422 matches
-
adunare a emirilor sau, mai rău, de la o neplăcută ședință de lucru cu Nizam, Malik Șah Își găsește liniștea În brațele lui Terken. Dă la o parte mătasea vaporoasă care o acoperă, vine să se lipească de pielea ei, se zbenguie, răcnește, Își povestește isprăvile și plictiselile. Chinezoaica Învăluie fiara Înfierbântată, o dezmiardă, o primește ca pe un erou În adânciturile trupului ei, o ține Îndelung, o strânge, nu-i dă drumul decât ca s-o atragă din nou; Malik Șah
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
în fața ochilor în timp ce suntem conduși, el pe targă, eu pe picioare tremurânde, croindu-mi drum printre mulțimile condamnate să aștepte în dreptul ușilor, ca la magazin, de parcă s-ar vinde ceva greu de găsit, oare cât de prețioasă este sănătatea, se zbenguie fericită pe străzi, refuzând să calce prin asemenea locuri, mă rușinez iar din pricina costumului meu nou, Udi avea dreptate, toate privirile acelor oameni bolnavi sunt atrase în felul acesta către mine, care debordez de sănătate, provoc destinul, îl provoc și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
totul printre sânii ei. — Îți bați joc de mine, zeflemisto! o ia în brațe și-o sărută începând și terminând cu buzele ei fragede și frumos conturate. — Să nu-mi spui că nu ți-ar plăcea, că-s focoase, se zbenguie în brațele lui. — Ca..., a vrut să spună ca țigăncile, dar s-a oprit la timp ca să nu-i amintească Teofanei trecutul. — Ce-ai vrut să spui? — Ca focul. Minți. Crezi că mă duci? Ai vrut să spui ca țigăncile
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
să se întânească parcă se pregătise să-i aștepte. Florile, stropite de femeile ce-l îngrijeau, erau vesele și răspândeau în jur o mireasmă plăcută. Plopii zvelți străjuiau aleele. În ronduri, trandafiri de toate culorile își etalau frumusețea. Vrăbiile se zbenguiau printre ramurile pomilor ornamentali. Banca pe care obișnuiau să stea Teofana și Cezar cu ani în urmă era tot la locul ei. Acolo s-a așezat Cezar cu treizeci de minute înainte de ora fixată, aranjat ca scos din cutie ca și când
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
mă potolească, fiindcă îi spuneam și plângeam. Căuta să-mi explice că noi copiii suntem florile grădiniței, deci noi toți la un loc suntem grădinița și să nu mă mai tângui după așa ceva, că acasă am destulă grădină să mă zbengui în ea cât poftesc. — Țâfnoasa ma, o îmbrățișează Cezar. De mică îți sărea țâfna. Parcă tu n-ai avut cusururi. — Eu mă speriam și speriam și pe alții. — Cum? — Pentru că suntem la momentul amintirilor, îmi aduc aminte ce frică am
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
asexuat. Îmi imaginez doar că îngerii cei dotați cu Free Will au ales, în deplină cunoștință de cauză, să intre, cum parcă spune Biblia ori textele sfinte apocrife, la fecioarele oamenilor și ale patriarhilor din vechime și să se cam zbenguie cu ele, lăsându-le pe unele îmborțoșate. De unde a pogorât și năpasta Nephalimilor, a Corciților, etc., etc., etc. Înseamnă că jucăriile lor, de esență divină, chiar funcționau? Problema a fost tranșată deja, pare-mi-se, în teologie, se impacientează Avocatul
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
să-l convingă pe Grigore, parcă I-ar fi bănuit de altă părere, că iată, lumea bună a aranjat un spectacol foarte drăguț și în românește, ceea ce dovedește câtă dreptate au avut studenții când au protestat să nu se mai zbenguiască în limbi străine. Și ca să-și sublinieze mai mult ideea, vru să releveze în special pe domnișoara care a jucat românește și căreia regretă că nu-i știe numele s-o laude la Drapelul în darea lui de seamă. ― Se
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Ioana o înfuria orice amestec al nevestei lui Vasile. Mai ales, însă, nu suferea să-i ocărască nepotul. Cu mâinile ude, cum spăla o cratiță, ieși la poartă, în uliță: ― Costică, drace, acu să vii înăuntru, auzi?... Ce mi te zbenguiești pe drum? Ograda nu-ți ajunge?... N-auzi, măi băiete?... Ori înăuntru, ori pleacă acasă! Copilul se miorlăi, fără a se opri din joc: ― Ce-ai cu mine, mamaie?... Lasă-ne să ne jucăm, că nu facem nimic! Bunica, dezarmată
