593 matches
-
vitraliiCând viile-și musteau, timide, rodul...Și, contemplând, simțeam căldura mâiniiCum moale, lin, îmi oblojea frământul -În șuier aspru-nverșunat doar vântulMai biciuia neiertător tăciuniiDin vatra-ncinsă-n care râdeau macii.Îngenunchind pe pat de frunze moarteIubiri vetuste, născociri deșarte...Se zbuciumau a neputință vracii.Pe-un țărm pustiu, o ... XI. GEORGETA RESTEMAN - COLINDĂM, DOAMNE, COLINDĂ!, de Georgeta Resteman , publicat în Ediția nr. 1087 din 22 decembrie 2013. Huedin, județul Cluj, o după-amiază târzie de sâmbătă, într-un decembrie rece cu bolți
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
Eugen Doga și inspirată din iubirea cutremurătoare a marelui nostru poet Mihai Eminescu și Veronica Micle. Evenimentul va avea loc: Miercuri, 19 aprilie, 2017 ora 18:00 la Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici” din Chișinău Opera lui Mihai Eminescu și dragostea zbuciumată dintre poet și Veronica Micle a marcat întreaga creație a compozitorului Eugen Doga. Maestrul a scos muzica din poezie, întâietate având versul lui Mihai Eminescu și a Veronicăi Micle. Iubirea ce i-a cuprins pe acești doi mari îndrăgostiți în
LANSAREA CĂRŢII DE ARII ŞI ROMANŢE „DIALOGURILE DRAGOSTEI” DE EUGEN DOGA de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375248_a_376577]
-
Și sufletu-nfioară... Să fiu iubirea care E mai presus de toate... Să fiu același eu Cu tine...zi și noapte! Vis în noapte Pășesc hoinar în noapte Cu gândul călător Să caut cumva acolo Al dragostei izvor Căci inima-nsetează, Se zbuciumă în piept De când te chem iubito Și-n noapte te aștept... Și dacă pașii tăi Mai rătăcesc și-acum Ne-om întâlni odată Pe al iubirii drum Și-nvăluiți în noapte Vom împleti iubirea Cu dorul și speranța Ce-aduce
POEMELE IUBIRII 13 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372102_a_373431]
-
tânguios mă cheamă cu glas cristalin clopote de-aramă. Din neîmpliniri unde se cunună umbre de-amintiri, dulce corn răsună. Din al meu amar pururea în zbucium plânge tot mai rar al speranței bucium. Din uscatul crâng al neîndurării se zbuciumă-n tâng bufnița uitării. Din bătrânul dor hoinărind risipe ultimul meu zbor murmură-n arìpe. Din ce i-a rămas sufletului faur tânguios prind glas clopote de aur. Pare prea târziu Pare prea târziu, dar sufletul meu sapă-n tot
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379771_a_381100]
-
a purtat pe aripă de cânt... Am să te-aștept în serile geroase, În primăveri ascunse-n absolut Și voi uita de zile-ntunecoase Când dorul după tine m-a durut! Cât încă ochii mai cunosc izvoare Și inima se zbuciumă în piept, Cât soarele se leagănă în zare Iubire-am să te chem...am să te-aștept! O, cât aș vrea să te-nțeleg! O, cât aș vrea să te-nțeleg iubire Să deslușesc ce taină te ascunde... Născută dintr-
POEMELE IUBIRII 8 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374740_a_376069]
-
Iar notele-i spre liniște converg și...mor. Om lângă om, mulțimea strigă-n piață, Nemaidorind minciuni, ci doar o demnă viață, Dar larma ei se pierde-ncet în vreme, Istoria redând-o... liniștii supreme. Cu zgomot, inima-mi se zbuciumă în piept, Tot defrișând o junglă, spre drumul vieții drept, Dar tot tumultul sângelui din vine S-o stinge-n pacea liniștii divine. O supernovă explodează-n ... Citește mai mult LINIȘTEA SUPREMĂÎn munți, la mânăstire, bate-adânc un clopot, Iar depărtarea
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
