3,844 matches
-
să treacă lin, în legea lui, ca și când tu ai fi nemuritor!... Lasă-ți gândurile să se legene și la voia întâmplării.... În pomul înțelepciunii cresc știința și adevărul, dar „arborii” vieții sunt nenumărați... Tăria de caracter vrea să însemne că zestrea noastră de gânduri curate se află la loc sigur... De n-ar fi născocit banii, omul ar fi dat el de orice altceva cu care să( se) vândă și să(se) cumpere!. Democrația ar trebui când e bine înțeleasă! să
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
bunicului i s-a luat casă și a murit cu chirie într-o casă cu pământ pe jos, nouă ni s-au băgat chiriași și de-abia după 20 de ani am ajuns sa locuim în casa noastră, primită de zestre de mama în 1935. Astea se uită sau se fac uitate, se falsifică și se premiază scriitorii care scriu despre nostalgii nu și despre suferințele celor amărâți, declasați, băgați la inchisoare că Tătărescu, Hudița, expropriați, chiaburi, cum s-a făcut
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
un film italian,rusesc sau francez.Rușii au schimat stilul de la filmul de război la filmul domestic.Au trecut de la „Toată lumea cântă,râde și dansează” la ”Moscova nu crede în lacrimi”,”Gară pentru doi”,”O dramă la vânătoare”,”Fata fără zestre”,”Șatra”, ”Andrei Rubliov”,”Călăuza”. Filmul indian a continuat tradiția musical urilor din pelicula „Vagabondul” lui Raj Kapoor. Anul 1990 a permis intrarea masivă a filmelor comerciale americane gen thriller și horror. Basmul i-a cucerit pe toți:”Harry Potter” și
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
timpul va rezolva situația de cuplu. -L-ai iubit? -N-a fost iubire.A fost destin.Jan e un bărbat bine făcut.Are condiții excelente.Nu are experiență.Mama a făcut eforturi.A vrut să nu-i împărtășesc soarta.Mi-a făcut zestre. In familia lui stau într-o colivie aurită.Simt că tinerețea se scurge pe lângă mine.De aceea mă refugiez la Nic.Nu știu dacă sesizezi esența.Jan e băiatul mamei.Trăiește în umbra tatălui său. Nu are o aureolă proprie
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
arată cât ne-am umanizat în ultimul răstimp”. (N.S.Dumitru) ( Ciocnesc paharele.Costel vine cu bagajele.Bea și el.Cu toții oftează.) “Un automobil i-au dat Că a umplut cu el ograda... Marca ne-a edificat: Așa-i acum de zestre ...Lada”. (D.C. Mazilu) Doftoroaia Dl.Gogonel era foarte supărat.Alergia se manifesta printr-o mâncărime pe tot corpul. Medicul îi recomandase o alifie de la farmacie.Cumpăra trei cutiuțe pe zi pentru a ameliora erupțiile pielii.Cheltuia zilnic o sută de
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Îi era mereu măturată, blidele ședeau curate În blidar, pânza Îi era albită. Cât era vara de lungă, nu o Întrecea nimeni la treburile câmpului:era prima la săpat, la udat și la seceriș.Iarna, cosea și țesea mereu, că zestrea Îi ajungea până În pod.Veneau și vecinile și Îi cereau ajutorul la unele treburi și ea niciodată nu se da Înapoi de la lucru. Și cum gura lumii e slobodă, vestea despre fata cea frumoasă și harnică, merse din casă În
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
altul. Tineri sau mai bătrâni, frumoși sau urâți, Înalți sau scunzi, grași sau slabi. Însă toti erau niște leneși fără pereche, care nu vroiau decât să vâneze averea fetei.Când veneau În pețit, ei erau cu ochii mai mult la zestre decât la fată. Mama fetei o dojenea și Îi spunea că era normal ca un bărbat să ia de nevastă o fată vrednică și gospodină. Îi mai spunea că era bătrână, mâine poimâine va Închide ochii și tare ar vrea
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
boier megieș, cu mult mai bogat decât dânsul. Și era fata frumoasă ca o floare și bună ca o pâine. Ce zarvă pe la conac când pețitorul cu mama și tatăl său se anunțară În vizită! Slugile măturau curțile, femeile scoaseră zestrea la soare, puseră mușcate În geam. Iar boieroaica Îi ceru Tușei să se ocupe de bucatele pentru musafiri. Nu se mai știa ce era la bucătărie de oale și lighene. Tușa pregăti rață pe varză, făcu garntura de castraveți și
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
drept, trecerea la pluripartitism, revigorarea proprietății private, desființarea economiei etatiste și trecerea la economia liberei concurențe. Toate acestea, în loc să ducă la optimizarea energiilor, au produs și o libertate de acțiune prost înțeleasă în societate, lipsă de autoritate, chiar răfuieli arbitrare. Zestrea economică la început de tranziție, era reprezentată în comuna Lespezi, de agricultura cooperatistă (70%), dar și privată. C.A.P. Lespezi, întins în toate satele comunei, s-a desființat în 1992. Cetățenii din comună sau originari din Lespezi și-au recăpătat
