1,010 matches
-
contează aceste minute în fața unui joc de idei? Cu capul prins între palme gândesc la tot ce a trecut în cei cincizeci și cinci de ani de viață, petrecuți pe Pământ. Atât de repede s-au dus, parcă mai ieri zburdam prin casa mare a bunicilor, din partea mamei, cu o sticlă plină cu lapte. Acea sticlă era proprietatea mea și nimeni nu avea voie să mi-o ia din mână decât numai atunci, când era goală. Eram atât de fericit și
CAPITOLUL 1) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349597_a_350926]
-
legați de Dumnezeu. Vorba este cauza iar cauza e rostirea care se înalță către nesfârșit și care revine către sfârșit. Trec unii nepăsători prin viață fără să guste din puterea de a ști, de a lăsa jocul ideilor înțelepte să zburde prin aerul, pe care semenii lui îl inspiră. Nu știu să ceară Universului lumină, trăiesc în întunericul sumbru al milei lumești, al josnicului nimic, care îi înconjoară. De aceea fac rău, iar răul nu este numai cel faptic, ci și
CAPITOLUL 1) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349597_a_350926]
-
nu sunt critic, ca să disec poezia și să-i descopăr suprafețele, așa că mă mulțumesc - neavând uneltele necesare unei analize detaliate - să descopăr frumusețea desăvîrșită și, la George Roca, am avut ce să găsesc. Iată cîteva metafore: „văzut‐ai fluturi mândri/ zburdând în dans erotic/ sau un apus de soare ce se‐îneca în noapte?” Și: „într‐o zi te‐ai însurat cu ploaia”. Sau „Ars poetica” a lui George Roca: „Pe sânii-ți proaspeți de fecioară/ Am pus doi crini, sub
GEORGE ROCA POET... de IOAN LILĂ în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349666_a_350995]
-
Andrei, cerând ziarul. - Desigur, așteaptă puțin, spuse bărbatul. Trebuie astăzi să vin pe la tine, pe la școală. Profesoara ta de germană vrea să vorbesc cu ea. Nu știu ce vrea să-mi comunice. - Ce să-ți comunice ? Cred că te place tată! îi zburdă ochii când te vede, de parcă sunt niște licurici în noapte, spuse băiatul. Iulian nu avea decât două ore de seminar. De la Universitate la Colegiul lui Andrei nu era prea mult drum de făcut. Ajungea într-un sfert de oră. - Vai
“LABIRINTUL ENIGMELOR“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350189_a_351518]
-
chiar acum! Eu n-am știut că dragostea se-mparte La doi, deopotrivă. Îmi asum!... Sunt vinovat că te-am iubit în taină, Că n-am știut s-o fac mai zgomotos, Că dragostea îmbracă orice haină Când vrea să zburde pe un cal frumos! Mi-ai spus de-atâtea ori cu-ndurerare Că și-un cuvânt greșit te-aruncă-n tină, Că însăși existența mea te doare!... Mai pot fi vinovatul fără vină ?! De-aceea te conjur spre-a mea iertare, Spre-a
TESTAMENT PENTRU ETERNITATE ! de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350354_a_351683]
-
când au părăsit restaurantul, s-au dezbrăcat la bustul gol să facă puțină plajă sub soarele plăcut de aprilie. Adia un vânt călduț de primăvară. Fetele, cu hanoracele legate în jurul șoldurilor, în bluzițe tip maieu lăsând sânii lor pietroși să zburde liberi sub pânza subțire la orice mișcare și în pantaloni scurți, se zbenguiau pe alee gălăgioase ca două vrăbiuțe gureșe. - Cine ne prindee... strigau ele vesele rupând-o la fugă. Tinerii după masa servită la Căprioara nu prea aveau chef
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350311_a_351640]
-
mâinile neastâmpărate ale lui Roby, rezemată de un copac. - Era ceva indecent? Tu ce făceai cu Cristian? Pe călugărița în timpul mătăniilor în fața unui altar imaginar? - Ha, ha, ha. Este cam obraznic fratele tău. Dacă nu-l țin în frâu, ar zburda nestingherit pe tot corpul meu neprihănit. - Și ce ai de gând să faci cu el? - Să-i mai temperez avântul de cuceritor al unei ingenuie ca mine. - Și reușești? - Deocamdată da. - Cât timp va dura această apărare cu succes împotrivaapucăturilor
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350311_a_351640]
-
Negev, Înălțimile Golan De la mare pân’ la munte prin pustie și deșert galilean. Cine-n lumea asta scoate din pustiu hrană bogată? Iată primul semn! Ce viță de smochin la ei se-arată! În curând veți bate-n palme, veți zburda ca mieii primăvara În Sion se-ascunde taina ce o poartă astăzi țara; O cetate de dușmani înconjorată și o țară în pustie, Dar de Domnul binecuvântată cum alta nu știu să fie; Munți stâncoși, munți de-aramă... Nu zac
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