Iar notele-i spre liniște converg și...mor.Om lângă om, mulțimea strigă-n piață,Nemaidorind minciuni, ci doar o demnă viață,Dar larma ei se pierde-ncet în vreme,Istoria redând-o... liniștii supreme.Cu zgomot, inima-mi se zbuciumă în piept,Tot defrișând o junglă, spre drumul vieții drept,Dar tot tumultul sângelui din vineS-o stinge-n pacea liniștii divine.O supernovă explodează-n ... VI. ÎN CEA MAI BUNĂ DINTRE LUMILE POSIBILE..., de Gheorghița Durlan, publicat în Ediția
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
este nimic real, dar nu reușisem, continuând să sufăr, fiind părtașă la toate fazele lui. Fusesem permanent însoțită de o oarecare luciditate, pentru că doream să scap cumva, să fug de acolo oriunde, sau să mă salveze cineva, într-un fel, zbuciumându-mă în același timp să găsesc chiar eu soluția. Fără nici un efort, îmi aminteam în amănunt tot visul și toată oroarea ce pusese stăpânire pe mine treptat, de la început și până în final, când simțisem că explodez sub presiunea ei, fiindcă
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 7 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371674_a_373003]
-
-ți este Tatăl, sprijin ți-e Fiul! Nu știi cu ce-ai greșit și dacă viața te-a mințit, rămâi cu tine, iartă-ți vina de-a nu vedea la timp lumina. Fii, azi, erou al libertății tale, ajungă-ți zbucium făr'de sens și chinul... poți preface-n bucurie suspinul inimii, ea bate doar ca tu să-ți amintești în sus să privești Infinitul... Ține minte, ești iubit și nu ești singur! Referință Bibliografică: Nu fi iluzie a iubirii! Gabriela
NU FI ILUZIE A IUBIRII! de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371750_a_373079]
-
M-am înconjurat de tăceri ... Și am atins cu brațele un fir de abis . Ascuns în mine cu o bucată de amintire Te-am transformat în depărtarea cenușie , Abandonat în herghelia orelor ... Să-mi mai simți respirația privirii. Să-ți zbucium umbrele ce te ard Într-un alb transparent de clipe , În care zac așteptările noastre Prin foșnetele amintirei trezite... gabrielaenerusu ... Citește mai mult Ascuns în mineIn timp ce valurile îndoielilor te-a cuprinsCa să-mi sfâșii toate culorile inimii ,M-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375593_a_376922]
-
inimii ,M-am înconjurat de tăceri ...Și am atins cu brațele un fir de abis .Ascuns în mine cu o bucată de amintireTe-am transformat în depărtarea cenușie ,Abandonat în herghelia orelor ...Să-mi mai simți respirația privirii.Sa-ti zbucium umbrele ce te ardIntr-un alb transparent de clipe ,În care zac așteptările noastrePrin foșnetele amintirei trezite...gabrielaenerusu... XVIII. UN ȚIPAT DE PASĂRE, de Gabriela Rusu, publicat în Ediția nr. 2194 din 02 ianuarie 2017. Un țipat de pasăre Sunt
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375593_a_376922]
-
Acasa > Literatura > Proza > GOLFUL LINIȘTIT Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 1751 din 17 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Golful liniștit Astăzi, sunt mult prea zbuciumată de gălăgia ce alungă liniștea de la porțile sufletului meu. Mi-e dor de armonie, de acele zile când liniștea coboară lin din lumină, alungând furtuna și panica stârnite în suflet. Mi-e sufletul un porumbel călător care-și caută echilibrul
GOLFUL LINIŞTIT de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375736_a_377065]
-
