382 matches
-
place. G. Călinescu o socotește partea cea mai viabilă a poeziei. Imaginația e, Într-adevăr, mai strînsă, ochiul vede mai bine detaliul. Iată și un fragment din Dumbrava roșie În care sînt descrise armurile leșești: „Ei merg, bătînd din pinteni!... Zburdalnica lor ceată Străluce de departe În haine poleite: Dulămi cu flori de aur la pept Împodobite Și-ncinse cu paftale de peatră nestimată. Ciapce purtînd un vultur și pene la mijloc, Încălțăminte roșii de pele de Maroc, Și frîie țintuite
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
află mulțime de ostași loviți În bătaie și răniți de tot felul de arme, carii Își arăt ranele și Își spun durerile, cerînd ajutorul doctorilor. Pentru că acest Amor, copil nebun, fiu al Venerii, răzgăiat d-a sa mumă și crescut zburdalnic, În mină eu arc și săgeți, cu neastîmpăr petrecîndu-și timpul totdauna ca cu niște jucărele, Întinde arcul și aruncînd săgeți În toate părțile răzbește și pătrunde inimi de tot felul de vîrste: fără a se rușina de bătrîni, fără a
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
caută ei în cimitir? Cine poate să știe? Se-aude că despoaie morții și le fură chiar și coșciugul ca să-l vândă tâmplarului. Fiul meu, știe toată lume, merge la don Terentio și știu că se comportă bine. E cam zburdalnic, ce-i drept, dar nu le are cu răul și cu ticăloșia. Nu-l scăpa din ochi. Iar voi scutiți-mă de gurile voastre, nu mai răspândiți atâta venin și nu mai faceți din țânțar armăsar. Azi te-ai sculat
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
subțiri și fine, era păcat s-o las să și le strice curățind cartofi. Mi-a mărturisit că vrea neapărat să învețe a găti ceva, pentru orice împrejurare, fiindcă mamă-sa o dădea mereu afară din bucătărie, zicând că e zburdalnică și sparge farfuriile. . - Într-adevăr, nu-mi închipui pe Pica cu șorț înainte. . G. Călinescu . - I-am pus unul de farmacie al lui frate-meu, îi ședeafoarte bine, încît am luat-o de mână și am dus-o la el
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pasaj din Platon (Legile, 808d), pe care nu ezit să-l socot o cheie a tuturor concepțiilor occidentale tradiționale despre copilărie: "Dintre toate animalele [thérion], copilul este cel mai greu de condus și cu atât mai viclean, mai înverșunat și zburdalnic cu cât are un germen de chibzuință nedezvoltat încă: de aceea trebuie, ca să zic astfel, legat cu multe frâie..."*. În acest pasaj, copilul este un animal, dar nu unul oarecare: to thérion este animalul sălbatic, încă nedomesticit, monstrul, reptila veninoasă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
bătut pe lume, să mai știe/ Așa fătuță mândră și nurlie./ Iar pielița-i lucioasă semăna/ Cu-n galben proaspăt din tarapaná./ Cât ce privește glasul, nevestica/ Se măsura în ghiers cu rândunica./ La țopăit era neîntrecută, / Părând un ied zburdalnic după ciută./ Era ca miedul dulcea ei suflare,/ Ca florile din fân aromitoare./ Zglobie ca un noatin tinerel,/ Ca plopul naltă, trasă prin inel./ Purta pe piept un fel de chiotoare/ Taman cât bumbul scutului de mare./ Condurii sus de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
bătut pe lume, să mai știe/ Așa fătuță mândră și nurlie./ Iar pielița-i lucioasă semăna/ Cu-n galben proaspăt din tarapaná./ Cât ce privește glasul, nevestica/ Se măsura în ghiers cu rândunica./ La țopăit era neîntrecută, / Părând un ied zburdalnic după ciută./ Era ca miedul dulcea ei suflare,/ Ca florile din fân aromitoare./ Zglobie ca un noatin tinerel,/ Ca plopul naltă, trasă prin inel./ Purta pe piept un fel de chiotoare/ Taman cât bumbul scutului de mare./ Condurii sus de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
nu s-a simțit prea bine când s-a pomenit așa deodată că are un fiu, deși el știind că la anii săi nu se mai putea, dar se pare că l-a ajutat dezinteresat Duhul Sfânt, care ca tânăr zburdalnic printre virginele Israelului, nu s-a putut abține și pac, într-o zi de Buna Vestire i-a și proiectat un plod pe capul stăpânului său. Problemele au apărut mai târziu, când pruncul a crescut și toată ziua dădea din
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
pe bune, România ar putea intra în Cartea Recordurilor cu o nouă performanță: cel mai lung proces din istoria proceselor. Acesta a început în anul 1983 și încă nu s-a terminat. Până în prezent, litigiul este încă tinerel, fercheș și zburdalnic, are frumușelul, o vechime de doar 28 de ani, dardacă dă Dumnezeu și mai avem puțintică răbdarenu este exclus să își schimbe cu succes de mai multe ori „prefixul". Parcă văd acum, că v-am făcut curioși, foarte, și lungiți
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
