezeu și a neamului său”. Poeziile compuse de părintele Imbrescu au un profund caracter spiritual, cu
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
Banu (puericultură) și Eugeniu Botez (drept civil). Unii dintre ei erau adepți convinși ai eugeniei. Iuliu Moldovan și Dimitrie Gusti erau membri ai conducerii școlii 79. Unii dintre profesorii mai tineri fuseseră beneficiari ai unor burse de prestigiu. De exemplu, Xenia Costa-Foru obținuse o bursă Rockefeller pentru a urma cursuri de sociologie și asistență socială În Statele Unite. Școala de Asistență Socială, care până acum a fost complet exclusă din versiunile consacrate ale istoriei sănătății publice și asistenței sociale În România, a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
K.D. Ușinski, Baba iarna face pozne, București, 1948 (în colaborare cu Eugen Vinea); A.I. Kuprin, Sulamita, București, 1948; Maxim Gorki, Întreprinderile Artamonov, București, 1949 (în colaborare cu Mihail Baras); Lev Kassil, Sub semnul lui Marte, București, 1949 (în colaborare cu Xenia Stroe); S. Marșak, Puișorii în cușcă, Oradea, 1949 (în colaborare cu Andrei Ivanovski); Vera Panova, Tovarăși de drum, București, 1949; Mihail Bubennov, Mesteacăn alb, I-II, București, 1949-1954 (în colaborare cu Eugen Vinea); M. Auezov, Abai, București, 1950 (în colaborare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286152_a_287481]
-
aflat evenimentul. Peste noapte, patru șalupe cu abur rusești au atacat cele trei monitoare turcești care în toate nopțile staționau de pază la intrarea canalului Măcinului. În prima șalupă purtând numele Țarevici, se afla locotenentul Du basof, în a doua, Xenia (numele unei fiice a țarului) se afla locotenentul Seștacof, în fiecare din aceste șalupe se aflau și alți militari inferiori; pe Xenia se afla și maiorul Murgescu din marina română. Șalupele se apropiară în tăcere, dar sentinela de pe unul din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la intrarea canalului Măcinului. În prima șalupă purtând numele Țarevici, se afla locotenentul Du basof, în a doua, Xenia (numele unei fiice a țarului) se afla locotenentul Seștacof, în fiecare din aceste șalupe se aflau și alți militari inferiori; pe Xenia se afla și maiorul Murgescu din marina română. Șalupele se apropiară în tăcere, dar sentinela de pe unul din monitoare, simțind apropierea, întrebă: „Cine e acolo?“ Dubasof, care cunoștea limba turcă, răspunse: „Prieteni!“ Dar accentul îl trădă, iar sentinela dete alarma
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care merse să se izbească de vapor. Explozia se produce și monitorul se scufundă. Imediat apoi Seștacof slobozi și el torpila în contra altui monitor. Efectul fu fulgerător. Monitorul, lovit sub linia de plutire, se sparse și se scufundă repede. Dar „Xenia“, voind să se retragă spre a nu fi atrasă în viitoare, se aplecă pe o parte și primi apă la mașină. Era primejdie de înecare. Atunci maiorul Murgescu, cu prețul vieții, se scoborî în compartimentul mașinii și o puse din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
temporar, împreună cu alte vase de război, „cu inventar“, armatei ruse. Maiorul Ion Murgescu (1816-1913), care urmase școala navală din Brest (Franța), ajutor al comandantului flotilei române, era detașat pe lângă comandamentul flotilei ruse de pe Dunăre. El nu se afla pe șalupa Xenia, ci pe șalupa Rân dunica, alături de comandantul expediției, locotenentul de marină Dubasov. Maiorul Murgescu a dovedit curaj și prezență de spirit în momentul în care mecanicul român al Rândunicii, fiind rănit, i-a luat locul, reușind să redreseze șalupa. Rezultatul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și vară !’’ b)Desparte în silabe cuvintele subliniate la punctul a. O altă problemă ortografică, cu care elevii se familiarizează tot în clasa I, o constituie grupurile de sunete gz și cs, redate în scris printr-o singură literă : x (,,Xenia și pușculița’’). Cuvintele incluse în textul din manual (Xenia, exercițiu, explică, fix, pix, exact), completate cu alte exemple, formulate de elevi, trebuie pronunțate, analizate fonetic până la desprinderea grupului de sunete cs sau gz, grupuri care se scriu printr-o singură
