3,853 matches
-
adevărați ai acestei Glii de Aur, cu care ne-a binecuvântat Bunul Dumnezeu, ca zestre pregătitoare a spiritualității și religiozității culturii noastre creștin-ortodoxe în vederea mântuirii Neamului. Toată această Grijă divină de a ne așeza geografic într-un Paradis terestru cu Zestrea cea mai de preț și cea mai râvnită: cel mai variat relief cu munți, Marea Cetate naturală, inexpugnabilă a Carpaților, peșterile-străvechi folosite ca altare de cult ori cazemate militare, păduri, dealuri, câmpii mănoase, pășuni, pomi, livezi, viță de vie, lunci
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1489101119.html [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
o identitate proprie locală. Fiecare om în această lume s-a născut într-un anumit loc, a fost marcat de o cultură de o tradiție, de o confesiune religioasă căreia îi aparține. Oriunde merge în lume duce cu el această zestre. La fel și noi românii ne ducem în Occident sau în altă parte, suntem totuși români plecați dintr-o țară, dintr-o Biserică, dintr-o cultură, dintr-o limbă. Ori, dacă le uităm sau nu vrem să ținem cont de
2011... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_mitropolitul_serafim_joanta_2011_.html [Corola-blog/BlogPost/372739_a_374068]
-
scrie poezie, că există și...există ca să scrie! Scrie cu sufletul din harul ce l-a primit de la Dumnezeu. Cu o activitate redacțională foarte bogată, debutează literar în anul 2007, iarăși volumul de debut îl face în anul 2011, cu Zestrea toamnei, o zester de poezii pastelate-n culori și sentimente pline de fiori. De dorul tău sunt zi de zi bolnavă, / O rană între lacrimă și zâmbet, / Mi-ai picurat în vene doar otravă / Și boabe de mărgăritar în suflet
HAI HUI, PRINTRE CUVINTE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 by http://confluente.ro/Hai_hui_printre_cuvinte_constanta_abalasei_donosa_1360590419.html [Corola-blog/BlogPost/351867_a_353196]
-
reîncărcată de substanța autentică și așezată acolo unde orice popor care vrea să rămână în istorie trebuie să o așeze: în faptele, scrierile și preocupările noastre, ca cetățeni ai acestei țări și Europe unite în care fiecare națiune vine cu zestrea ei unică, inconfundabilă, pe care trebuie să și-o afirme. Referință Bibliografică: O carte de sinteza despre cultura romana si raportarea la universalitate / Pompiliu Comsa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1363, Anul IV, 24 septembrie 2014. Drepturi de Autor
O CARTE DE SINTEZA DESPRE CULTURA ROMANA SI RAPORTAREA LA UNIVERSALITATE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1411561883.html [Corola-blog/BlogPost/376392_a_377721]
-
Toate Articolele Autorului Români,sosit-a clipa deșteptării Prin votul nostru țara s-o salvăm, Să nu mai bem din cupa disperării Și la un trai mai bun noi să sperăm. Țara ni-e lăsată nouă de străbuni. Și-i zestrea ce-o lăsăm l-ai noștri fii. Pe-a noastră soartă,vrem să fim stăpâni Nu să fim jefuiți iar, zi de zi. Prea mult aleșii ne-au mințit,ne-au trădat Și-averi din munca noastră și-au făcut
SOSIT-A CLIPA DEȘTEPTĂRII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1416778840.html [Corola-blog/BlogPost/371857_a_373186]
-
clipa deșteptării a sosit. De hoți, țara străbună s-o curățăm Să-avem un viitor și-un trai tihnit. Ca pasărea Phoenix,noi vom renaște Țara din ghearele lor o vom lua, Iar pruncilor noștri ce se vor naște, Țară frumoasă,zestre le-om lăsa! Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: SOSIT-A CLIPA DEȘTEPTĂRII / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1423, Anul IV, 23 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gabriela Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
SOSIT-A CLIPA DEȘTEPTĂRII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1416778840.html [Corola-blog/BlogPost/371857_a_373186]
-
Publicat în: Ediția nr. 838 din 17 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Păcatul este-n noi și-n ploi și vânt Când primăveri mai bat pe la ferestre Și nu răsare-n noi nici un cuvânt Când iarna doar îngheț ne lasă zestre... Și cum aș mai putea să îți răspund Când îmi închizi ferestrele spre tine? În straie de tăcere mă ascund Dar, un răspuns ai să găsești în mine... Tu doar mă lasă să te văd că vrei Să te dezleg