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
necesare, la care s-a adăugat o donație de 10 000 de euro. Prin strădania învățătoarei Marinela Matcovici și a preotului paroh Mihai Matcovici s-a amenajat muzeul satului, într-o încăpere de la Căminul Cultural, cuprinzând obiecte din lada de zestre a bunicii, sătenii donând obiectele și datorită încrederii în preotul paroh. În cei peste 128 de ani de existență, Școala Buda a fost încadrată cu personal didactic plin de dăruire care s-a implicat cu succes în viața localnicilor, devenind
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
se naște și unde se moare. Aici se desfășoară unele momente importante ale manifestarilor ritual ceremoniale: botezuri și cumătrii, nunta, depunerea și privegherea mortului, șezători, clăci. Interiorul casei avea odinioară toate elementele interiorului tradițional românesc: vatra, patul, lavițele, lada de zestre, blidarul pentru oale și străchini, scaune cu spătar sau scăunele mici la care se servea masa. Culmea, așezată dintr-un perete în altul, servea la așezarea hainelor. Mobilierul simplu la început, a devenit cu timpul o colecție de piese de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
firelor se foloseau culori naturale obținute din coji de ceapă, sunătoare (pojarniță), flori de tei, sovârful, șofranul, coaja și frunze de nuc sau arin ori se cumpăra boială de la evreii din Lespezi. Tot femeia era aceea care se ocupa de zestrea fetelor ca să aibă cât mai multe țesături, alesături, cusături. Materiale folosite pentru aceste produse erau inul, cânepa, bumbacul și borangicul, obținut din gogoșile viermilor de mătase. Țesăturile și cusăturile cele mai vechi au constituit un izvor nesecat de inspirație pentru
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
perete; pe paturi puneau cuverturi subțiri (făcute din macaturi), pe pereți ștergare, pe mese fețe de masă, toate având un caracter decorativ. Pe patul din camera cea bună (sufragerie) se așezau toate țesăturile una peste alta, plapumele și pernele, formând zestrea gospodinei. Portul popular Climatul cu ierni aspre și veri călduroase i-a obligat pe săteni să-și facă haine groase iarna și cât mai ușoare vara. Aceste haine sunt utile, dar și frumoase, apărându-i pe oameni de friguri și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
o aprinde și împreună cu nașul, dă părinților copilul zicând: „Primiți de la noi un cin Și de la Dumnezeu un creștin.” Nașii oferă o traistă plină cu cămășuțe, bonețele și pelinci (bucăți de pânză din in sau bumbac, din finet) care constituie zestrea pentru copil. Se mai dă o pernuță și oala de lut pentru încălzit apa la baie pentru cel mic. Cumătrii sărută mâna nașilor și spun: „Mulțămim c-ați botezat, Și l-ați creștinat.” Apoi moașa solicită bacșis (bani) și ia
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Anului Nou, Crăciun etc. Obiceiurile nupțiale au trei secvențe: - Prima secvență este dominată de sentimentul despărțirii, mireasa își ia rămas bun de la tot ce înseamna cadrul obișnuit al existenței ei de până atunci. Această secvență cuprinde alte câteva etape: luatul zestrei, iertăciunea și drumul spre casa mirelui; - A doua secvență este dominată de sentimentul trecerii, de constiința schimbării modului de comportament. Fata își părăsește podoabele (inelul, cerceii), păstrânduși doar mărgelele. Deshobotatul miresei constituie o durere pentru mireasă, voalul (hobotul) este înlocuit
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pus în piept la nași, socri, cumnați, nuntași și pregăteau batistele care se puneau în piept la vornicei. Sâmbătă dimineața, vorniceii împreună cu mulți bărbati și femei, însoțiți de fanfara lui Radu Moise, cu căruțe împodobite, mergeau să ducă la mire zestrea care cuprindea: - Oghial (plapumă); - 4 perne mari și 4 perne mici; - 20 m de țol de cânepă (buci) pentru saci și pentru „țolul mare” folosit la treieratul grâului;20 m de țol de cânepă învrâstrat; - 20 m de țol „cadrel
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
m de țol de cânepă învrâstrat; - 20 m de țol „cadrel”; - 20 m de țol „pichire”; - Un macat mare din lână și un macat mic (pe care îl așezau la iertăciune și unul la cununie la biserică). Încărcată în care, zestrea se îndrepta spre casa viitorilor socri, însoțită de strigăturile și chiuiturile femeilor: „Nici n-am tors, nici nam țesut, Dar carul mi l-am umplut De țoale și de lăicere Cum îi place soacrei mele.” Sau : „Ieși afară soacră mare
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
