2,097 matches
-
De nesfârșite începuturi De când nu încetez să mor... În adieri din adierea Unui vechi vânt m-am spulberat Pulverizat spre nicăîierea: Mic fir de colb înnisipat Suflat de vânturi vechi în stoluri, Șiruri de șiruri ce s-au stins... O za, un zvon, un gol de goluri, Un zero în zerouri prins Când Pacea-n Tot, tentaculară, Se zbuciuma pulsând intern Să-și rupă pânza membranară Ca o globulă într-un stern... Un gol - Nimic din vechi implozii - Trecând prin sine
TOAMNĂ FATALĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354839_a_356168]
-
de vii și de clare încât devin aproape palpabile. “Dar, este sigură! Johanes de Herseny a fost acolo, o clipă!!! A cuprins-o de dupa umeri. A ridicat-o pe brațe și, ea a simțit în carne, cum îi intrau toate zalele din tunica lui croșetata în fir metalic. Până și punctele de sudura din platoșa de luptă cu Leul Deșertului, femeia modernă le-a simțit clar, ba, chiar i-au lăsat urme vizibile pe umeri, pe brațe, în locul care a mai
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
pe sub portalul fostei abații de călugărițe, Mărțina, intră în alt timp, în care totul pare ireal de adevărat, fantoșele prind viață și chiar îi vorbesc, îi transmit ceva, poate și atmosfera încărcată de spiritualitate și vesminte vechi, de platoșe cu zale și coifuri grele îi sugerează scene întâmplate într-un alt timp, poate într-o altă viață. “Că îndrăgostită pentru prima oară, ea pipăie aerul care a stat martor, între ei doi, își închipuie iubirea care i-a unit peste cele
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
pe părul ei bogat, ușor buclat, ce‑i cădea în valuri pe umerii rotunzi. Uneori încercau să o sărute pe obraji ori pe gură. Atunci Iuliana se supăra. Ochii i se umpleau de scântei sub sprâncenele ce se arcuiau acu �za �tor și le vorbea scurt, fără a ridica tonul, dar hotărât, privindu‑i în ochi pe cei în cauză: - De ce faceți asta? Credeți că deveniți mai importanți în felul acesta? Haideți să ne respectăm un pic. Nu suport bădărăniile, băieți
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
împrejur Drumurile trec pe lângă mine Aștept osânda ca un fur Dezbaterea juraților cât ține Fiecare trage la un jug Și când puterile îl lasă În carnea lui se-aprinde-un rug Cu flăcări albe de melasă De unde vin? Și cine sunt? Ce za mă ține într-un lanț Când nici un vânt, nici un avânt, N-ajunge până la Bizanț? Pe care cronică-afectivă Se scriu și șterg atâtea nume Când totul ține de-o eschivă Și de-un secret ascuns anume? M-aș război cu fiecare
PRICINI, PRICINI de ION UNTARU în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355721_a_357050]
-
într-o înălțime/ hoinari miriapozi, căutători de sens// În mers târâș ori înălțând sprâncene/ Ei aurul tăcerii l-au sorbit și-au mers// Spre alte câmpuri cu alți sori și zmee/ Iar urma lor pe dale s-a prelins// Din zalele croite-n mii de catifele/ Mărunt, un strop de abur s-a subțiat, s-a stins". În același timp, "zaiafeturile negustorilor de vieți" amintesc acel balcanism nu întotdeauna benign care internalizează rătăciri și cutremurări. Dacă ar fi numai "albastrul brocart
MUZICALE de BAKI YMERI în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368977_a_370306]
-
ce tocmai a deslușit o taină singur, ajutat doar de adâncul minții sale. Și începu: Când merg în satul rudarilor sus pe munte, trec și la dus, și la-ntors pe lângă un copac ciudat. E încins c-un brâu gros de zale, ferecat cu ditamai lacătul! Trec azi, trec mâine și-mi zâmbesc de astă descoperire! Dar acu’, l-am aflat! A vrut Domnul să facă dubița mea o pană taman în dreptul copacului gros, pe care abia trei oameni cu brațele unite
OCHI CEREŞTI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369105_a_370434]
-
i-o întind, ascunzându-mi cât mai bine zâmbetul iscat de numele închipuit al băiatului. Dau binețe și mă urc în mașină. Dar, în timp ce demaram, zăresc în retrovizoare copilul culegând un smoc de iarbă și atingând lacătul de pe centura de zale. Dau în marșarier, sar degrabă afară și apuc să văd cum lacătul deschis lăsă liberă vederii o gură de scorbură, apărută de neunde și prin care piciul se strecură prielnic, pierind în trunchiul copacului, după care borta se închise în
OCHI CEREŞTI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369105_a_370434]
-
verde crește / lumină / poartă-n murmur, oare? // Și dacă mierea / din buchet / de roze / arse de pădure / e frunză / peste anotimp / vine... / sărutul să ți-l fure. Și dacă timpu-i / clipă vie, / alb fum - / tămâie-n amintire / ne-mbracă-n / zale de oțel / uitând / de floarea cea de mire." (Și dacă...). Și parcă tot ca o provocare, în interiorul poeziilor întâlnim câte o subtilă aluzie la alți poeți: Topârceanu (amorul e un lucru foarte mare), Sorescu (cafeaua neagră servită de iubită) etc.