EU ŞTIU CĂ EŞTI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Eu_stiu_ca_esti_violetta_petre_1366193632.html [Corola-blog/BlogPost/345874_a_347203]
-
nucului se preling în brazdă, Răcorindu-ne explozia verii din piepturi. În micul voievodat de la marginea râului Seninul are la rădăcină fântâna, Frunzele legănându-se mă cheamă Și respiră adânc între cer și cumpăna ei. Apoi acolo, în lăzile de zestre ale mamei Din podul casei, răsfoind mirosul de nuci Și caietele, gândesc la trecerea iute a toamnelor, Timpul rămâne pe lucrurile din podul casei Copil Ca mine în rugăciunile mamei. IV Coloane de dealuri cu ferestre, Satul ca o licărire
AL.FLORIN ȚENE-POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1494777663.html [Corola-blog/BlogPost/374451_a_375780]
-
fiind ucraineancă. Fiul acestei familii româno-ucrainene avea libertatea să îmbrățișeze cultura mamei, care, firește i-a transmis limba maternă. Nu ar fi fost deloc nefirească această traiectorie cultural-spirituală a fiului, evident, în măsura în care ar fi lucrat în structura sa ființială și zestrea românească a tatălui, în vatra căruia fiul urma să-și împlinească viața. Nu știu cât de ucrainean este, prin mamă, domnul Valeriu Rată. Știu însă aproape cu precizie, urmare a câtorva luminoase întâlniri directe și indirecte (indirecte, prin intermedierea condeiului său), cât
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1454320236.html [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
orice numai să aibă toată bogăția și puterea din lume. M-a închis în turnul aceste pentru a nu mă împotrivi planurilor sale de îmbogățire. Am auzit cum a răpit o mulțime de prințese și, după ce le-a furat fiecăreia zestrea, le-a părăsit în Prăpastia fără Fund. - Și cum crezi că vom putea ieși din acest loc? - Am nevoie de o sabie! Unde să găsească însă o sabie, într-un turn plin de lăzi? Oricât de voinic ar fi fost
PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1454577901.html [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
-
-s în acte, În aburii beției, în draci te-au profanat! Te-au părăsit în scârbă, cu sânii plini de lapte, Și vorbe de ocară ți-aruncă din palat. Rușine li-i cu tine, că ți-ai pierdut averea, Din zestrea ta curată, mușcând cât au putut, În paradis duc viața și vesnic au puterea, Iar banii de salarii, îi toacă la barbut! Bătrână ești, măicuță, ce mult ai plâns în viață! Zadarnic ți-a fost traiul, ca mâine o să mori
CE-ŢI MAI DOREŞTI TU, ASTĂZI, SĂRMANĂ ROMÂNIE? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ce_ti_mai_doresti_tu_astazi_sarmana_romanie_.html [Corola-blog/BlogPost/348140_a_349469]
-
de aceeași formă, pe care țăranca româncă răsturna mămăliga și în jurul căreia se aduna întreaga familie, pentru a se sfătui în vederea rezolvării problemelor existețiale. „Poarta” ar semnifica locul pe unde se trece spre un nou început, având deasupra lada de zestre omniprezentă în casele tradiționale, acolo unde se nășteau fete, iar „Coloana” - stâlp tradițional gorjenesc, stâlp funerar, întâlnit în cimitirele din Gorj, în vârful căreia meșterii sculptau și așezau o pasăre, simbolul sufletului celui decedat. „Aleea Scaunelor” poartă numele de la cele
CÂTEVA GÂNDURI DESPRE CONSTANTIN BRÂNCUŞI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 by http://confluente.ro/Cateva_ganduri_despre_constantin_brancusi.html [Corola-blog/BlogPost/344310_a_345639]
-
Nu-i voi mai cere niciun dumicat, Nicio tingire doldora de varză Ci-a ferecat în foame și păcat Îl voi lăsa să urle și să arză. Târziu în veacuri, poate, rătăcit Voi reveni pe urme vechi, halucinat, Cu altă zestre iar de peticit Și fi-voi jaguar sau împărat. ----------------------------------------------- Publicată în „UNIVERSUL LITERAR”, an I, nr. 10 din 7 martie 1942 RECHIZITORIU Burgul e rânced de păcate, Orbit de noapte și de scame. Gigantice clădiri durate Încep ființa să-i
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/ion_pena_1487583813.html [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
ale vieții...Și tot pedeapsă de la Dumnezeu este moartea fiilor mei...Și iubita aceea de atunci a lui Baltazar este Păuna, nevasta mea, i-am luat-o și m-am însurat cu ea că era frumoasă, mândră și plină de zestre...> Se lăsase seara, uitasem să plec acasă cu vitele, am luat boii și vaca și m-am depărtat de Nebun, l-am lăsat plângând pe malul apei. Când am ajuns acasă, i-am povestit mamei această întâmplare și m-a
