20,040 matches
-
bărbile de bătrâni înveliseră totul a sosit la noi înțelepciunea m-am gândit am auzit o movilă albă gemând și o alta oftând și una a slobozit o bășină zăpada e bună dar înțelepciunea departe * mulțimile citesc scrisul meu în zăpadă soldații scriu în zăpadă pentru ciori ciorile duc mesajele noastre la oraș îi fac pe negustori să tremure se-adună ei înfricoșați pe după ziduri soldații le pișă zidurile pe-afară se zice și tremură și așteaptă * barbarul a cântat înainte
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
totul a sosit la noi înțelepciunea m-am gândit am auzit o movilă albă gemând și o alta oftând și una a slobozit o bășină zăpada e bună dar înțelepciunea departe * mulțimile citesc scrisul meu în zăpadă soldații scriu în zăpadă pentru ciori ciorile duc mesajele noastre la oraș îi fac pe negustori să tremure se-adună ei înfricoșați pe după ziduri soldații le pișă zidurile pe-afară se zice și tremură și așteaptă * barbarul a cântat înainte să-l ucidem era
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
încep să se elibereze de zgomotele depozitate în ele ani după ani scurt pe doi marea avalașă va trebui să se întîmple cît de curînd și dacă sub ea vom pieri va fi bine chiar foarte bine căci acoperiți de zăpezi înghețate altfel ne va fi decît îmbrăcați pentru eternitate în fierbinte pămînt
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/12775_a_14100]
-
zăbala ce sângerează gingia de rime știu să nu vadă sau să răstoarne sensul celor văzute și să înalțe în carul triumfal pe oricine. Ape de primăvară Ape de primăvară, cărțile citite ăși au malul înalt în care lovesc, și zăpada care nu a căzut în ele acum o citesc și ploile care n-au fost cad grele, cu litere lichide de plumb, crește în secetă înaltul porumb. Toate se-ntâmplă acum în cărți, acolo își sapă și cârtița mușuroi, dând
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/12873_a_14198]
-
cel mai mic ciob putea să ne asvîrle înapoi în timp să ne despartă pentru totdeauna așa cum în odăița albă în care locuiam o lentilă a ochelarilor mei s-a rostogolit dispărînd fără urmă într-o iarnă a căzut puțină zăpadă pe meterezele cetății somnambulul dormea printre fulgi scaunele de paie de pe terase răsuflau înciudat palmierii scîrțîiau lung doar fernando scria de zor în birtul lui preferat lîngă bazar convins că literele sunt cel mai bun obstacol la invazia albului fernando
O călătorie cu Fernando Pessoa by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/13059_a_14384]
-
un nor dulce-amar cerul gurii! Țin minte și marea primă deziluzie. Vroiam să am o bilă a mea, numai a mea! Mama acelui unchi, o bătrînă urîtă și gheboasă ca-n basme, într-o iarnă, a făcut un bulgăre de zăpadă perfect rotund, l-a muiat în apă, l-a lăsat să înghețe și mi l-a dăruit: „iată o bilă albă de biliard!” Desigur, s-a topit. Am plîns neconsolat și am început s-o urăsc cu strășnicie. Mult mai
Ador ceasurile care stau! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13414_a_14739]
-
-mi înghesui privirea în colțul străzii, ar fi încăput multe întîmplări acolo, presimțeam însă că nimic nu-mi va întrerupe convalescența, coridorul acela cu pereți groși, lung și neaerisit, care unește - sau desparte ? - strigătul de ecou. și numai vălătuci de zăpadă viscolită se îndreptau către mine, treceau mai departe, frigul se încolăcea tot mai strîns printre picioare, îmi închipuiam deja cum mă voi răsturna ca un sac bine legat, chiar în mijlocul străzii, iar el îl va găsi și nu va afla
Poezie by Dan-Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/13187_a_14512]
-
acum însă își simte gîtul invadat de broboane de sudoare, ca și cînd ar fi înaintat pe un coridor lung și neaerisit și își slăbește din mers strînsoarea fularului. în urma sa, ca în basmele vechi sau reclamele moderne, vîrtejul de zăpadă se retrage și intră în sacul azvîrlit în șanț. Vis ce r(e)al apare în ocean sînt insule pe pămînt sînt lacuri adevărul iese la suprafață mereu un lac secat o insulă de gheață sînt evenimente pentru care soarele
Poezie by Dan-Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/13187_a_14512]
-
mi-am zădărnicit mai vechea hotărâre de a mărturisi: ecoul versurilor pe care le-am smuls din sucurile și carnea micului animal doborât la marginea zidului de lut s-au spulberat într-un irepetabil joc de artificii în ziua când zăpada începuse a se topi de pe scheletul atât de schimbat al memoriei noastre comune. Acum aștept, dedublat, între limba maternă, zimțată ca un crenel negru gata de atac împotriva celor două silabe roșii de la marginea mării și gestul sintactic din