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
, Elena Didia Odorica (16.V.1864, Cucorăni, j. Botoșani - 18.III.1929, Chișinău), folcloristă și prozatoare. Strănepoată a lui Sevastos Kimenitul (cel puțin așa se considera), S. era singurul copil al Xeniei și al lui Alecu Sevastos, mic proprietar de pământ. Învață un an în particular, după care, în 1876, dă examene pentru trei clase la o școală primară din Botoșani, trecând în același an la Școala Centrală de Fete din Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289651_a_290980]
-
profesor. După ce urmează școala elementară de la „Pitar Moș” și Liceul „Regina Maria” în București, face studii universitare la Școala de Arte Frumoase, unde îl are profesor pe Dimitrie Gusti. A participat, împreună cu Mircea Vulcănescu, Henri Stahl, N. Argintescu-Amza, Petru Comarnescu, Xenia Costa-Foru, Paul Sterian și alții, la campanii monografice organizate de școala sociologică de la București în localitățile Cornova, Drăguș și Șanț. A lucrat covoare cu motive populare stilizate în atelierul propriu, având expoziții personale de tapiserie în 1934, 1935, 1947, 1970
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286364_a_287693]
-
Sevilla. Nunta lui Figaro, pref. Mihai Mugur, București, 1967 (în colaborare cu Valentin Lipatti); A. P. Cehov, Nuvele, I-II, pref. Vera Călin, București, 1950-1952, Opere, I-IV, București, 1954-1956, Povestiri, București, 1957 (în colaborare cu Valeria și Profira Sadoveanu și Xenia Stroe), Șapte povestiri, București, 1960, Un impresar sub divan, București, 1963 (în colaborare cu Otilia Cazimir, Nicolae Gumă și Xenia Stroe), Opere, I, îngr. și introd. Sorina Bălănescu, București, 1968, Logodnica și alte povestiri, îngr. Sorina Bălănescu, Iași, 2002 (în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285805_a_287134]
-
Vera Călin, București, 1950-1952, Opere, I-IV, București, 1954-1956, Povestiri, București, 1957 (în colaborare cu Valeria și Profira Sadoveanu și Xenia Stroe), Șapte povestiri, București, 1960, Un impresar sub divan, București, 1963 (în colaborare cu Otilia Cazimir, Nicolae Gumă și Xenia Stroe), Opere, I, îngr. și introd. Sorina Bălănescu, București, 1968, Logodnica și alte povestiri, îngr. Sorina Bălănescu, Iași, 2002 (în colaborare cu Otilia Cazimir și Alice Gabrielescu); Maxim Gorki, În fața vieții, București, 1951, Inima de foc a lui Danko, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285805_a_287134]
-
încredere. Mihail Savițchi s-a născut la 8 octombrie 1918 în comuna Vaisal (Vasilievka), județul Izmail (azi raionul Bolgrad), într-o familie de slujitori ai bisericii ortodoxe. Tatăl său, Benedict, a fost cântăreț la biserica din comună, iar mama sa, Xenia, și-a dedicat întreaga viață creșterii și educării copiilor și vieții casnice. școala primară o urmează în comuna natală, cu un an pregătitor pentru învățarea limbii române. Liceul îl urmează la Liceul de băieți din orașul Bolgrad, pe care l-
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
Petre Sirin s-a născut la 29 mai 1926 la Chișinău, ca unic fiu al unui polo nez din Odessa, Anatolie Petrovici Hrșanovschi, și al unei ucrai nence din Kiev, Xenia Zaharovna (n. Oppocov). Tatăl său, grafician talentat, își aduce familia în capitala României, devenind aici colaboratorul mai tuturor editurilor din epocă și ilustratorul „de casă“ al Editurii Hertz; la Editura Didactică și Pedagogică va lucra peste 40 de ani, până la
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
brutalitate, nu s-ar putea spune că el a fost blând cu adversarii săi. A fost și el nedrept. Întâmplarea face să cunosc bine împrejurările în care s-a produs despărțirea de cea pe care scriitorul o numește în carte Xenia și de soțul ei. Știu cât de triști au fost aceștia pentru că, deși continuau să-i fie prieteni, nu s-au mai putut înțelege cu el. Obiectivitatea i-ar fi impus lui Valeriu Cristea să admită că adversarii lui nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]