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1426930140.html [Corola-blog/BlogPost/353443_a_354772]
-
recursul nostru la memorie și la istorie, trăim sub îndemnul șoaptei strămoșești, din timpuri de jale-amară, chiar și atunci când „s-au zguduit Carpații”, ne-am apărat visurile, idealurile, limba, credința, tradițiile, pământul. Pământul acesta eroic, românesc, furat de Ungaria din zestrea lăsată nouă moștenire de înaintemergători, ajuns sub cizmă străină, a fost cântat de George Togan, în poezia „Al cui e Ardealul?”: „Al cui e Ardealul?... Întreabă pădurile, șesul și dealul, / Întreabă câmpia, cântările, florile, / Întreabă amurgul, tăcerea și zorile, / Întreabă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/inima-a-romaniei-politice/ [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
trebuie să depună același efort în devenirea lor. Pur și simplu, prin această mutație genetică suferită, prin această infuzie de genialitate, copiii vor crește firesc, fără proptele care mai mult îi încurcă, fără sfaturi, fără o predare de ștafetă, de zestre cognitivă. Căci ei sunt altfel. Putem fi de acord: copiii sunt altfel în prima cifră a CNP-ului (5 sau 6), altfel în vestimentație, altfel în accesul la tehnologie, altfel în hiturile pe care le fredonează, altfel în mitologia copilăriei
Minciuna pe care le-o spunem copiilor noștri by https://republica.ro/minciuna-pe-care-le-o-spunem-copiilor-nostri [Corola-blog/BlogPost/338494_a_339823]
-
limpede și amețitorul adânc al numelor lor ați apărat ființa românească în Basarabia. Primul manual de Limba Română, primul manual de istorie și primul manual de spirit românesc: Eminescu. Primul dascăl: Eminescu. Contaminat până la străfunduri de Eminescu, aureolat de Eminescu - zestrea eminesciană însemnând și o tainică și neistovită modelare. Grigore Vieru La zidirea Soarelui, se știe,/ Cerul a muncit o veșnicie,/ Noi, muncind întocmai, ne-am ales cu,/ Ne-am ales cu domnul Eminescu./ Domnul cel de pasăre măiastră,/ Domnul cel
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193861.html [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
mijloace de comunicare între specialiști, care sunt tentați să se raporteze la cercetările venite din exterior, în detrimentul propriei munci, care s-ar cuveni a fi originală și introspectivă. Rețeaua internet, circulația rapidă a publicațiilor și cărților, modernizarea bibliotecilor - au sporit zestrea informațională pe care unii autori, cu abilități compilatorii, o folosesc copios pentru a-și redacta producțiile proprii. Așa se explică predilecția unora de a desfășura adevărate exordii în spațiile rezervate notelor de subsol, care întrec, uneori, în consistență, corpusul operelor
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_misiunea_bisericii_in_postmodernitate_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/364702_a_366031]
-
Comentari la “Zestrea toamnei “ de Emilia Dănescu “ Zestrea toamnei”, este cartea de debut a poetei Emilia Dănescu. A apărută la Ed. Singur - Târgoviște, anul 2011. Prefața - Pactul cu poezia - aparține Elenei Munteanu. Grafica interioară, apare sub forma unor desene miniatură, spre a sugera
PALETĂ DE POEZII, TOAMNEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Paleta_de_poezii_toamnei_constanta_abalasei_donosa_1332701159.html [Corola-blog/BlogPost/354701_a_356030]
-
Comentari la “Zestrea toamnei “ de Emilia Dănescu “ Zestrea toamnei”, este cartea de debut a poetei Emilia Dănescu. A apărută la Ed. Singur - Târgoviște, anul 2011. Prefața - Pactul cu poezia - aparține Elenei Munteanu. Grafica interioară, apare sub forma unor desene miniatură, spre a sugera tistețea toamnei și spre a
PALETĂ DE POEZII, TOAMNEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Paleta_de_poezii_toamnei_constanta_abalasei_donosa_1332701159.html [Corola-blog/BlogPost/354701_a_356030]
-
toamnei . *când am vrut să iubesc iubirea mi-a întors spatele cănd am vrut să scriu cuvintele au fugit de mine am sorbit până la fund paharul dezamagirii apoi am vrut să râd dar râsul s-a prefăcut în migdale amare . “ “ Zestrea toamnei”, este zestrea Emiliei ! Citiți-i versurile: sunt fiorul sufletului, sunt fiorul toamnei !