și seamănă cu linia vieții, atât de întortocheată uneori. Au trecut anotimpurile peste lume, multe primăveri și toamne am străbătut, dar drumul spre liniște, nicicând nu l-am mai regăsit. Am pierdut-o pe cărările întortocheate ale vieții, în nopțile zbuciumate de griji, când somnul, pasăre capricioasă, zbura de la mine și mintea mi-era preocupată doar de traiul zilnic și de „cutremurele” ce zguduiau, din temelii, lumea în care trăisem până atunci, dezechilibrându-mă. Obișnuiam ca în fiecare toamnă, să urmăresc
GOLFUL LINIŞTIT de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375736_a_377065]
-
la păcate”. Și toată această luptă, această acerbă strădanie de a ajunge, de a atinge lumina, e ingenios subliniată de cele patru poeme sugestiv intitulate: Din jurnalul unei zile, poeme din care răzbate dorința poetei de a-și liniști sufletul zbuciumat de dor, întinat de „noroaiele lumii”, de „ceasul agonic al zilei”. Iubirea, ea însăși e „lumina zveltă”, ea reprezentând fericirea, pe care poeta o roagă insistent să-i pătrundă în trup, în inimă, învelindu-i întreaga făptură (Tu ești lumina
CELLA NEGOIESCU. DESPRE VOL.DE POEZIE ”ÎN UMBRA ZEILOR” de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379246_a_380575]
-
-l pe nenorocit, Ioane!...â...â...nu merită...â...stai, pentru îngeraș... Tocmai când se ruga de suflet să mai stea, intră pe ușă dumneaei, ca un domn elegant, cu pălărie: Hi, hi, hi! Ce faci, mă? Ce tot te zbuciumi? Hai, dă mâna! Deși nu mai avea glas, deși horcăia, moș Ion își adună toate gândurile și-i spuse: Cine ești? Nu te cunosc! Moartea rămase ca proasta, cu mâna întinsă și gura căscată: A, uitasem că ești un idiot
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
să te alint, iubito!,/ Și să-ți promit că țelul meu de căpătâi rămâi,/ Chiar dacă simt cum ceasul biologic / Mă-mpinge logic spre teren minat,/Pe care timpul l-a marcat / ...Premeditat”... Lirismul capătă nuanțe tensionate, uneori, sufletul sensibil se zbuciumă, îți ascunde lacrima târzie, sperând că o nouă dimineață îl poate salva din abisul uitării și ” Patima iubirii se vede-n ochii tăi curați”. Și, poate, o altă dimensiune îi va fi împlinire și-l va scăpa de teama dispariției
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
voi însoți: voi fi prezentă în fiecare adiere de vânt care-ți va mângîia tâmpla obosită de timp; voi exista în fiecare zâmbet ce-ți va fi oferit; voi fi îmbrățișarea care te va liniști, când marea-ți va fi zbuciumată; mă vei recunoaște în fiecare lacrimă de iubire care-ți va fi împărtășită; îmi vei simți fiecare atingere, când soarele te va încălzi cu razele lui; mă vei putea vedea în fiecare noapte strălucind pe cerul iubirii noastre. Da, iubirea
TESTAMENT de ROBERTA SANDERS în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374164_a_375493]
-
2016 Toate Articolele Autorului GREȘEALA UNEI MAME E ziua spre sfârșite, curând se face seară Amurgul o găsește tot pe o piatră-afară Cu inima zdrobită și tare-nsângerată Cu lacrimi de căință, femeia-ndurerată. O sperie tăcerea, ce blestemată-ursită, Se zbuciumă și plânge căci e nefericită Fusese dimineața vioaie, în putere, Și peste-o zi, se vede că geme de durere... Sosi cu-odoru-n brațe la sfânta mănăstire Și în genunchi se roagă dar cade-n rătăcire Căci printre vorbe-n șoaptă
GREȘEALA UNEI MAME de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362273_a_363602]
-
pune în obezi, Și-i vei lega de tine, încît alcătuirea-mi de cleștar să vină iar la mine". Astfel strigat-a Demonul Apelor în Nourii lui Los. Întinsă peste dealuri stătea Enitharmon; nori și vijelii Întreaga noapte i se zbuciumară-n jurul capului: ziua întreaga ea zbúrdă în Belșug. 75 Dar Los Războiul îl urmează de-i zi sau noapte și peste ea îngrozitoarea luna se rostogolește, Încît atunci cînd Los purta război cu Miazăziua, isi răsfrîngea temute focurile Nemuritorului
