828 matches
-
Ș U N A R U L Autor: Alexandru și Maricuța Manciuc Toma Publicat în: Ediția nr. 592 din 14 august 2012 Toate Articolele Autorului Pe vremea când nu ieșea afară din țară decât... „ăla și cu Leana a lu' Zăpăcitu din capul statului” − vorba lui Amza Pelea −, mai toți românii-și doreau să se facă „gândaci”! Păi, ce sunt gândacii, nu-s niște gâze? Nu-nu-nu: sunt niște „daci care gândesc”! Sau... mă rog... care gândeau. ─Zău? Și la ce... mă
C Ă P Ş U N A R U L de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 592 din 14 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355046_a_356375]
-
suită de orătănii și angarale. După lungi aplauze și scandări furtunoase, căci mai erau prin curtea abatorului și niște doamne de bine și alte iele păcătoase, Făt - Frumos lua, în sfârșit, cuvântul: - Dragi huligani, derbedei și golani, nu va mai zăpăciți pentru o grotă de carne, căci în curând fiecare roată se va termina cu o roată întotdeauna neregulată. Ea are trei centre de greutate: două sunt înscrise într-un ovoid, iar al treilea vine întotdeauna din afara noastră. Iar acum este
FRUMOS LA ABATORUL DE SUFLETE SAU COBORÂREA GENERALULUI DE PE ZID ŞI PIERDEREA LUI ÎN MULŢIME de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355105_a_356434]
-
început periplul nicosian cu Ledra Street, situată în mijlocul orașului, astăzi declarată monument istoric, cea mai aglomerată arteră comercială în trecut. Străzi adiacente înguste, delimitate de pereții clădirilor tipice, magazine, baruri, cafenele, galerii de artă, toate într-o aglomerare care te zăpăcește la prima vedere, dar fiecare are rostul ei și cota de atenție pe care i-o alocă vizitatorul novice ca și mine. Punte de legătură între părțile de nord și de sud ale orașului vechi, cu o lungime de circa
NICOSIA DE DINCOACE DE „LINIA VERDE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355036_a_356365]
-
De remarcat similitudinea morții lui Marin Preda cu moartea lui Nicolae Labiș sau cu cea a actorului Amza Pellea care a spus intr-unul din monologurile lui care ne descrețeau frunțile, în contextul unei întâmplări din orașul Băilești: "Leana lui Zăpăcitu din capul satului". "Zăpăcitu" era porecla concetățeanului său pe nume Galiceanu, dar aceasta aluzie avea să o plătească cu viața deoarece a fost dat pe mâna lui "Radu", adică iradiat, cum obișnuia dictatorul să ceară securității lichidarea adversarilor regimului, ai
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” I de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356209_a_357538]
-
lui Marin Preda cu moartea lui Nicolae Labiș sau cu cea a actorului Amza Pellea care a spus intr-unul din monologurile lui care ne descrețeau frunțile, în contextul unei întâmplări din orașul Băilești: "Leana lui Zăpăcitu din capul satului". "Zăpăcitu" era porecla concetățeanului său pe nume Galiceanu, dar aceasta aluzie avea să o plătească cu viața deoarece a fost dat pe mâna lui "Radu", adică iradiat, cum obișnuia dictatorul să ceară securității lichidarea adversarilor regimului, ai indezirabililor sau ai așa
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” I de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356209_a_357538]
-
zdravăn în clădirea televiziunii, alții aduceau vești despre armată, că nu trage în populație, în fine, anunțurile curgeau gârlă și s-a ajuns să se spună și minciuni pe post, cu apa otrăvită, sau teroriștii uciși la aeroport. Eram complet zăpăcit și nu mai înțelegeam mare lucru, dar realizasem că Ceaușescu nu mai este la conducere și noii veniți pregăteau o proclamație pentru țară. A doua zi dimineața, pe la ora opt, mergeam cu bagajul de-a lungul Triajului spre gară, să
REVOLUTIA, VAZUTA ALTFEL DECAT POLITICIENII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370917_a_372246]
-
întâmpla să fie un șoarece prin apropiere, atunci practic imi creșteu imediat aripi la picioare. Mă cățăram cât ai zice pește, pe cel mai înalt loc posibil unde credeam că nu poate ajunge șoarecele.Fiind cu Gioni în camera, îl zăpăcisem săracul cu frica mea de șoareci. Lui nu-i era teamă și era el, cel care trebuia să facă în așa fel să-i scoată din camera, căci dacă vedeam unul, eu îmi pierdem controlul.Alergam afară de frică și îl
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
Irită mentalul ca un arsenic Înșeală pe acela care speră, Mustindu-i iluzia efemeră.. O noapte senină răcoroasă, Soarele anină ieșind din casă, Aducând amintiri a ce n-a fost, S-amintim bruma, n-avea rost... Ce mai trece timpul, zăpăcește, Făr”curaj tot nimic-ul dospește, Iși caută insolitul de ”nu mă iuta, Regăsind totul a ce n-ai spera..! Referință Bibliografică: nebunul... / Valerian Mihoc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1792, Anul V, 27 noiembrie 2015. Drepturi de Autor