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pășesc cu emoție în holul hotelului. Ceea ce văd îi impresionează și-i surprinde plăcut. În centrul holului imens, o mică grădină cu pomi exotici, un izvoraș care susura printre stânci în miniatură, câțiva nuferi în micul lac pe sub care se zbenguiau niște peștișori de acvariu, canapele plușate, măsuțe pe care erau vaze cu flori, într-un colț un televizor cu plasmă extraplat la care câteva doamne urmăreau cu interes o emisiune de modă. Domnul Tilică o invită frumos pe doamnă să
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
obraznic, și ochi negri frumoși, cu reflexe albăstrui, ca o mătase în culori șanjante. Își schimba expresiile: putea fi când doctoral, când amuzat, sardonic, uneori frivol, trântindu-se pe spate în atitudini de total abandon; pentru ca dintr-odată să se zbenguie nebunatic, exprimând prin întreaga-i făptură concentrată cea mai pură dintre bucuriile pure. Când Adam se sătură să conducă Rollsul, o zbughi pe pajiște, spre Papuc, care era, firește, încuiat, așa încât se mulțumi să se uite pe geam. Fusese el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
azi și prin alte părți, și-a făcut drum luptându-se cu prejudecăți și înțelegeri greșite. Adam jinduia să-l facă și pe Zet să înoate aici și s-ar fi bucurat să vadă un cățeluș care aleargă și se zbenguie pe pământ, devenind un cățel înotător. (Adam și Rufus se scăldaseră în Bazinul Pruncilor pe când erau aproape cât Zet.) Majoritatea proprietarilor de câini împărtășeau instinctiv aceeași dorință, care era discutată în articolul lui Sefton. În schimb, mamele din Ennistone nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
se lăsa încântat de orice și de oricine. — Casa noastră! exclamă Tom. Propria noastră casă. Ah, ce bine! În viața lui nu fusese proprietarul unui spațiu domestic atât de vast. Începu să exploreze camerele, deschizând ușile, uitându-se prin dulapuri, zbenguindu-se pe scări în sus și-n jos. Emma aruncă o privire în salon, apoi descoperi biroul lui Greg și începu să se uite la cărți. Descoperi cu plăcere o serie de opere istorice (Greg studiase istoria la York). Emma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ca doi șoricei într-o casă de păpuși. Niciodată, până atunci, nu avuseseră o casă a lor. Efectul, asupra amândorora, era extraordinar, întrecuse speranțele lor, deși așteptaseră cu mare nerăbdare și agitație să-și vadă noua reședință. Râdeau și se zbenguiau prin casă ca două nebune. Erau îmbătate de bucurie, deși n-ar fi putut defini, coerent, ce le plăcea și ce le amuza în asemenea măsură. Poate că sărmanul, neglijatul, greșit înțelesul Papuc păstrase în el o doză de vagă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
jucărie. Cum poate un animal atât de caraghios să știe că e câine? Pune-l jos, stă direct pe brânză. Gabriel îl așeză pe Zet pe podea, unde începu pe dată să se frece de picioarele ei și să se zbenguie, mișcându-și voluptuos fundulețul negru cu alb, de parcă s-ar fi pregătit pentru un salt, îl ridică iar și-l așeză pe genunchi, unde Zet se instală comod, privindu-l pe Brian cu o insolență amuzată, foarte personală. — Am putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
să fie sinistră. Ce făcea Ruby, la ce s-o fi gândind, așa cum stătea acolo, singură și neclintită, în grădină? Mai devreme, în cursul aceleiași zile, Alex văzuse vulpea femelă zăcând lasciv, elegant, pe pajiște, în timp ce patru pui mici se zbenguiau în jurul ei și i se cățărau pe spate. Tabloul îi plăcuse, dar îi pricinuise în același timp o durere ascunsă, de parcă s-ar fi identificat cu vulpea și ar fi fost năpădită de acea teamă, mereu prezentă în inima animalului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
albi. Albeața pereților nu venea de la lumina de afară, ci de la cea dinăuntru, din magazin. Ehei, dar era cale lungă de la magazin până jos în prag. Înainte de a ajunge jos, lumina făcea un popas pe palierul dintre etaje, unde se zbenguia misterios printre faldurile rochiei unui manechin, confundând culorile galben, stacojiu, alb-strălucitor și mai ales negru difuz și discret, și negru adevărat, negru-negru, înspăimântător, în colțul dintre pereți, unde cădea umbra manechinului. O femeie-manechin, parcă ușor înclinată înainte, făcea un gest
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
îl trăgea de mână, dar el se înțepenise încăpățânat în prag, privind cu spaimă în susul scării care ducea la magazinul de confecții de la etaj. Pe palier, manechinul-femeie dădea să-i taie calea în timp ce lumina ce venea din interior i se zbenguia printre faldurile rochiei. Hai, spunea mama. Nu-i decât un manechin, nu-ți face niciun rău. Nestor își ridica privirea și se uita în ochii ei, care inspirau încredere fiindcă era complice cu băieții și nu putea să trădeze. Trecea