PALETĂ DE POEZII, TOAMNEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Paleta_de_poezii_toamnei_constanta_abalasei_donosa_1332701159.html [Corola-blog/BlogPost/354701_a_356030]
-
vrut să iubesc iubirea mi-a întors spatele cănd am vrut să scriu cuvintele au fugit de mine am sorbit până la fund paharul dezamagirii apoi am vrut să râd dar râsul s-a prefăcut în migdale amare . “ “ Zestrea toamnei”, este zestrea Emiliei ! Citiți-i versurile: sunt fiorul sufletului, sunt fiorul toamnei !
PALETĂ DE POEZII, TOAMNEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Paleta_de_poezii_toamnei_constanta_abalasei_donosa_1332701159.html [Corola-blog/BlogPost/354701_a_356030]
-
atât de frumos și spectaculos, încât ne uimește fără drept la replică. Și aceasta este cea mai mare recompensă a noastră. 3. Care este ideea din spatele Mândra Chic? Când mă uit la ea văd o lucrare care va lăsa o zestre. Toate aceste tricouri cu modele, culori și mesaje din folclorul din România ne vorbesc, prin fiecare persoană care le poartă. Este un motiv pentru a începe o conversație semnificativă. Mândra Chic este un atelier sezătoare în cadrul Muzeului de Pânze și
Interviu cu Alina Zară-Prunean: Este nevoie ca elevii să învețe meserii adaptate vremurilor, să știe să lucreze cu mâinile, să facă sport by https://republica.ro/interviu-cu-alina-zara-prunean-este-nevoie-ca-elevii-sa-invete-meserii-adaptate-vremurilor-sa-stie-sa [Corola-blog/BlogPost/338551_a_339880]
-
folclorul din România ne vorbesc, prin fiecare persoană care le poartă. Este un motiv pentru a începe o conversație semnificativă. Mândra Chic este un atelier sezătoare în cadrul Muzeului de Pânze și Povești din Mândra. E locul în care noi creăm zestre contemporană românească. Locul în care născocim produse unice, speciale, pe care nu le mai face nimeni, nicăieri. Produse absolut reprezentative și inspirate de comunitatea noastră. Tricourile unicat cu pânze cusute sau țesute de femeile din sat și mixate cu vorbe
Interviu cu Alina Zară-Prunean: Este nevoie ca elevii să învețe meserii adaptate vremurilor, să știe să lucreze cu mâinile, să facă sport by https://republica.ro/interviu-cu-alina-zara-prunean-este-nevoie-ca-elevii-sa-invete-meserii-adaptate-vremurilor-sa-stie-sa [Corola-blog/BlogPost/338551_a_339880]
-
mai face nimeni, nicăieri. Produse absolut reprezentative și inspirate de comunitatea noastră. Tricourile unicat cu pânze cusute sau țesute de femeile din sat și mixate cu vorbe de duh din cultura noastră veche sau urbană, brodate mecanic. Sau pernițe de zestre cu aplicații și mesaje brodate, ori mândruțe - acele ecusoane lucrate manual din suprapuneri de pâslă, dantelă de casă și piele inscripționată manual. Sau trăistuțele, ori cărțile postale cu povești și șorțurile de bucătărie cu rețete de mâncăruri vechi, cusute pe
Interviu cu Alina Zară-Prunean: Este nevoie ca elevii să învețe meserii adaptate vremurilor, să știe să lucreze cu mâinile, să facă sport by https://republica.ro/interviu-cu-alina-zara-prunean-este-nevoie-ca-elevii-sa-invete-meserii-adaptate-vremurilor-sa-stie-sa [Corola-blog/BlogPost/338551_a_339880]