NEBUNUL... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369850_a_371179]
-
ieftine și mute, Schingiuite în rame și albume, Peste care se așează nestingherit Praful și uitarea, Intristandu-ne că timpul a trecut Că un vagabond năuc, Certat cu tinerețea și iubirea. Am facut din palmă o cupă delicată, Ca diminețile, Zăpăcite de emoție, Să nu se sperie și să fugă. Au venit grăbite, pe rând, Hotărâte să se alăture: zâmbetele suave, privirile îndrăgostite și gândurile tainice. S-au mai strecurat pe furiș Curcubeie, adieri blânde de vânt, Licori din cupe de
DIMINETI, ROABELE SUFLETULUI MEU de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369836_a_371165]
-
Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1878 din 21 februarie 2016 Toate Articolele Autorului imagine: Paul Bond - An Allegory on the Illusion of Time Mă țese timpul în tâmpla ta zi de zi și împletitura asta uneori mă zăpăcește, alteori îmi bucură simțurile. Simt că am mai multe motive să nu mă simt singură. Habar nu am dacă este iluzie sau realitate ceea ce construiesc în neștire în inima mea, sau se construiește singur un complex de trăiri. Oricum sunt
MĂ ȚESE TIMPUL ÎN TÂMPLA TA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370081_a_371410]
-
forță. Ceea ce o necăjea și mai tare era felul în care va spune mamei despre starea fratelui și asta îi provoca o mare neliniște. Simțea că o lasă nervii și o nevoie acută de a se așeza pe ceva o zăpăcea și mai tare. Oftă prelung și se închină. - Poți merge liniștită, Iuliana! Rămân eu aici. Nu îți las fratele singur. Promit! îi șopti Ofelia, în timp ce îi atinse cu blândețe umerii, de cum ajunse înapoia ei. Iuliana s-a întors încet, a
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370244_a_371573]
-
aveai doar un inci, Gelos pe Tucidide, Vecinul de la Palat, Spuneam că a-l ucide Nu-i treabă pentru bărbat, E naturală iubirea, Natura are copaci, liberi, egali din fire, noi ne iubeam în draci. Dar veniră sufiștii, Ne-au zăpăcit de tot, Copii făceau conțopiștii, Azi ne-ntâlnim la Hot Dog. Senatus Populus Romae Are și el un cuvânt, Iubirile duc la come, Pasiunile - drept în mormânt. Acum ascult la mine, Eu te-am iubit total, Dar viața , se știe
O, UPRIGHT JUDGE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369422_a_370751]
-
dea cu... porția! Iar când merg la cîntărit Să se vadă c-am slăbit... Însă cîntaru’-o să arate C-am luat în greutate Și sunt mai voinic cât șapte! NANI, NANI, PUIUL MAMEI Uța, uța, nani, nani, Pân-o zăpăcesc pe mami. De atâta legănat, mama s-a cam săturat Și mă pune drept în pat! Chiar de am pătuț frumos, Nu îmi place să stau jos Vreau la mama mea în brațe Până mâine dimineață. Eu de fel nu
POEZELE PENTRU RĂDUCU de EMILIA GHEORGHIU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353360_a_354689]
-
o vacă!- i-am răspuns eu scurt, tremurând de frica necunoscutului. Dar dumneavostră cine sunteți?- am insistat eu. -Eu sunt Dumnezeu! Auzind acestea, am înlemnit. Am făcut legătura cu visul meu de azi noapte și pur și simplu m-am zăpăcit. Semăna exact cu făptura din vis, care-mi populase imaginația toată noaptea. Nu știam dacă mai trăiesc în realitate sau mi se continuă visul. -Da, da, Dumnezeu!- repetă el. Stai tu jos aici să vorbim...Vaca ta am găsit-o
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353443_a_354772]
-
ba chiar prind un mănunchi le amestecă în buzunar cu alte valori așa se cade într-o metropolă era cazul să cunosc și eu aceste mondenități am cărat destule vreascuri desculță noroc că nu m-a fotografiat decât un bondar zăpăcit ei da uite ce forfotă ordonată vine dinspre ocean sigur au pus stăvilare să nu inunde pavajul ăsta scump pe care trec promenadele spre ruguri mai încolo niște umbre înalță zmeie de scrum două inimi căută un trifoi rătăcit în
OPT GRADE RICHTER de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353508_a_354837]
-
în marș mereu Și-apoi, una pe gard sare. Clătinându-și capul mic, Se întoarce să-și arate, Făr’ a se jena vreun pic, Rochiile pistruiate. Apoi zboară-n jos, țipând, Celelalte sar cu sfada; Un rățoi zice, oftând: - Astea zăpăcesc ograda! Referință Bibliografică: BIBILICILE / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1642, Anul V, 30 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
BIBILICILE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352830_a_354159]
-