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/13221_a_14546]
-
lung de aproape un metru, dar n-avea decît 15 cm lățime. Avea patru picioare foarte scurte, iar labele înarmate cu gheare strălucitoare, lungi și stacojii, ca de coral. Trupul era acoperit cu un păr lins și mătăsos, alb ca zăpada, iar coada ascuțită ca la șobolani și lungă de vreo jumătate de metru. Capul semăna cu al unei pisici, în afară de urechi, care atîrnau ca la cîine. Colții aveau culoare stacojie strălucitoare ca și ghearele. Ceea ce izbește este, fără îndoială, culoarea
Ea mi-a promis că-mi va păstra scrisorile într-un sutien uriaș by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13737_a_15062]
-
lua Atâta vreme Să ocrotești această Livadă, Din calea mării Și a buruienilor Atâta nesomn vei îndura Din pricina secetei, Poame târzii vei culege, Amare în apropierea Sâmburilor Pe care le vei numi Iubire. * Resemanrea la Tot mai vădita Vremelnicie a zăpezii, Un imperiu sfâșiat De iarbă. De hoardele Primelor insecte, Glorificarea târzie A înghețului De ultimii lăncieri - Bruma, Dis-de-dimineață. Cel mai umil dintre Meșteșuguri - Poezia: Nu ține apa (afară de câte un descântec de ploaie), Nu măsoară timpul Orbește, Fără roiurile Lui
Truda trupului frumos by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/13842_a_15167]
-
tot mai străveziu. Scuturi de liliac înflorit Cetățile în sărbătoare (ale mălinului) Norii poleiți Cu răsuflarea Lui Dumnezeu Și armura lui descheiată În dreptul inimii, O odihnă verde Pândită de secetă, Ochii larg deschiși Ai Fiarei. Alb, auriu, Întinderi netede, Ape, Zăpada, Un măr înflorit Peste noapte, O piatră stăruitoare Precum un nor veșnic În temelia unei case, Lucruri strălucitoare Asemeni sufletului tău. Blândețea călugărului În fața Apocalipsei Din care sângeră psalmi. Rugăciuni, Semnul credinței. Ca niște crăpături de ger În lemn - Teama
Truda trupului frumos by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/13842_a_15167]
-
grijă de tine. Se lașase noaptea. Începuse să bată vîntul, împrăștiind nori de praf, care se înălțau pînă la acoperiș. În ultimele cîteva ore, temperatura scăzuse drastic, iar aerul căpătase acel parfum special care, în mintea mea, era asociat cu zăpadă. Era crivatul, acel vînt înghețat de la Răsărit, care venea chiar din Siberia, trezindu-mi cele mai vechi amintiri legate de iarnă. Oare cum putea cineva trăi timp de șase luni în climă asta asemănătoare celei din regiunile arctice, fără combustibil
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
apatic și trebuie dus cu trenul "la Măgureni", pentru a fi "operat de buboaie" (p. 33), iar pedagogului nu îi rămîne decît satisfacția neutră a contemplației universale ("Era o dimineață frumoasă de ți se strîngea inima. Ninsese liniștit, fără vînt, zăpada se întindea acum, moale și scînteietoare, pînă hăt departe. Îți venea să-ți culci obrazul pe ea și să te gîndești la basme." - p. 31), urmată de revenirea brutală la realitatea momentului ("Noroiul, pămîntul negru sfîrtecat de tractoare și parcă
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
Radu Cange Dragoste la ultima vedere Am crezut că, pentru fiecare anotimp, ai să mă plătești cu o frunză, un mugure, un bulgăre de zăpadă sau cu un măr, dar te-ai făcut că nu știi, că nu pricepi - trupul ți se pierduse printre șerpi, așa de mlădie erai - și am tot așteptat dovada dragostei tale, până când m-am sălbăticit și de abia m-am
POEZIE by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/13867_a_15192]
-
caută doar pe Dominguez. Cineva face semn că e de ajuns. Nimeni nu înțelege ce e de ajuns. Ajungem. Tot ce știu este că nu pot în nici un chip să merg methodic dupa Kiril. Mă hinervează, mă! Caterincă: Pe munți zăpada a îngălbenit Pe mări vapoarele au adormit în ceață Din robinete curge numai gheață Cuvintele - un straniu zăngănit. Stau culcat pe burtă. Capul îmi atîrnă peste marginea ascuțită a lumii. Nu bănuiesc, nu știu dacă ghilotina va veni de sus
POEZIE by Dorin Tudoran () [Corola-journal/Imaginative/13980_a_15305]
-
mai întemeiezi focul zilnic de fiecare dată pierzi cîte puțin din mîinile scriitoare cîte un fragment, cîte un capitol din istoriile limbilor nevorbite; ce voi face cu-atîta revelat aur peste prosternatul meu cap încoronat de bucuria sfîrșită?! minuscule sicrie de zăpadă sunt urmele Tale pe străzi efemere grafii, păpuși în rochii de zahăr. nimeni nu are nevoie de mine - mari crini, fabuloase amprente căptușesc ferestrele săracilor, e cerul anticariat în care Bibliotecarul miop rînd pe rînd ne adună, cenaclu, vitrină de