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
Satanei; auru' ăsta-i de leac, nu-i de vânzare! Aproape că-și țipă ultimele cuvinte, cu un soi de răutate congenitală și, cu degetele acela boante și fără manichiură, își zornăii îndelung șirul de monede legate între ele cu zale, acolo, direct peste sânii flasci și acoperiți doar în parte de piepții unei bluze stacojii și croită în pliuri foarte ample. 7 * * * Scrâjnete de roți blocate brusc în boghiuri, apoi de osii anchilozate la un semnal letal i se răsuciră
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
recunoaște mirosul, - unul de pielărie, cocleala de bronzuri și transpirație de bărbat tânăr. Mărțina nu mai are timp de pus întrebări și mai ales, nu așteaptă răspunsuri. Marcu este acolo!! O cuprinde de dupa umeri. O ridică pe brațe și, toate zalele din tunica croșetata în metale, punctele de sudura a platoșei de luptă, femeia le simte cum îi intra în carnea umerilor, ca și reale. I-au rămas semne în epiderma albă, pe locul care a scăpat, alb și sănătoas, între
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
își au obârșia și toate celelalte cu câ¬te se împodobește biserica“. Despre Duhul Sfânt în darurile, roadele și harismele Sale Darurile nenumărate și di¬ver¬se ale Duhului Sfânt sunt în¬florirea harului divin în suflet, împroprierea și personali¬za¬rea lui în cel ce crede lu¬cră¬tor. Darurile Duhului sunt, prin urmare, roadele cola¬bo¬ră¬rii concrete a omului cu harul di¬vin, talanții înmulțiți în ar¬și¬ța și sudoarea zilei. Aceste da¬ruri sunt primite
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369810_a_371139]
-
jos a hainei brodate în fir de argint cu motive orientale și pantaloni din lână roșie strânși pe picior. Cizmele scumpe completau îmbrăcămintea celor doi. Amândoi își scoaseră coifurile ascuțite și poleite cu aur atunci când intrară în încăpere. Obrazierele de zale se leganau ușor la baza coifurilor. -Plecăciune slăvite procurator, spuseră aceștia aplecându-se mult în față până când fiecare atinse podeaua cu mâna dreaptă. -Ce surpriză, spuse Ponțiu Pilat, în elină, ridicând mâna în semn de salut. Frații Șaharayan Matan și
AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370308_a_371637]
-
Duh. Toate acestea îmi amintesc de Radu Gyr și de colindul său ceresc, inefabil și arhicunoscut. Cu toate acestea, voi reproduce, mai la vale, din volumul său Anotimpul umbrelor, ulttima poezie: Zăganul Legenda i-a stins toată seminția și i-a-ngropat-o-n zalele zăpezii, pe unde capre negre-și urcă iezii,- iar platoșele rocilor trufia. Singur rămas pe gresii de ardezii, își simte-n solitudine tăria și față-n față stă cu veșnicia, sub viscolele verzi ale amiezii. Durând din vreme veche-n
3. MORFOLOGIA UNEI ZILE DE IARNĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370670_a_371999]
-
și voia bună la un ospăț. Înalți și blonzi, erau pescari, vânători de foci și balene, pirați jefuitori. Invazia se petrecea cam așa: mai întâi venea șeful și ceață lui de războinici cu coifuri în formă de mistreț, cămașă de zale, spadă, sulița, scuturi rotunde din lemn într-o corabie lungă și ușoară. Înaintau pe râurile adânci și pe drumurile române către niște celți dezorganizați, fără instrucție militară. Apoi veneau femeile, copiii, fermierii. Se estimează că întreaga nație a anglilor a
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369627_a_370956]
-
Acasă > Strofe > Introspecție > PRINOS Autor: Râul Constantinescu Publicat în: Ediția nr. 1507 din 15 februarie 2015 Toate Articolele Autorului PRINOS În zale-nsângerate timpul doarme ... prinos zilei trec singur printre bestii; pe zări trec cruciați cu steg de trestii, oracular grăind în zvon de arme. N-au somn în noapte nici glas de înger ... cu frunți reci bat târziu în poarta, trag
PRINOS de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362723_a_364052]
-
Rob cu rob să ne unim Rob român, cruntă-i robia, Cruntă zbaterea-n noroi Până când nu vom zdrobi a Umilinței fiară-n noi. Rob român, robia-i cruntă, Crunt e lanțu-n os încins, Dar mai crunt când se împlântă Za cu za în suflet prins. Rob român robind acasă Ori prin lume prigonit, Cruntă-i rana care lasă Răni în sufletul rănit. Rob român, crucea e-n tine, Crucea singuri ne-o suim Pe Golgota, ci mai bine Rob cu
GRUPAJ LIRIC DEDICAT IDEALULUI REÎNTREGIRII ȚĂRII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370250_a_371579]
-