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
chiar mai ușor decât rolul de înger fiindcă nici măcar nu trebuia să învețe un cântec. Eu joc rolul principal! începuse el să se laude netam-nesam la un moment dat... Ce rol principal? Tot ce avea de făcut era să se zbenguie dănțuind în tăcere printre celelalte personaje de pe scenă, învolburat, pasămite, de viforul venit din adâncul pădurii de brazi. Moș Crăciun e sărac, s-a scuzat tata când Lucian s-a aplecat să ia de sub bradul împodobit pachețelul învelit în hârtie
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
cabina "oarbă", condițiile de călătorie sunt excelente. E adevărat, nu e un anotimp potrivit pentru o croazieră, dar nu le putem reproșa organizatorilor că nu ne-au pus "Lumea Renașterii" la dispoziție, gratuit, în iulie sau august, când sirenele se zbenguie în mare fără să moară de frig. Era firesc să vrea să cheltuiască mai puțin. De fapt, nici nu știu cine sunt organizatorii. Am fost întrebat de Ulici, la telefon, dacă mă interesează să merg într-o asemenea croazieră și, când am
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
le ducem, seara, acasă, și că ne era interzis să coborâm în sat înainte de căderea serii, orice s-ar fi întîmplat. În afara acestor trei reguli de fier, de la care nu era îngăduită nici o derogare, ne puteam permite orice, să ne zbenguim, să stăm tolăniți la soare, să jefuim de cireșe cireșii sălbatici sau să umblăm după păstrăvi în apa, perfect cristalină, din Seaca. Uneori, după-amiaza, veneau dinspre Olt neguri bolovănoase și amenințătoare de grindină care întunecau cerul. Cum aveam o bună
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
haine albe, cu o mică jachetă strînsă pe corp, fără guler și cămășuțe de poplin cu gulerul apretat și cravate fine, azurii, roșii sau verzi cum poartă toreadorii. Nici unul nu avea Încă acnee și erau cu toții fericiți, gata să se zbenguie, nu vă apropiați prea mult de piscină, copii, nu aruncați cu pietre În peștii colorați din lagună. Julius, Cinthia și Vilma formau un trio armonios, ținîndu-se de mînă și parcă, așteptînd să se Întîmple ceva. Rafaelito, care Împlinea astăzi opt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
ăsteia. Carlos porni iar În goană ca să-i anunțe pe majordomi, Îi găsi În grădină, Încercînd să-i taie drumul lui Palomino care avea de gînd să spele putina și le spuse că Julius dispăruse din vina Vilmei. Fiindcă se zbenguie mereu cu fantele ăsta. Era marea ocazie a vieții lor. Palamino zîmbi sfidător, deși În fond era Înspăimîntat, Încercă să le dea o explicație, să-i mai ducă puțin cu vorba, dar nimic și nimeni pe lume n-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
e Într-a treia; o să-l invit numai pe cel gras... Martinto nu-și făcea prea multe probleme cu ai lui. Trăia fericit și taică-su avea o moșie Întinsă, foarte aproape de Lima, un loc ideal pentru ca grasul să se zbenguie În voie. Voia să-și invite prietenii la moșie, dar maică-sa nu era de acord să-l cheme și pe Arzubiaga, fiindcă era prea mare. Grasul n-a stăruit căci, la urma urmei, ce importanță avea asta? Putea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
separați, cînd lipiți de fata pe care-o aleseseră și se legănau ușor, Îmbrățișați strîns, dar Întotdeauna În ritmul dansului. Au avut de toate: merengue, twist, rock, cha-cha-cha. Cu potpuriurile a Început o nebunie În toată regula: dansau, săreau, se zbenguiau, făceau trenulețe și alergau printre mese ciocnindu-se unii cu alții, merita să-i vezi cum se distrează. Sigur că da. Și fata aia atît de drăguță, atît de veselă, atî de simpatică. Cu rochie albastră și vaporoasă de tul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
-ncet în sine, Uimită Umbra se rătăcește, sfioasă, în lumină Și´apoi sărută întristate Nopți senine Descătușată-n chinuri sub maldăr de rășină. Timpul, istovit, se zbate, năruit, în nemișcare Clipa nezămislită e amăgită în surghiun, Iar Universul rătăcit, se zbenguie fără suflare În mintea scăpărătoare a unui biet nebun. Pe malul lacului, străvechi, de secetă ucis, Nălucile Rusalcelor nu contenesc în joc Și cum Ursita crudă, cu milă ți-a prezis Te-nlănțuiesc în ceata lor, cu´atâta foc. Încerci să
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93386]