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
norii se-adună-n jur, si vîlvătăile iubirii Mădularele nemuritoare le-nfășoară, luptînd în bucurie aprigă. Nu îndelung; tunete, iuți fulgere, vînturi năprasnice și frîngeri Se năpustesc asupra-mperecherii ce se zbate, în crunte suferințe zvîrcolindu-se 5 Ei zac, în agonii se zbuciuma sub cerurile ce le sînt acoperămînt. ¶3 Cu pîntecu-i acuma fecundat 347, Enion fugi și-n munții verzi se-ascunse, Insă aicea sferele-i348 cerești și ¶4 Din Enion sămînță vieții se revarsă, iar moartea e în toate mădularele-i, Si
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
fie... Crede-mă, n-aveai nici un nume... și nici prieteni n-aveai... Tu n-aveai încredere în ei, ei n-aveau încredere în tine..., ție îți era frică să le vorbești, lor le era frică să te asculte... Te-ai zbuciumat o viață întreagă să faci rost de o bucată de salam, de brînză, de ouă, de săpun, de cafea, de-o boarfă refuzată la export... N-ai avut niciodată de toate, cum spui, pentru că niciodată nici n-ai știut ce
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
fie... Crede-mă, n-aveai nici un nume... și nici prieteni n-aveai... Tu n-aveai încredere în ei, ei n-aveau încredere în tine..., ție îți era frică să le vorbești, lor le era frică să te asculte... Te-ai zbuciumat o viață întreagă să faci rost de o bucată de salam, de brînză, de ouă, de săpun, de cafea, de o boarfă refuzată la export... N-ai avut niciodată de toate, cum spui pentru că niciodată nici n-ai știut ce
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
de La Bouquetière des Champs Elysées de Paul de Kock și Valory, Buchetiera de la Florența, prima lui scriere în proză, publicată în 1840 în „Dacia literară”, e un „prinos Italiei și romantismului”. Personaje exaltate, prinse în vârtejul unor patimi devoratoare, se zbuciumă amarnic într-un cadru somptuos, dar și lugubru. O atmosferă tenebroasă, cu fulgerări terifiante, împânzește Muntele de foc (din Călătorie în Africa). Încercarea de roman Dridri, a cărei primă parte e întocmită în felul romanului lui Paul de Kock și
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
energiei interioare care are loc în timpul meditației prin nemișcare. În viața de zi cu zi, majoritatea oamenilor nu experimentează niciodată adevărata liniște, deoarece mințile lor sunt întotdeauna pline de gânduri și, chiar și în somn, mințile și corpurile lor se zbuciumă din cauza viselor tulburătoare provocate de grijile zilnice; Interiorul (nei) și Exteriorul (wai) - aspectele exterioare ale practicii qi gong sunt cunoscute sub numele de wai-gong; acestea includ toate mișcările corpului și aparțin aspectului yang; activitatea internă este numită nei-gong și implică
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
să ni le Împlinim. * „După Epicur, două sînt bunurile din care-i alcătuită fericirea supremă: un corp lipsit de durere și un suflet netulburat.” (L.A. Seneca) În legătură cu cel de-al doilea aspect, marele moralist francez La Rochefoucauld observa: „Noi ne zbuciumăm nu atît ca să devenim fericiți cît mai ales pentru a face să se creadă că suntem”. În același context La Bruyère remarca sarcastic: „Noi căutăm fericirea În afara noastră și În părerea oamenilor, pe care-i știm lingușitori, nesinceri, nedrepți, plini
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]