989 matches
-
izvorul. Rămâi cu bine, dor zănatic, mai du-te și la alte case Și nu îmi mai ara prin suflet și pe obraz adânci crevase. Căci tu mi-ai ars în piept pădurea și tu mi-ai dat foc la zăvoaie Și inima mi-ai pustiit-o și plugu-ți pieptul mi-l îndoaie. Iar dacă m-ai ținut în zeghe și-apoi m-ai ars, pe rug de iască, De astăzi tu-mi vei duce dorul, iar eu voi fi, din
DU-TE, DOR! de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/374155_a_375484]
-
e un încetut de viață? -O să știi, Pavele., o să știi.... Iar eu o să îți dau semne: Cănd o respira prima oară lutul după îngheț , cănd o da firul ierbii și frunza codrului și o mai cănta și mierla în zăvoi , tu,Pavele, să te faci una cu cerul și cu pamăntul, ca o veșnică biserică .... -Așa o să fac,Doamne! -...Cu palmele pe pământ și cu ochii pe cer..... -Cu palmele pe pământ și cu ochii pe cer,Doamne! -....Să fii
PLECAREA LUI PAVEL CUCI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377739_a_379068]
-
tîrziu Ștefana Velisar Teodoreanu cu picioarele goale, în sandale cu curele, gol pînă la brîu, în plin soare, cu barba mare și chica bogată în vînt... Îl văd, în amintire, prin fîneață, ca un cal slobod". Îi și place, în zăvoaiele Buciumului, să aibă în preajmă un cal, să-l bată pe grumaz, să-i facă schițe. Cîinele-i și el prezent. E o fotografie de familie, reprodusă în excepționala monografie, din 1988, a regretatului Mihai Ispir, fotografie care, cu vegetația sălbatică
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
paradigmatic între atîtea altele -, cu mujicul rumân odihnindu-și, pe pian, toporul cu care părăduise conacul boieresc, găselniță de "Ogoniok", pe lîngă lumea asta atît de feroce în manevra ei jdanovistă, "floristele" lui Tonitza fuseseră niște parfumați funigei zburătăcind prin zăvoaiele raiului. Într-un subsidiar obligatoriu, e de observat tenacitatea în demnitate a atîtor artiști îndurînd privațiuni și rezistînd presiunilor propagandei, doar pentru a rămîne ei înșiși. Și se vede prea bine acum la ceasul totalei defulări, arta lor e mai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
-nțelege. Pleinairiștii ieșeni au încercat onest să se implice și compozițional, faima lor a rămas însă una predominant peisagistică. În alt perimetru "natural", pe Valea Prahovei, îl puteam surprinde pe "boierul" Catargi urs greu, cu ditamai șevaletul în spate bătînd zăvoaiele montane și întorcîndu-se la Pelișor cu fulgurantele sale eboșe, ce ulterior cunoșteau o riguroasă prelucrare în atelierul său bucureștean. În propriu-mi atelier din Armeană, pe perete, se află emblematic una din acestea, ca remember al unui timp cu care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
patru stele.... 17 februarie Doar în spații edenice à la Giorgione muzele dansează împreună... E un dans simbolic, acolo dansează simbolurile, reprezentările, semnele artelor. De altfel, o întinsă istorie a imaginilor urmărește întîlnirea artelor: pe cîmpii mîngîiate de alizeu, în zăvoaie, lîngă șuvița unui pîrîu. Dar și în locante, în dumbravă, grațiile artelor își dau mîna în dans, bucurîndu-se de viață. În tufișuri stau pani ochioși, care beau vin din pocale aurite și pîndesc pofticioși... Edenul e însă Eden. Întîlnirea artelor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de animale, biotopuri specifice pentru speciile vegetale rare? Păsările acvatice pot fi întâlnite în diferite habitate naturale, din ce în ce mai puține la număr, cum ar fi apele stagnante, vegetația plutitoare, stufăriș, mlaștini, ape curgătoare, terenuri inundabile cu faciesuri, grinduri nisipoase, insule, țărmuri, zăvoaie inundabile, băltiri de suprafață ocazionale, etc.? În lipsa zonelor umede naturale, păsările acvatice frecventează zonele umede artificiale (pescării, heleștee, lacuri de acumulare, canale de irigații, orezării, pământuri agricole inundate sezonier, cariere de piatră, etc.)? O zonă umedă are importanță internațională, dacă
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
fermier des étoiles " (La dernière parole) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 167) ; " métayer des étoiles " (Le dernier moț) (Pop-Curșeu, 2003 : 97) ; " métayer des étoiles " (Le moț de la fin) (Loubière, 2003 : 67) ; " le fermier du ciel " (La dernière parole) (Villard, 2009 : 99). La métaphore " zăvoaiele raiului " crée des difficultés aux traducteurs. Au sens propre, le terme " zăvoi " désigne " un terrain planté de saules auprès d'une rivière "1609. L'équivalent français est, par conséquent, " saulaie " ou " saussaie ".1610 Nous citons ci-dessous leș versions de cette