oamenilor. În Regele Lear este vorba de magnifice și sălbatice fiare de pradă: tigrul, vulturul, mistrețul... Imaginea muștelor va reveni în Regele Lear într-o frază care conține una din cele din urmă experiențe omenești: Că muștele, pentr-un copil zburdalnic, Așa, pe lîngă zei, sînt muritorii: Ne nimicesc din joacă" (Regele Lear, IV, 1) Cui îi poate cere dreptate musca? Ce poate îndreptați suferințele unei muște? Se cuvine să-ți fie milă de muște? Poate musca să-i ceară omului
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
precis că prietenul lui preferă bujorul tocmai pentru calitățile lui deosebite, susținând că este o floare completă și bine dezvoltată: Întotdeauna mi-au plăcut fetele mai plinuțe, spunea el, ele răspândesc optimism și oferă garanția unei viitoare familii cu copii zburdalnici și sănătoși". Acum, la lumina sutelor de lumânări aprinse, se putea observa că bujorul din buchet, cu obrajii rotunjori, era exact cel din pastelul pe care îl creionase expresiv de mai multe ori în fața prietenilor, cel pe care și-l
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de iarnă, multe din rudele sale, ce mai încolo-încoace, aproape toată populația aptă de muncă dispăruse. Au rămas numai bunicii și nepoții, ca să se ajute unii pe alții. Prin urmare, frumoasele sărbători de iarnă le-au petrecut împreună cu câțiva copii zburdalnici, cu câteva bunicuțe și cu trei-patru moșneguți cu care servea din când în când câte un păhărel de țuică în timp ce susțineau că, dacă vor fi în fruntea țării, ar ști ce trebuie făcut, ar transforma-o rapid într-un adevărat
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
fi nici el real și totuși, în cele din urmă, va întruchipa acea figură monstruoasă de groaza căreia ceilalți parteneri o vor lua la goană, dar pe care o va îndrăgi nespus Titania. Sigur, e doar o farsă răutăcioasă a zburdalnicului Puck, numai că din cauza ei oamenii își pierd mințile, se îndrăgostesc sau se sperie de ceea ce li se întâmplă. Iubirea și alteritatea se conjugă astfel în acea deposedare de sine trăită de Titania: ca și privirea ațintită asupra unei fantome
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
porc; povești; puternicie; rafinament; război; rece; roșu; salam; salvator; sanie; scăpare de nevoi; simplitate; sinceritate; soare; sobă; soț; speranță; spirit; sprinten; stăpîn; suprima; sur; tracțiune; trage; trăsură; trădare; trop; turbat; țigan; țigani; urcă; util; vara; vară; vilă; vis; voievod; voinic; zburdalnic; zdravăn; zebră; zid; zvelt (1); 796/238/79/159/0 cald: rece (109); vară (83); soare (75); vara (45); bine (35); fierbinte (33); frig (32); ceai (21); plăcut (21); sobă (20); foc (17); calorifer (11); transpirație (11); casă (9); suflet
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
oiță; oricînd; osîndă; pajiște; parte; pască; păstor; pășuni; nu-mi place; plăcere; post; prost; pur; revelion; sacru; sărbători pascale; Sfintele Paști; sfînt; simplitate; suflet; șașlîc; tandrețe; tăia; tinerețe; tînăr; turc; umil; urs; vacă; vale; vegetarian; viață; vie; vin; vînăt; voie; zburdalnic (1); 779/155/61/94/0 miere: dulce(413); albine(121); albină(116); dulceață(21); urs(14); albini(9); ceai(5); lapte(5); zahăr(5); borcan(4); sănătate(4); albina (3); aliment(3); bucurie(3); bună(3); gustoasă(3); stup
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
păcate; păcătos; picior; plămîni; ploaie; podeaua; politică; politicienii; ponosit; prăfuit; prefăcut; prietenie; respingător; roată; rufe; rușine; sănătos; sărăcie; silă; sînge; spălare; stradă; stricat; sumbru; sutien; de tot; toxic; tractorist; trafaret; trist; țară; ucigaș; ud; unt; urîțenie; vagabond; vanish; veselă; vorbi; zburdalnic; zdreanță; zdrențuros; zoios (0); 790/210/71/139/0 muri: deceda (57); sfîrșit (30); tristețe (27); durere (20); sicriu (20); învia (16); cimitir (14); deces (12); negru (12); trăi (12); mort (11); suferință (11); viață (11); decedat (10); moarte (9
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
regină; relaxat; respins; retard; retardat; sandilău; savant; sărit de pe fix; sărit; schizofrenic; scriitor; senil; simpatic; singurătate; societate; spaimă; special; spital de nebuni; spital de psihiatrie; stare; sunt; supărare; superb; șopan; teamă; teatru; tînăr; tristețe; tură; țară; violent; vulcan; zău; zbucium; zburdalnic; zîmbet (1); 772/298/91/207/0 necaz: durere (125); supărare (122); suferință (42); tristețe (42); problemă (30); mare (23); nenorocire (20); probleme (20); ghinion (17); lacrimi (16); greu (13); rău (11); moarte (10); haz (9); amar (8); boală (8