rob să ne unim Rob român, cruntă-i robia, Cruntă zbaterea-n noroi Până când nu vom zdrobi a Umilinței fiară-n noi. Rob român, robia-i cruntă, Crunt e lanțu-n os încins, Dar mai crunt când se împlântă Za cu za în suflet prins. Rob român robind acasă Ori prin lume prigonit, Cruntă-i rana care lasă Răni în sufletul rănit. Rob român, crucea e-n tine, Crucea singuri ne-o suim Pe Golgota, ci mai bine Rob cu rob să
GRUPAJ LIRIC DEDICAT IDEALULUI REÎNTREGIRII ȚĂRII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370250_a_371579]
-
Articolele Autorului Perpessicius, cronicar al literaturii interbelice - momente marcante ale vieții sale. Perpessicius (Panait S. Dumitru) s-a născut în familia lui Panait Ștefan și a Elisabetei, în Brăila, la data de 21 octombrie 1891. Asemeni unui cavaler medieval cu zale, coif și lance, călare pe armăsarul alb pentru a cânta din penița subțire a liricii potrivită pentru un seducător sedus, cu imparțialitate și gust, cu dragoste și entuziasm, precum îl descrie Felix Aderca în Oameni și idei, a fost unul
PERPESSICIUS de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352811_a_354140]
-
arcuș tu singur eu gălăgioasa, pictăm aceeiași nemurire tu în singurătate eu în singurătatea ta, eu visător muritor în vrajba ce se interpune tu nu eu da, niciodată la unison cavaleri în aceeiași arena, tu scutier eu cu mâinile goale, zalele egoismului tău armura la dezarmarea cu care eu te iubesc tu mă ucizi. Nu se aude nici o picătură de sânge din rană tristeții cu care scriu despre pragmatismul tău, proprietate de fiara, cărămidă la căi putere la ceea ce îți dorești
PROPRIETATE de IULIA MÎNDREAN în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352879_a_354208]
-
mă crezi. Bine cel puțin că nu m-au întemnițat și pe mine, că m-au crezut când le-am spus unde și cum l-am găsit. Ionuț își privi încheietura mâinii drepte, acolo unde lucea întunecat lanțul negru cu zale duble, pe care el îl crezuse un talisman dăruit de părinți. Înțelegerea că el nu era precum alți oameni și că nu putea găsi adăpost în cetate, îl făcu să se simtă ca un animal vânat. Dacă mai și credeau
PĂDUREA NEUMBLATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352981_a_354310]
-
sus. Dacă, însă, vrei să intri în castel, nu e o idée bună să te duc în turn. - Și cum crezi că pot înota prin smoala în flăcări? - Așa, suflă dragonul peste el o flacără verde care îl îmbrăcă în zale lucioase. Urcă în spatele meu! Om și dragon se scufundară în șanțul adânc, trecând printr-un tunel săpat sub zidurile cetății. Ionuț, care la început închisese ochii, privi apoi labirintul întortocheat de coridoare și scări care se deschideau în fața lor. - Acum
PĂDUREA NEUMBLATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352981_a_354310]
-
octombrie 2014. Perpessicius, cronicar al literaturii interbelice - momente marcante ale vieții sale. Perpessicius (Panait S. Dumitru) s-a născut în familia lui Panait Ștefan și a Elisabetei, în Brăila, la data de 21 octombrie 1891. Asemeni unui cavaler medieval cu zale, coif și lance, călare pe armăsarul alb pentru a cânta din penița subțire a liricii potrivită pentru un seducător sedus, cu imparțialitate și gust, cu dragoste și entuziasm, precum îl descrie Felix Aderca în Oameni și idei, a fost unul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/353103_a_354432]
-
mai mult Perpessicius, cronicar al literaturii interbelice - momente marcante ale vietii sale.Perpessicius (Panait S. Dumitru) s-a născut în familia lui Panait Ștefan și a Elisabetei, în Brăila, la data de 21 octombrie 1891. Asemeni unui cavaler medieval cu zale, coif și lance, călare pe armăsarul alb pentru a cânta din penița subțire a liricii potrivită pentru un seducător sedus, cu imparțialitate și gust, cu dragoste și entuziasm, precum îl descrie Felix Aderca în Oameni și idei, a fost unul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/353103_a_354432]
-
cavaler monastic:...Acest cavaler al lui Hristos este un cruciat angajat permanent într-o dublăluptă: împotriva cărnii și a sângelui, împotriva forțelor spirituale din ceruri. El înaintează neînfricat, acest cavaler etern veghetor. El și-a acoperit pieptul cu cămașa de zale, iar sufletul și l-a întărit în armura credinței. Apărat de aceste douăpaveze el nu se teme nici de oameni, nici de demoni. Dacăla începutul formării lumii medievale cavalerul se punea în slujba seniorului în contra unei sume de bani, dar
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]