5,438 matches
-
un pui. Dar ce s-a întâmplat cu ceilalți pui? Între timp, fata crescu înăltuță, deveni domnișoară, elevă de liceu. Când veni la bunici, găsi pomul cu vizuina veverițelor tăiat. Era prea bătrân, găunos, nu mai producea mere. Trunchiul copacului zăcea culcat lângă un gard. S-a dus să-l vadă. Iată și scorbura. Oare ce-o mai fi în ea? Caută înăuntru, scoase o mulțime de coji de alune, surcele. Dar, printre ele, încâlcite rău de tot, găsi cele două
POVESTE CU VEVERIŢE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383716_a_385045]
-
de iubire, a fiului nostru cu Delia, e tare interesantă! Iată, fiul nostru a iubit ani de zile aceeași femeie. Așa cum și eu, draga mea Cecilia te-am iubit o viață. Asta am vorbit noi, dragul meu când tatăl tău zăcea pe patul de spital. Speram... speram că-și va reveni și poate va dansa la nunta ta! Anton cu Delia s-au văzut în fugă, cu câteva ore înainte de înmormântare. — Iartă-mă Delia, am fost luat așa pe nepregătite... Nu
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383752_a_385081]
-
în balcon. La aterizare a provocat un zornăit îngrozitor. M-am uitat cu teamă la cei doi fericiți din pat. Sforăiturile lor erau mai puternice decât troznetul în căzătură al lui Mister Ornic. Am sărit și eu pe fereastră. Mister zăcea răsturnat printre cioburile capacului. Minutarul îi pendula moale între picioare. Se ținea, totuși, bățos și continua să scoată limba la mine:clanc, clanc! clanc, clanc! Iar m-a înfuriat și i-am șuierat: -Te ții tare, mă? Nu vrei să
ULTIMUL FRAGMENT DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383718_a_385047]
-
soarele ? Ridică privirea spre cer, acceptând ideea de a orbi la vederea lui, dar măcar o privire printre genele strivite să-i arunce, să-și arate nemulțumirea. Apoi nu știu nimic. Soarele l-a dat gata !. Trecu ceva timp, el zăcea în praful de pe stradă. Trecătorii priveau, întorceau capul zâmbind: ce l-o fi năucit, soarele sau Ha, ha, ha ! Să zacă, așa îi trebuie ! Se apropie cu pași timizi, o fetișcană. Să fi avut 12 ani. O copilă ! Se aplecă
VISUL de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383750_a_385079]
-
-i arunce, să-și arate nemulțumirea. Apoi nu știu nimic. Soarele l-a dat gata !. Trecu ceva timp, el zăcea în praful de pe stradă. Trecătorii priveau, întorceau capul zâmbind: ce l-o fi năucit, soarele sau Ha, ha, ha ! Să zacă, așa îi trebuie ! Se apropie cu pași timizi, o fetișcană. Să fi avut 12 ani. O copilă ! Se aplecă deasupra bărbatului întins pe caldarâm, îi puse o mână pe frunte, scoase din buzunarul foarte mic ce-l avea pe bluzița
VISUL de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383750_a_385079]
-
privind stupii-n grădină Străjuiți de-un bătrân nuc. Nu mai zboară o albină; Nici nu vin, nici nu se duc. S-a-ntețit parcă și gerul - Luna tremură pe lac; Cât senin e-n noapte cerul, Toate-n zori de brumă zac! Soarele-și pierde puterea; Rândunici, berze s-au dus, Unde nu le-a fost cu vrerea - Înspre sud dintr-un apus. Toamna și-a intrat în drepturi; Parcă toate s-au schimbat; Pretutindeni numai resturi Din atâta rod bogat. Aș
VIS DE TOAMNĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383807_a_385136]
-
înăsprită O simt cum că mă arde De lacomă - iubită. Mă răsucesc sub cergă Și ea mă dezvelește; E ceva ce ne legă Pe pipăit... orbește? Se dă ora exactă, Ce nu-mi convine mie; Că-n noaptea asta toată Zăcui de insomnie. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: INSOMNIE / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1386, Anul IV, 17 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion I. Părăianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
INSOMNIE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383813_a_385142]
-
pregătită luni de-a rândul a fost amânată de mai multe ori din cauza condițiilor meteo nefavorabile. „Fiecare om care a trecut prin fața mitralierei și a debarcat pe Omaha Beach a fost un erou”; „Erau trupuri neînsuflețite peste tot pe mal, zăceau acolo”, isi reamintesc veteranii. Pierderile au fost însemnate. Doar în prima zi a debarcării, aproape 4 mii de soldați și-au pierdut viața. Însă sacrificiul a cântărit greu în înfrângerea Germaniei. Peste doar 11 luni de la debutul operațiunii, naziștii depunea
Europa comemoreaza 70 de ani de la debarcarea din Normandia. 20 de sefi de stat si de guvern participa la ceremonii [Corola-blog/BlogPost/94098_a_95390]
-