au așezat în două minicartiere, Median și Mahala, și-au construit o biserică în Mahala, unde mergeau să se roage duminica și în zilele de sărbătoare, îmbrăcați în hainele tradiționale confecționate de ei. Portul popular era conservat în lăzile de zestre. Femeile purtau în zi de lucru fuste de stambă, iar în zilele de sărbătoare fuste din zefir, foarte lungi, cu multe pliuri și diferite colorații, iar în partea de jos cu două-trei rânduri de panglici și o cămașă cusută după
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cu celălalt, al unei înălțări nedorite, nunta necesară, vorba lui Barbu, asupra căreia toate tac. Iată, în Miorița lui Voiculescu, gîndul de despărțire al ciobănașului, pe care balada ni-l ține secret: "Plecam spre curți eterne cu car de stele zestre/ Dar rămâneau în poartă dureri domesticite/ Și'nchisă în iatacuri, cu brațe rătăcite./ Melancolia lumii se arăta'n ferestre." Urcușul e o rupere, un greu efort sufletesc. Același prin care, în buna școală a autohtonismului Gândirii, pămîntul crește îngeri: A
Aspre căi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7191_a_8516]
-
toate savuroasele-i - de n-ar fi triste... - constatări a fost publicată în numărul 50 al României literare. Din 26 noiembrie până în 11 decembrie, echipa de monitorizare a trecut din nou în fața monitoarelor și-a aparatelor de radio, iar noua zestre de abateri înregistrate a fost prezentată într-o conferință de presă, la sediul CNA, pe 31 ianuarie. Erata completă va putea fi consultată în cel de-al doilea raport, disponibil pe pagina de internet a Consiliului. Sunt implicați în această
Limba română la radio și TV by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8814_a_10139]
-
explicat printr-o demonstrație la fața locului, pe ecranul din încăpere, că DVD-ul aflat în punga de pânză primită în dar la intrare permite, datorită unui soft special creat, vizitarea sau cercetarea Muzeului Sighet în cele mai fine detalii. Zestrea de imagini, documente și informații pentru care Ana Blandiana și-a dăruit 15 ani din viață stă la dispoziția oricui se așază pe un scaun în fața computerului și deschide DVD-ul pe a cărui copertă scrie . Replica virtuală a Memorialului
Muzeul de luat acasă by Domnița Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8802_a_10127]
-
start: anul 1000. În acest stadiu, un observator celest care ar fi putut să privească arena lumii nu ar fi putut să prevadă, pe baza condițiilor existente atunci, care dintre concurenți avea s-o ia înaintea celorlalți. La anul 1000 zestrea de însușiri nu favoriza pe nimeni. Toți erau deopotrivă de egali, adică deopotrivă de slabi. Și totuși, concurentul care s-a deprins de pluton devenind, cel puțin pentru o vreme, jucătorul dominant pe harta lumii, a fost Occidentul. Factorii care
Un autor inclasabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8858_a_10183]
-
a fost meșter la dat "tunuri", cînd a încercat să facă afaceri (cum Arghezi cu cireșe și vișine, sau Rebreanu cu cartofi și Ion Creangă cu tutun), a dat repede faliment, l-a mai salvat, uneori, cîte o căsătorie "cu zestre"; cel mai adesea, a fost un "chiriaș grăbit", cum zicea G. Topîrceanu, luînd în chirie și casa dar și viața. Sînt, totuși, și printre scriitori cîțiva "oligarhi", ca să folosesc un termen la modă azi, proprietari de case (încă) nerevendicate de
Casele memoriale de la bloc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8856_a_10181]
-
oameni de la care să primească comenzi. Și atunci rolurile se vor inversa. Adepții unor astfel de proiecte, ca de pildă Hans Moravec (reprezentantul transumanismului - adică omul transferat în computer) sau Eduardo Kac (susținătorul corpului transgenic - un corp în a cărui zestre genetică s-a introdus informația genetică a altui om), primesc replica contestatară a unor teoreticieni ca Katherine Hayles, pentru care "conștiința nu este pur și simplu o colecție a fișierelor de date care pot fi transferate dintr-un cadru fizic
Carnea digitală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8882_a_10207]
-
atunci când ni se par promițătoare. Internetul este azi una dintre cele mai convingătoare manifestări ale globalizării cunoașterii și comunicării. Oameni de pretutindeni au pus umărul în realizarea unui țel milenar: să putem beneficia de o informație cât mai bogată în ceea ce privește zestrea de civilizație și cultură a omenirii, să putem comunica ușor cu semenii noștri, oriunde s-ar afla ei pe această planetă, să ne cunoaștem cât mai bine, dincolo de orice deosebiri. Nu vreau să par sentimental, dar cred că inventarea internetului
Internetul între două extreme by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9784_a_11109]