din lut altele din semințe altele din ierburi grijuliu cerul își adună norii un fulger și un tunet rătacit își dau mâna omul cască alene se întinde își ridică brațele se scutură întâlnește alt om și-și lasă cuvintele să zburde in voie ... obosite după o zi ghemuite se strâng în gândul poetului care le așteaptă gata să țeasă pentru eternitate poeme. Referință Bibliografică: Poem adormit pe raft / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 307, Anul I, 03
POEM ADORMIT PE RAFT de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348630_a_349959]
-
de dragoste într-o cabină de barcă. Părea tristă, nesigură pe ea, poate dezamăgită. Era la prima experiență de acest gen în viață și nu știa cum să se protejeze psihic în cazul unei rupturi. Când a lăsat gândurile să zburde singure în imaginația sa, a luat în calcul și faptul ca Ștefan să nu-i răspundă cu aceleași sentimente afective. Simți cum mâna mamei Gloria o acoperă pe a sa și cum o privește cu căldură. Parcă intuia ce se
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348592_a_349921]
-
încoace... Chiar și tata lângă ea stă neliniștit pe ace; Urc încet, cu pași domoli, abia se zărește valea... Ochii mamei îi petrec, cum mă petrece cărarea... Ce o petreceam la pas de copil eram o floare... Ca un fluture zburdam, ce-a trecut timpul și doare; Am plecat la tinerețe, n-am uitat părinții-n prag Mă întorc, la bătrânețe la căsuța ...ce mi-e drag Inima -mi se strânge-n piept, că mă petrecură anii... Azi, am plete albe-aștept
UNDE VÂNTUL SE DEZMIARDĂ de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349340_a_350669]
-
liniștită ca asinul Nainte, înapoi cum vrea Stăpânul, Mi-e caldă suferința ca o soră Nu se-ntrevede drum în depărtare, Ascunsă-i deocamdată orice zare, Mă las vârtejului stârnit de horă! 2014 ÎN MAREA DE CUVINTE --------------------------------------- Un tânăr Inorog zburdă-n vâlcele Pădurile, câmpiile sunt bete, Eu după el mă iau cu dor,cu sete, Dând bice repezi, versurilor mele. Cu torsul lui de-un alb imaculat Apare și dispare dintre fagi Cu cornul și cu ochii lui cei dragi
SONETE de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349375_a_350704]
-
când au părăsit restaurantul, s-au dezbrăcat la bustul gol să facă puțină plajă sub soarele plăcut de aprilie. Adia un vânt călduț de primăvară. Fetele, cu hanoracele legate în jurul șoldurilor, în bluzițe tip maieu lăsând sânii lor pietroși să zburde liberi sub pânza subțire la orice mișcare și în pantaloni scurți, se zbenguiau pe alee gălăgioase ca două vrăbiuțe gureșe. - Cine ne prindee... strigau ele vesele rupând-o la fugă. Tinerii după masa servită la Căprioara nu prea aveau chef
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349335_a_350664]
-
mâinile neastâmpărate ale lui Roby, rezemată de un copac. - Era ceva indecent? Tu ce făceai cu Cristian? Pe călugărița în timpul mătăniilor în fața unui altar imaginar? - Ha, ha, ha. Este cam obraznic fratele tău. Dacă nu-l țin în frâu, ar zburda nestingherit pe tot corpul meu neprihănit. - Și ce ai de gând să faci cu el? - Să-i mai temperez avântul de cuceritor al unei ingenuie ca mine. - Și reușești? - Deocamdată da. - Cât timp va dura această apărare cu succes împotrivaapucăturilor
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349335_a_350664]
-
mult de învățat. A doua zi la facultate când s-a întâlnit cu cei doi prieteni, Cristian a fost asaltat cu întrebări despre modul cum s-a desfășurat plimbarea la pădure. - Ia zi, barosane, cum s-a comportat mieluța. A zburdat pe imaș la iarbă verde? era curios Andrei. - Da, s-a simțit bine și chiar mi-a plăcut dezinvolturaei. Și nu era, măi, imaș, ci cărări umbroase de pădure, am fost la Gârboavele, nu pe lunca Dunării. - Am zis și
PARTEA I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349352_a_350681]
-
pișălie Să ne plouă-n scăfârlie Peste creștet și chelie... Scăpărând la gămălie Și aprins de o făclie, Cerul ca o butelie Iscă fulgere spre glie, Trăznete și vijelie. Paparude fără iie Și cu smoc de țăcălie La covata durdulie, Zburdă-n draci și-n veselie Ca la o parangherlie...... Dară, a mai nașparlie, Șolduroasă de balie, Stând pe vine se dezplie Și ca vaca-n răgălie, Varsă tot din... cochilie. Eu, ascuns de pălărie, Simțind udul la gulie, Mă deschei
SÂNTILIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349455_a_350784]
-
Toți politrucii din eșaloanele doi și trei, dar și câțiva din eșalonul unu, s-au declarat dizidenți și revoluționari, având grijă șă-și tragă certificatele de rigoare, care le-au asigurat importante privilegii ce le dădeau posibilitatea să hăulească și să zburde pe larga câpie a politicii democratice. Rapid și-au vopsit existența în culorile diferitelor partide, apărute ca ciupercile după ploaie și au escaladat diferite funcții în fragilele structuri ale noului „Stat capitalist”. Evident că s-au înghesuit pe locurile eligibile