În timp ce cetățile dacice zac în uitare, necercetate arheologic, Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva vrea 5 milioane de euro pentru a reconstrui arena de gladiatori din capitala romană a Daciei... Ministerul Culturii a dat aviz favorabil proiectului de restaurare a amfiteatrului destinat luptelor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94138_a_95430]
-
stoarsă de puteri, Iar gândul ghes îmi da să nu mai caut Iubirea mea pierdută-n nicăieri. Din tălpile uscate-mi ieșeau flăcări, Iar trupu-mi tremura sub lacrimi, ud Când vlaga m-a lăsat întinsă-n iarbă Să dorm, să zac, să plâng, să uit. Și m-am trezit așa buimaca-n toamnă Sub lacrimi ce se prelingeau din cerul ud, Cand moartă am găsit alături lângă mine Iubirea ce-am pierdut-o în vară de demult. M-am ridicat așa
ÎN CĂUTAREA IUBIRII PIERDUTE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378175_a_379504]
-
un biet nebun ! se stinge-n urmă larma cu focul tras în jar, cu licurici sub frunze si valuri stinse-n far. iar stelele ascunse de voalul unui nor priveau spre soare`apune să vină-n ajutor. dar înțeleptul astru zăcea să-și facă somnul lăsând lumini și umbre să vină de la omul ce izvădise singur prin picura de rouă, o`nțelepciune care, dădea o lege nouă. *** Volumul "Povești din veac" © ovidiu oana-pârâu Referință Bibliografică: gâlceavă-ntre izvoare de lumini / Ovidiu
GÂLCEAVĂ-NTRE IZVOARE DE LUMINI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378230_a_379559]
-
petrec pe aci, atunci nimic n-aș realiza fără susținere... De pildă, am facebook-ul deschis mereu, însă abia seara mai citesc din mesaje, chiar și pe acelea din comunitate cu diverse reclamații. Weekend-ul însă, chiar simt nevoia simplă să zac, pentru că simt că nu mai am baterii. Trebuie să le încarc..:)) Dar când ajung aci, trebuie să arăt că sunt femeia puternică, că sunt motorul acțiunilor și așa... Valerian: Mie-mi pare că este precum zicala care spune că: ”un
INTERVIU CU DOAMNA PRIMAR A LOCALITĂȚII MIHAIL KOGĂLNICEANU, DOAMNA ANCUŢA BELU! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378164_a_379493]
-
sub moloz, cât mai puțin! Una dintre acestea a fost interpreta de muzică folclorică gorjenească, Filofteia Lăcătușu, care a fost găsită îmbrățișată cu soțul ei, Gicu Simu, amândoi fără suflare, sub o grindă de beton, (la un pas de ei zăceau nașii de botez ai soțului, Anisia și Ion Simu) între ruinele hotelului Victoria din București. Avea numai treizeci de ani (s-a născut pe 7 iunie 1947, în satul Dealu Roșu, comuna Alunu, județul Vâlcea, aflat la câțiva zeci de
FILOFTEIA LĂCĂTUŞU. SUB MORMÂNTUL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378255_a_379584]
-
autoritate de prestigiu mondial ca Eugen Ionescu afirma că Horia Stamatu este „un mare poet, poate cel mai mare al României actuale[7]”, iar acestor aprecieri li se alătura și mereu scepticul Emil Cioran, cărțile lui Horia Stamatu continuă să zacă într-o nedreaptă uitare, poemele și eseurile publicate în presa literară a exilului românesc timp de o jumatate de veac rămân în continuare acoperite de colbul trist al nepăsării și ignoranței. Fiind vorba despre o operă de spiritualitate românească de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
acestor oameni, pe care simplu îi numim arheologi, în a da cuvântul pietrelor atunci când e vorba de istorie. Istoria este ceea ce le menține arheologilor permanent linia de plutire, pentru a folosi un cuvânt care să-i placă Dunării, sub care zac cele mai multe din mărturiile, care l-ar ajuta să-și dovedească crezul. Cu alte cuvinte, acest crez s-ar traduce pentru noi, care ne ocupăm mai puțin de istorie, în a demonstra lumii că, atunci când Mircea cel Bătrân semna cu titulatura
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93752_a_95044]
-
toți, fără cuvinte. Bunica mea, cu mersul tău domol, Eu am simțit în mine-așa un gol, Nici n-am știut, că sufletul te doare, Când ai aflat că plec, peste hotare. Bunica mea, cu lacrimi de durere, În pat zăceai, la capăt de putere, Ai încercat zadarnic să vorbești, Cu degetul ai semnalat, că mă iubești. Bunica mea, cu zâmbetul cel blând, Te port mereu, în inimă și-n gând, Aș vrea să-ți zic în vis, că te iubesc
BUNICA de IONICĂ DRAGOMIR în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377135_a_378464]
-
tale mărunte că ți-au crescut cozonacii și copiii îți vin de pe drumuri, deși știi că și în fața lor tu ești doar un nimic , o proastă care ar trebui să sufere robotind, să ne săturăm noi, cu toții, iar tu să zaci împăcată de fericirea noastră, să fii măcar frumoasă și mai puțin tristă, să nu ne mai încurci cu părerile tale, cu inima ta sfâșiată de șacali nevăzuți, cu mâinile tale umflate și smochinite, așa cum stai acum, liniștită și palidă, tăcută