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sac; sănătate; satisfacție; sau nu; say; scîrbă; smiley face; spectacol; spirit; spontan; stare pozitivă; stau de bine; stele; fără stres; succes; tata; teatru; tînăr; tot timpul; totdeauna; tristețe; trup; uneori; urît; vals; vas; ca varul; văduvă; veveriță; visător; voinic; tweed; zburdalnic (1); 785/176/66/110/0 veste: bună (149); noutate (128); știre (118); bucurie (37); informație (25); zvon (20); scrisoare (16); rea (15); anunț (13); fericire (10); proastă (10); vorbă (9); curiozitate (8); minunată (8); noutăți (7); mare (5); salvare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
grajd (2); gras (2); iarbă (2); inocență (2); jucăuș (2); mamă (2); micuț (2); mînz (2); negru (2); oaie (2); pui de vacă (2); puritate (2); roșu (2); șnițel (2); tinerețe (2); tînăr (2); țară (2); vietate (2); vițel (2); zburdalnic (2); acasă; admirație; adorabil; animal domestic; animal mic; atracție; bani; bădăran; băiat; bărbat; Băsescu; blînd; bouț; în burtă la vacă; cabalină; capră; carne roșie; căciulă; căruță; cercel; cîmpie; cireadă; coadă puternică; compasiune; continuitate; copilărie; copilaș; copilul vacii; cornițe; cornorat; credință
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a pluti în aer; plutire; porcul; porumbei; posibilitate; prepeliță; prin; printre nori; proaspăt; pufos; rău; se ridica; rîndunele; sat; a se simți bine; soare; șopîrlă; speranță; a sta; stă; super; superputere; tîrăște; ușă; vaca; vacă; visele; zboară puiule; zbor; zburda; zburdalnic; zmeii (1); 795/192/61/131/0 zgîrcit: avar (187); rău (56); egoist (41); bani (34); lacom (31); bogat (25); darnic (24); om (21); urît (14); răutate (12); pietros (8); zgîrîie-brînză (8); bătrîn (7); hain (7); brînză (6); bun (6
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cei doi copii, implicați într-o mișcare cu caracter fascist. Membrii grupării își află în bazilica lui, loc de închinăciune, ceea ce sugerează confuzia valorilor. Ultimul roman, intitulat Scrinul negru, prezintă viața unei femei de lume, a lui Caty Zănoagă. Frumoasă, zburdalnică, atrasă de lux, aceasta caută bărbați cu poziție socială deosebită. Ea nu ezită nici o clipă în relația cu fiul unui fost prim-ministru, diplomat Gigi Ciocârlan, care-o ajută să câștige un proces cu mama vitregă, pentru moștenire. După ce se
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Comportamentul ei i-a convins că oricând poate aduna totul din casă și fugi cu un oarecare: „ne va lăsa mâine, poimâine pre toți săraci de periusia părintească“, mai vârtos „de vreme ce se află la vârsta tinereților și cu fi rea zburdalnică, iubind mai mult cele deșarte“. Ideea văduvei tinere gata oricând să cadă în păcat apare frecvent sub pana clericilor, vârsta fiind considerată ca o stare periculoasă mai aproape de lumea păcatelor, decât de cea a pocăinței și plângerii. Fiii vitregi contestă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
respectul sau măcar mila, dacă nu au trompă? 4. Contesa și porcii "A fost odată o tânără de o mare frumusețe, care era îndrăgostită de un porc. Îl iubea la nebunie. Și nu era un purceluș din aceia frumușei, rozalii, zburdalnici, care le oferă comercianților jamboane fragede, adevărate delicatese. Ei bine, nu: era un porc bătrân, zdrențuros, care își pierduse tot părul... O mizerie de porc, ce mai ! Iar ea îl iubea... Așa ceva nu s-a mai văzut." Alphonse Allais, Frumoasa
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
sunt metode de îndreptare. Se recomandă atitudine fermă, categorică și consecventă din partea părinților. 10 de eforturi mai susținute. Nu se poate stăpâni, vorbește neîntrebat, intervine în discuții fără rost. Când activitatea îl interesează, vrea să monopolizeze răspunsurile. În pauză este zburdalnic, îndrăzneț; în timpul jocului are o comportare brutală, lovind pe alții și trântindu-se pe jos. Pentru succesul documentării, trebuie să urmărim copilul în situații diferite și să verificăm, pe cât este posibil, prin mai multe procedee datele obținute. Copiii pot fi
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
sunt metode de îndreptare. Se recomandă atitudine fermă, categorică și consecventă din partea părinților. 10 de eforturi mai susținute. Nu se poate stăpâni, vorbește neîntrebat, intervine în discuții fără rost. Când activitatea îl interesează, vrea să monopolizeze răspunsurile. În pauză este zburdalnic, îndrăzneț; în timpul jocului are o comportare brutală, lovind pe alții și trântindu-se pe jos. Pentru succesul documentării, trebuie să urmărim copilul în situații diferite și să verificăm, pe cât este posibil, prin mai multe procedee datele obținute. Copiii pot fi
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]