să plec naibii, răsuflă ușurată Sandy, închizând brusc telefonul și apucând volanul cu vârfurile degetelor. M-am năucit cu totul, să știi! Apasă acolo, trage dincolo, nu uita de aia, fă ailaltă! Una peste alta, mă tem să n-o zăpăcesc și pe asta! Cealaltă, nu era problemă, să știi, o mai pocneam eu, o mai pocneau alții... nu costau prea mult reparațiile. Odată, am lăsat-o în parcarea unei... Nu mai ascult. Mușchii spatelui au început să mă doară de
ALO, AICI SANDY! de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352939_a_354268]
-
mai mulți băieți își strâng în ziua de azi cu ușurință trofeele care le-au trecut prin așternuturi. Aud tot mai des despre femei care se culcă cu băieți pentru a-i face să fie cu ele, sau despre domnișoare zăpăcite de faptul că relațiile zilelor noastre sunt conduse doar de sex, sau despre femei care consideră că sexul este doar un mod de a se umple de fel de fel de atenții. Miroase a prostituție gratuită aici, nu? Sexul este
PARTEA I) de DIANA ILIA în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354330_a_355659]
-
orice, un fel de avocați fără barou. De aceea, sumarul unui manual pentru ticăloși de talie mică pare la îndemână. Fi creativ. Înjură dacă trebuie, plângi dacă poți. Fă exces. Fă-te remarcat. Atacă. Deturnează discuția. Dacă nu poți convinge, zăpăcești-i. Poate pentru ca să uităm că minciuna repetată foarte des riscă să devină adevăr, iar jignirile tolerate sunt pe jumătate asumate. Lege anticinism nu se poate da. Și nici nu ar fi sănătos. Însă toate celelelate sunt rezolvabile. Sau măcar aduse
VĂ IMPLOR,TĂCEŢI MAI TARE! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353114_a_354443]
-
plin de o puternică încărcătură emoțională, care îmi accelera pulsul și mă făcea să mă pierd, în timp ce-i răspundeam la întrebările puse aproape în șoaptă. De ce oare nu reușeam să-mi controlez simțurile? De ce prezența acestui bărbat reușea să mă zăpăcească atât de mult, încât să uit de mine și de împrejurarea în care ne aflam? În mintea mea eram doar noi doi, prizonieri ai timpului, blocați împreună parcă pentru o eternitate și nimeni de nicăieri nu putea să ne deranjeze
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353613_a_354942]
-
îmi doream cu adevărat să mi-o potolesc. - Chiar așa, biată Laura?! - Da! Am adunat mereu, pe ascuns, în fiecare an, toate aromele primăverilor ce treceau pe lângă mine, iar acum mă simțeam pregătită să le ofer acestui bărbat, care mă zăpăcise complet și pe care simțeam că îl iubesc cu disperare. Nu știu cum s-a întâmplat, dar am convingerea intimă că toate gândurile mele îl împresurau pe el ca un păienjeniș fin, puțin câte puțin..., până cred că a început să simtă
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353613_a_354942]
-
adiere de vânt. Pe faleză, pe o bancă, privind Dunărea, ședea o femeie îmbrăcată elegant . Avea un aer distins în ciuda anilor pe care-i arăta. Am mai făcut mulți pași și mi-am dat seama cine este . Parcă mă și zăpăcisem, pierzându-mi și firea ! Am salutat-o și mi-a răspuns, surâzând cu multă bunăvoință . Știam atât de multe despre dânsa, însă despre mine, sunt sigură că nu mai păstra vreo amintire . Copleșită de această revedere, mi-am adus în
EMILIA, PRIETENA MEA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 441 din 16 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354599_a_355928]
-
ai adus un borcan mânjit cu untură, de s-a supărat și proprietăreasa când i-am spus că mi-a dispărut untură. -Aoleu, taică, i-a răspuns acesta fâstâcit, nu eu l-am pus; asta este vina Susanei. Ne-am zăpăcit de cap cu atâtea probleme la țară. Am respirat și a doua oară liniștită. Dosarul cu untura era închis; scăpasem ușor de data aceasta, numai că, într-o seară, din vorbă în vorbă, la masa din curte, tata-mare a auzit
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
miros. Nu mai auzeam nici “Aleluia”. Mă rugam să termine popa mai repede, căci mă aciuisem lângă cazanul cu orez. Deodată am auzit țipete și așa de mare agitație, că nici când au bombardat nemții și americanii nu s-au zăpăcit oamenii în așa hal. Mă uitam la el și nu mai îndrăzneam să-i pun nicio întrebare. -Unii s-au aruncat de la ferestrele podului; pe scară numai țipete, haine și picioare rupte. Ce țipau femeile, dar ce urlau bărbații! Și-
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
Ne-am adunat astăzi pentru a sluji podul palatului pentru că domnișoarele prințese aud în fiecare noapte bușeli, adică lucruri necurate”, au început bușeli și tropăieli pe acoperiș, de au crezut săracii că le pică podul în cap și s-au zăpăcit toți și au vrut să fugă. Nici la război nu au fost atâția cu oasele rupte! A fost prăpăd mare! Eram mirată, iar în mintea mea nu erau decât țărani care țipau de durere și schilozi, fugind spre porțile palatului
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]