LUA-TE-AR DRACU, TAMARA! de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377180_a_378509]
-
adresate creatorului (Ca pe un diamant, Ia tu arcușul, Acum când străbătut-am răspântia). Poetul îl slăvește pe Dumnezeu fiindcă a făcut din om un adevărat giuvaer, dându-i strălucirea spiritului și eliberându-l de întunericul apăsător al materiei: „Strivit zăceam sub scoarța humii în bezna pururi blestemată, Și plin de lut duceam robia în miezul stâncilor bătrâne, Când mâna Ta m-a scos de-acolo și m-a spălat de orice pată În apele eternității ca pe un diamant, Stăpâne
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
toți, fără cuvinte. Bunica mea, cu mersul tău domol, Eu am simțit în mine-așa un gol, Nici n-am știut, că sufletul te doare, Când ai aflat că plec, peste hotare. Bunica mea, cu lacrimi de durere, În pat zăceai, la capăt de putere, Ai încercat zadarnic să vorbești, Cu degetul ai semnalat, că mă iubești. Bunica mea, cu zâmbetul cel ... Citește mai mult Bunica mea, cu părul argintiu,De mic tu mai crescut, ca pe un fiu,La primii
IONICĂ DRAGOMIR [Corola-blog/BlogPost/377140_a_378469]
-
toți, fără cuvinte.Bunica mea, cu mersul tău domol,Eu am simțit în mine-așa un gol,Nici n-am știut, că sufletul te doare,Când ai aflat că plec, pește hotare.Bunica mea, cu lacrimi de durere,În pat zăceai, la capăt de putere,Ai încercat zadarnic să vorbești,Cu degetul ai semnalat, că mă iubești.Bunica mea, cu zâmbetul cel ... VIII. AȘ VREA, de Ionică Dragomir, publicat în Ediția nr. 2221 din 29 ianuarie 2017. Aș vrea ca să zbor
IONICĂ DRAGOMIR [Corola-blog/BlogPost/377140_a_378469]
-
se trezească insecte din hibernare, pe cărări lungi să pornească, grăbite după mâncare. Păsări înapoi să vină din meleaguri însorite, să-și refacă sub streașină, cuiburile regăsite. Cine-n astă zi muncește, scump va plăti păcatele că, prin boală pătimește. Zăcând patruzeci de zile. Nu se spală, nu se coase, nu se țese, nu se toarce că, șarpe de lângă case, pagubă-n vite-i va face. Când dezghețat e pământul, se-nsămânțează legume: ceapa, varza, usturoiul... că, vor face roade bune
TRADIȚIA SFINȚILOR 40 DE MUCENICI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377263_a_378592]
-
căci iubirea îi este oxigen și, in lipsa ei, nu rămâne decât un infern și strădania sa de a închide rănile acestei absențe nespus de dureroase: „De câte veacuri nu mai știu de tine?/ Aproape nu respir și-n friguri zac/ iar marea mea abia se mai abține/ să numere vârtejuri ce desfac// genuni și le întind peste poeme.../ Nu iau în seamă valuri ce-mi șoptesc/ că te-am pierdut și c-am să trec prin vreme/ fără putința să
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
am să caut Să-mi iau vorbele trimise, Zisurile-mi de prin nopți Fie-ți veșnic interzise. Coborî-voi și prin patimi Ce din dor cu foc ți-am curs, Fără ele-am să te las, Iar de mine nepătruns. Să zaci greu de dor de mine, În nopți duse piară-mi ființa, Neaflându-mi mângâierea, Alint fie-ți neputința. Fără vlagă să mă cauți, Să-mi cați șoaptele prin tine, Veșnic goale îți rămână Nopțile pline cu mine. Când din tine
AM SĂ MĂ FUR DIN TINE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382136_a_383465]
-
pe prispă una din mătușile mele. -Ce-ai Veto? sunt aici, ați chiorât cu toatele. Nici draga mea nu mă mai aude!Uite vă ating, vă iau în brațe. De unde atâta neputință în mângâierile voastre? ...La ușa casei, agățată de o grindă, zăcea o cană zâmbind strâmb la fărâma de viață ce-i sorbea din neantul invizibil, veșnicia. Departe, în arșița zorilor, un câine urla a moarte. Culcă-mi mamă roua dulce de pe câmpuri, de pe cruce, și bea-mi apa din izvor să
CÂRTIŢA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382146_a_383475]
-
simțeam și acum glasul blajin cu care îmi alina durerile, rănile, fericirea.Opincă la drum îmi fusese toată viața, bunătatea ei, pe care mi-o dăruise întreagă, nedecimată. Încercam să ghicesc ultima îmbrățișare cu viața,trăită de ea. Un piaptăn zăcea peste niște fotografii,pe marginea noptierei. Am luat în mână, una câte una, toate imaginile copilăriei mele. În fiecare din ele, eram eu și mama. -Te-a așteptat toată ziua să vii!, mi-a spus cu vocea răgușită,mătușa Veta. A
CÂRTIŢA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382146_a_383475]