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Le dernier moț) (Pop-Curșeu, 2003 : 97) ; " métayer des étoiles " (Le moț de la fin) (Loubière, 2003 : 67) ; " le fermier du ciel " (La dernière parole) (Villard, 2009 : 99). La métaphore " zăvoaiele raiului " crée des difficultés aux traducteurs. Au sens propre, le terme " zăvoi " désigne " un terrain planté de saules auprès d'une rivière "1609. L'équivalent français est, par conséquent, " saulaie " ou " saussaie ".1610 Nous citons ci-dessous leș versions de cette figure : " leș bocages du paradis " (Noi, cântăreții leproși/Nous, leș chanteurs lépreux
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
cât gardul, / Și-a prins promoroacă și clampa. // Eu nu mă mai duc azi acasă... Potop e-napoi și-nainte, / Te uită cum ninge Decembre, / Nu râde... citește ’nainte.” Mai sunt în acest spațiu liric de securitate/insecuritate, amurgurile violete, zăvoiul violet, copacii albi, copacii negri, foșnetul toamnei, din nou apusul de toamnă violet sau de humă etc., care ar putea da o altă idee despre relațiile lui B. în plan senzorial cu lucrurile din afară. Acestea sugerează însă mai degrabă
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
din trâmbițe și buciume. Cum stătea tabăra turcească așteptând, iată că izbucnește mare sunet de război În Lunca Bârladului. Socotind că oastea lui Ștefan-Vodă dintr-acolo vine, puhoiul de turci s-a urnit prin mlaștina plină de apă și prin zăvoiul des ca peria. Prin negură se Îmbulzeau turcii, sfărâmând și tăind lunca cu gând s-ajungă În grabă la zvonul de război. Nu după mult timp călăreții și tunurile s-au Împotmolit În mocirlă. Toți au prins a răcni fără
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
tânără de la țară, „proaspătă ca roua pe rodul necules”, îmbrăcată în „iie cu fluturi”, la a cărei apariție „Se-nflăcărează macii, simțindu-i pașii goi. Livezile se-apleacă spre ea cu ramuri grele / Și vântul răsuflarea și-o pierde prin zăvoi”. Cu inflexiuni panteiste, izbutită e și o idilă estivală: „Închide astăzi cartea; ne-om dărui naturii. / Ne vom culca în ierburi, și-acum întâia oară, / Pe brațele de sevă și mușchi ale pădurii, / Tu vei simți în sânge, gonind, o
TULBURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
infanteristului din centrul stelei roșii străluci precum un solz de mică. Își puse în ordine decorațiile, își curăță degetele cu un pumn de nisip. Apa părea aproape călduță în seara de aprilie. Și în liniștea amurgului, o pasăre ascunsă în mijlocul zăvoiului de sălcii tot repeta două note, cu o veselă stăruință. Când se ridică, auzi un hohot scurt de râs. Soldații din compania sa, își zise, care, profitând de oprire, se spălau sau își spălau rufăria. Hohotul răsună din nou, dar
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
mă laud nici nu mint, m-am îmbrăcat cu lâna strânsă pe imaș. Și pălăriuță, trișcă, briceag, toate câte trebuie din iarmaroc copilului, un sfanț n-a dat mama pe ele. Mai sunt și altele : cât stai cu oile în zăvoi și nu lucri nimic, se pot face curele, bețe. Au ș- acelea prețul lor. Eu făceam panere și fierbeam rachiu din boz de nu-l tăia pe nimeni capul că nu- i fiert de crâșmar. Am stat și la boiereasă
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
grindina la loc pustiu, pe prund ori pe imaș. Răzbunicul meu știa să facă pozna asta. Alții au dar să nu le facă rău dihăniile. Asta am văzut-o eu cu ochii mei când eram băietănaș. Umblam cu oile în zăvoi, pe malul apei, ș-aveam acolo între trei răchiți colibă și târlă unde aduceam oile la amiază. Acu, se abate într-o zi un flăcău străin și cere o cană cu zer că-i era sete. Pe vremea aceea la
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
soare și vulturi care trăiesc sute de ani...” (Geogeta Ionescu, Lecturi geografice) „ Cât zărești cu ochii se întinde în dreapta și în stânga un șes plin de bălți și de gârle, de toate mărimile și de toate formele. Printre ele vezi păduri (zăvoaie) de sălcii și plopi, lanuri de semănături și iezere limpezi, pe deasupra cărora zboară nenumărate stoluri de păsări” (Al. Vlahuță) „ La picioarele acestor trestii, înalte și încurcate ca vlăstarii unei păduri, stau popoare întregi de nuferi galbeni și de nuferi albi
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