Epistole by Constantin Hrehor () [Corola-journal/Imaginative/14016_a_15341]
-
zid unde șezum după prora munților strânse-n forma candelei mamele poeților îi dau criniștea cu miei codrul de tămâi văpăi iezere de lună-n văi scorburi faguri buciumând mierla fluturi fluierând sus mai sus la linul lin dalbă în zăpezi de in îi iese cu plinul plin Maica Domnului Emin surâsul luceafărind mângâie cu miere vin mâni mioape lemurin împământenit colind brăduță cum ai cusut ii cu nori înrâurați îngerilor inspirați le vei coase zbor căzut Ochiul Mare la izvod
Maica florilor de măr by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/14250_a_15575]
-
-n ele adevărul de care mie nici c-o să-mi mai pese. În umbra mea se împletiră umbre, și focuri mari s-au stins pe totdeauna, deasupra stă să-și verse vinul Cupa și Toaca parcă-ncepe iar să bată, zăpezi pe dealuri duse-n unduire ascund apoi ce nu se poate-ascunde și spun ce nimeni n-ar mai fi în stare din albul lor câtva să înțeleagă. Pe drumul țării, plopii sub omături, un șir de preoți în odăjdii albe
Se-nchide cercul by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/14165_a_15490]
-
orfani mă gândesc la românia încet acolo încă se scriu manifeste frumoase și fără putere germinativă sau cine știe acolo abia au început să se drogheze da ce poți să faci în întuneric decât să fii țăran-metafizic în frunzișul de zăpadă cântecul de mierlă praf-intermortal febra vieții la galopul inter național ce te tot ții de mine ce vrei de la mine ba îmi spui că sunt un fel de jean valjean - belmondo ba că aș fi gigolo îmbrăcat în aforisme ba
Nu poți vedea curcubeul decât cu spatele la soare by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/14498_a_15823]
-
alfabetului. Mă trezisem cu un A în gură. Mă ridicasem repede din pat făcând doi pași exact lângă fereastra prin care obișnuiesc să fixez teiul și cuiburile pline de coțofene. Totul fusese acoperit de alb - ninsese toată noaptea cu acea zăpadă numită în satul mamei "zăpada mieilor", un fel de zăpadă, poate ultima, amintind țăranilor de prima blăniță a mieilor. Resturile estompate ale unui vis îmi rămăseseră vii în memorie, în ele o vedeam ca prin aburi pe Maicamare îmbrăcată în
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
A în gură. Mă ridicasem repede din pat făcând doi pași exact lângă fereastra prin care obișnuiesc să fixez teiul și cuiburile pline de coțofene. Totul fusese acoperit de alb - ninsese toată noaptea cu acea zăpadă numită în satul mamei "zăpada mieilor", un fel de zăpadă, poate ultima, amintind țăranilor de prima blăniță a mieilor. Resturile estompate ale unui vis îmi rămăseseră vii în memorie, în ele o vedeam ca prin aburi pe Maicamare îmbrăcată în zăpadă, ca zeitate a iernii
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
repede din pat făcând doi pași exact lângă fereastra prin care obișnuiesc să fixez teiul și cuiburile pline de coțofene. Totul fusese acoperit de alb - ninsese toată noaptea cu acea zăpadă numită în satul mamei "zăpada mieilor", un fel de zăpadă, poate ultima, amintind țăranilor de prima blăniță a mieilor. Resturile estompate ale unui vis îmi rămăseseră vii în memorie, în ele o vedeam ca prin aburi pe Maicamare îmbrăcată în zăpadă, ca zeitate a iernii, cu multe blănuri, una peste
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
numită în satul mamei "zăpada mieilor", un fel de zăpadă, poate ultima, amintind țăranilor de prima blăniță a mieilor. Resturile estompate ale unui vis îmi rămăseseră vii în memorie, în ele o vedeam ca prin aburi pe Maicamare îmbrăcată în zăpadă, ca zeitate a iernii, cu multe blănuri, una peste alta, în dezordine. La un moment dat ea începuse să se dezbrace sau poate viscolul stârnit brusc îi smulgea blănurile de pe ea. Până la urmă rămăsese goală pușcă, cu pielea ridată ca
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
pungă de hârtie din care se supsese tot aerul. Numai părul care-i acoperea "rușinea" arăta proaspăt ca mătasea porumbului înainte de a fi cules. N-o visasem niciodată pe Maicamare goală și destul de rar atmosfera iernii geroase, cu bulgări de zăpadă care se aruncau parcă singuri în mine. Azi noapte fusese o excepție - simțeam încă zăpada pe față, gustul ei sălciu în gură, gust de carne albă de langustă. Îmi frecam obrajii cu zăpadă, mușcând din când în când dintr-o
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]