HOMO POLITICUS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349830_a_351159]
-
CAT DE MULT TE IUBESC...) Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1179 din 24 martie 2014 Toate Articolele Autorului Îmbrățișarea pădurii Cristian încerca să-și facă o analiză amănunțită a sentimentelor sale care uneori erau contradictorii. Era învățat să zburde dintr-o relație în alta, fără a poposi mai mult în vreuna decât un fluture pe o floare, considerând că este suficient adăugarea unei alte femei pe lunga sa listă cu partenerele de amor. La cei douăzeci și trei de
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349900_a_351229]
-
urcând golgota spre moarte, răstignit Cristul pe cruce, tot privindu-i tragedia, multe lacrimi au mai curs. nu mi- e frică de cuvinte, ele încă-mi sunt veșminte, se zbat și-și caută culcușul ca răsfățatele feline, le las să zburde zdrențuite, nu mai mi-e frică de cuvinte, în larma lor eu mă răsfăț, se cuibăresc adesea-n mine. mai lasă-mă un pic, Isuse,- să mai rămân pe-acestă zare, în cuibul meu atât de drag ce-l voi lăsa
IMN ÎNCHINAT LUI CRIST de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344583_a_345912]
-
puterea lui/Nu poți să bați niciun cui./ Fără de a lui putere/ Nice pe drum nu poți piere.” Într-o altă poezie munca la câmp se împletește cu dragostea dintre tineri și cu credința în Dumnezeu: „Când eram copilă mică/Zburdam ca o păsărică/ Cu fața arsă de soare/Lucram ziua pe ogoare./ La căpălit și secerat/ Nu era vreme de stat./ Toată ziua seceram eu/ Și nu ziceam că mi-i greu./ Tăiam spicele de grâu,/Cu drag le purtam
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
lui, una galbenă, mare, alta bălaie, cu spinarea roșie. Mai erau vreo două junci măricele cu ele. Dar, cea mai mare surpriză ne făcea când venea cu un vițeluș neștiut de noi, mic și subțirel, doar de câteva luni, care zburda voios în jurul mamei sale. Întâlnirile cu uncheșul Iacob, la fel și cu mătușa Anița, erau pline de bucurie. Ne uitam în bagajele cu care veneau. Acolo trebuia să găsim ceva biscuiți sau bomboane. Și unchii erau foarte bucuroși când ne
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
însă?! Dedicație În cumpăna serilor-fântâni pline ochi de neliniști voi legăna pentru tine șoapta dorului nebun de atâta așteptare. Cheamă-mă, și-ți voi umple gălețile cu picături de rouă în fiecare dimineață! Amintire De când te-am văzut sufletul meu zburdă copilărește. Ochii noștri știu să vorbească mai bine, gesturile noastre trădează iubirea cea nouă și nimic nu pare că-nțelegem. Iubirea iernii Repetai într-una că suntem "nebuni". În jur, zăpada neobișnuit de albă, te contrazicea. În trei zile, focul
CUVINTE DE IUBIRE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348151_a_349480]
-
Evu Publicat în: Ediția nr. 96 din 06 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului CATREN Ceea ce chinuie Dincolo de chin- Lumina din lumin Lumina din Lumin. Amin? SONG Ah, cu surdină văd surzii Prinși între vis și iluzii/ Între convingeri, auzi-i ! Zburdă cuvintele, iezii, Slabi, în torpoarea amiezii, Printre morminte aezii ... Ard în rugină ardezii. FLASH REPORT Bă, i-a apucat dracul foamei pe toți : de carNe de carTe nu - urât e-n lume, buhuu! Patrihoți! Și de putere ca schismă Cuie
ROCADE de EUGEN EVU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348167_a_349496]
-
ascuțit între kundalini și fisurata aură - sumă a distrugerilor și țipăt al urâtului care în origini a separat omul de sine... nu departe de încleștarea dualității celei gravide de reîntregire Ești în eroare, Fra Ernetti! În zadar Schingiuirea Sângele nu zburdă ca mieii Os subțiat prunc al pietrei Feminitatea estincției Zeii... Concentrice în utopia spiralei Cercuri repetând ce-mblânziră Orfeii... Genii, voi, deliruri ce tragic întrerupt-au tăcerea !Îngerii scânteind frigul spaimei de gol : „cine se uită îndelung în abis Se
ROCADE de EUGEN EVU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348167_a_349496]
-
stilul ei Și cu rubiniu pe buze a pornit-o pe alei. Are pașii măsurați și privirile blajine. Toamna de o căutați, e-n oglindă-aici, la mine! IUBIREA TOAMNEI MELE Iubirea mă cheamă, de mână, s-o țin, Când zburdă pe dealuri, primăvăratec. Îi spun că mi-e toamnă și prin păru-i lin, Vârtejuri de frunzes-au prins, nebunatec. Dar ea, nu mă ascultă, are visele ei Și vesel mă-ndeamnă spre creste. Îi spun: vine iarna și-n păr
TOAMNA DIN OGLINDA MEA de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348238_a_349567]