apoi în enunțuri. 3. Alcătuiți propoziții folosind ortogramele întâlnite în text: ca-ntr-o i-a zis, una-n alta, de-o, c-au. Primăvara Duiliu Zamfirescu Bine-ai venit din nou la noi Surată primăvară, Să mai răsune prin zăvoi Teleanca turmelor de oi Și cucul pierde-vară. Bine-ai venit cu părul prins În mărgăritărele, Cu trupul pe sub sân încins În volburate într-adins Rochiți de rândunele. Mireasa-n carul tău de flori Cu fluturi prin bulendre, Aduci taraf de
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
abia vibrează dincolo de zare Un tunet lung, cu prăbușiri de stâncă... Iar soarele s-arată alb și mat, Și-ntâia rază de lumină pare Un fulger mort, ce rătăcește încă Pe câmpul prăfuit și resemnat. Cerințe: 1. Explicați înțelesul cuvintelor zăvoi, sură, ghionoaia, crânguri, călători, se proclamă. 2.Construiți enunțuri utilizând cuvintele cu sens opus celor scrise cursiv în text. 3. Analizați adjectivele din primul vers. În miezul verii Elena Farago O fâșie nesfârșită Dintr-o pânză pare calea, Printre holde
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
plăcut cel mai mult. Motivează alegerea. 4. Treceți versurile poeziei în proză. 5. Scrieți o compunere gramaticală în care să folosiți șase pronume personale. Barza Duiliu Zamfirescu Sus, pe Argeș, pe la munți, Au rămas codrii cărunți; Jos, pe vale, prin zăvoi, Se cobor turme de oi, Iar un cuc cu pană sură Și-a spus numele din gură: “Cu-cu!” De prin garduri, de prin vii, Cintezoii aurii Zis-au din ciripitură Unei tufe de răsură: “Soroă...), deșteaptă-te Și spre
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
fim, mereu! Așa cum într-o melodie Arcușul geme pe vioară, Vioară vreau să-mi fi tu mie Iar eu arcuș, ce te-nfioară... Vibrând în dulce armonie Minuni să ningă peste noi, În tril suav de ciocârlie, Ce scaldă roua din zăvoi. Șipână-n granițe de sânge Tangoul nopții să răsune, Vioară sub arcuș ce plânge Iubirea peste patru strune; Un imn al celor ce iubesc, Viori și-arcușuri, ce erup Și-n clarul nopții ne privesc, Cum devenim, un singur trup... În
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
în lungul câmpiei. Te-am văzut că le-ai cumpărat covrigi, vorbi iar Dumitrache Hazu. Așa le cumpăram și eu, când mă duceam la târg... Tăcură; și caru-i duse așa o vreme prin singurătatea locurilor. Moldova sticlea orbitor acuma, printre zăvoaiele ei, parcă fierbea în lumina și în căldura verii, departe, în stânga drumului mare. Băieșu plesni din bici pe deasupra boilor și zise: —Ai luat preț bun pe juncani... Iaca, și eu am dat o mulțime de bani pe boi... Și acu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
duse pe povârnișul ușor, cătră râu. Și tocmai când el se aștepta la o mângâiere din partea ei, ea zvâcni și-l arse peste ochi c-o vărguță de sânger pe care o rupsese în trecere; și se mistui în tufele zăvoiului de aproape... O clipă orbit, omul se răsuci în loc; apoi când se desmetici, se uită în juru-i, clipind cu ochii încruntați. Ș-abia într-un târziu zări pe nevasta vătafului cum trece apa Moldovei, prin pulberea lunii, cu fustele ridicate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
juru-i, clipind cu ochii încruntați. Ș-abia într-un târziu zări pe nevasta vătafului cum trece apa Moldovei, prin pulberea lunii, cu fustele ridicate până la sâni și cu coatele înălțate la umeri. Atunci se năpusti la vale, ieși la marginea zăvoiului, și de-acolo trase asupra fugarei un foc de pușcă. Ea nici nu întoarse capul. Oșteanul, gheboșindu-se asupra armei lui, încărcă cu grabă și trase iar. Apoi iar încărcă; și pe când ochea a treia oară, printr-o lumină ca ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
tremură-n oglindă. Odaia mea mă înspăimîntă... Aici n-ar sta nici o iubită, - Prin noapte, toamna despletită În mii de fluiere cântă. Amurg Crai-nou verde-pal, și eu singur Prin crengile cu sunet de schelet, - Învinețit ca un cadavru... - Vino-n zăvoiul violet. Or, nu! s-aprind luminile-n oraș... Sunt alții, și un alt poet - E mult de când dormeam în umbră, În cimitirul violet... Muzeul nopții Frunzișul acum pornit-a O leneșă, jalnică horă; Și plâng, și cu plânsul în noapte
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
accent, Văzul cade neatent, Vântul sună lemnăria, Bate gol, în poloboace, butnăria. Lângă ușă frunzele s-au strâns. De departe vin ecouri vechi de plâns, Brumă, toamnă literară, Pe drum prăfăria se duce fugară. Și-am stat singur supărat În zăvoiul decadent. Și prin crengile-ncîlcite mi-am notat Versuri fără de talent. Ecou de serenadă Pansele negre, catifelate Pe marmora albă s-au vestejit, Și-n tainice note s-au irosit Parfume triste, îndoliate. Su singur, cu umbra, iar am venit, O
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]