438 matches
-
repeta; reuși; reușită; sărut; severitate; simț estetic; sîrguință; solicită; soluție; spera; speranță; stă; suc; în suflet; a susține; a ști; știe; tăcere; tînjește; trebuie să aibă; urît; vacanță; vis; vise; viteză; a nu vrea; cum să nu vrea; vrea; vrednic; zgîrcenie; zile (1); 789/203/61/142/1 vreme: timp (186); soare (60); ploaie (58); bună (47); frumoasă (31); rea (31); anotimp (27); meteo (22); urîtă (22); ploioasă (17); caldă (15); cald (10); nori (10); rece (9); ceas (8); căldură (7
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ce aparțin acestui mediu. Ea se singularizează nu numai prin statutul social al adolescentei orfane al cărei viitor este hotărât de străini (Părinții Otiliei), ci și prin codul ei moral și comportamental. Astfel, prin contrast, devin și mai evidente mediocritatea, zgârcenia, lăcomia și meschinăria unei lumi de parveniți căreia îi aparțin cei din clanurile Tulea, Rațiu, Giurgiuveanu. Firul epic principal urmărește tema moștenirii, dezvoltând un conflict de interese între rudele bătrânului Costache Giurgiu veanu și fiica lui vitregă, Otilia, pe care
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
o atmosferă, dar și funcția de a prefigura un caracter. Amănuntele fizionomice sunt prezentate printr-o tehnică a acumulării, încât portretul trimite la o dominantă de caracter (avariția). Prezența Otiliei înseninează existența lui Costache Giurgiuveanu. Ea îi "cenzurează" actele de zgârcenie care au devenit automatisme comportamentale, determinându-l să-i dea bani lui Felix; "introduce o viziune umanizantă asupra avarului". Manifestările cotidiene ale protagonistului sunt subordonate instinctelor, în primul rând instinctului de posesiune. Caracterizarea Otiliei Mărculescu Otilia impresionează prin complexiatea sufletului
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
meserii: precupeață, măcelar, cojocar, și nu sunt dezumanizate de puterea banului. Mara e o văduvă cu doi copii, este chibzuită și din instinct de apărare este așa prevăzătoare. Ea iese în evidență prin complexitatea și realismul ei: Proporția aceea de zgârcenie și afecțiune maternă, de hotărâre bărbătească și de sentiment al slăbiciunii femeiești e făcută cu o artă desăvârșită" (G. Călinescu). În viziunea scriitorului, oamenii trebuiau să fie chibzuiți, harnici și virtuoși, iar cei care nu corespundeau modelului erau sancționați. În
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
se se si zea ză și în ce le lal te ca pi to le care fac referire la curvie și prea curvie. Pentru o femeie nimic nu poate justifica alegerea unei relații ex tra conjugale, nici să răcia, nici zgârcenia bărbatului, nici ne putința conjugală, nici ne gli jen ța sexuală. odată cu des păr ți rea, ea își pierde toată zestrea și toate darurile de nuntă. În schimb, un bărbat nu pierde nimic, de nun țat ca desfrânat, el se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
răcia lucie. Sluj ba și amantul o ajută să țină casa și chiar pe bărbatul ei, îm păr țind adesea sim bria cu acesta. Ar meanca (acesta este nu me le ei), la rândul ei, afir mă că sărăcia și zgârcenia soțului au îm pins-o în brațele unui amant. În fața foa metei, femeia trebuie să aleagă, să se des cur ce, să se hrăneas că. Cu chei le la brâu, bărbatul refuză să aibă grijă de ea, obli gând-o să
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de care nu se pot desprinde" ăPompiliu Constantinescu); autorul ridică particularul la nivelul universalului: copilul universal și mama universală ădin "Amintiri ...") vor avea ca pendant personajele cu caracter exemplar din povești: soacra ca esență a răutății, baba ca esență a zgârceniei, prostul care are noroc, leneșul, "sublim" s.a. alcătuiesc o galerie cu trăsături îngroșate, până la imaginea unei lumi în care s-a instaurat ―Prostia universală ă"Prostia omenească"); stilul și limba se caracterizează prin oralitate și umor.În sens larg, prin
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
moșteniri și dornică de-mbogățire fără margini, prin forță sau mârșăvie. Privirea mi-a rămas țintită pe mâinile curbate ca o seceră, cu degetele care se împreunau precum un clește. N-am mers prea mult că buna ei vecină, Avarice (Zgârcenia) urâtă ca o ceapă verde, slabă și parcă neînsuflețită, în zdrențe îmbrăcată, a apărut în fața mea. În mâna-i ascunsă sub poalele cojocului fără culoare definită (fusese cândva negru, din blană de miel)ea ținea o pungă plină de galbeni
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
prin existența jocurilor de muncă „ pentru fiecare gimnastă, ci și prin instituirea unui sistem de lucru, În cadrul căruia fiecare sportivă știe ce are de făcut independent sau cu Întrajutorare. Unde, cât, cum și cu timpul, și de ce, pentru utilizarea cu zgârcenie a timpului, a duratei antrenamentului, pentru a obține maximum de eficacitate. Automatizarea elementelor tehnice se realizează numai prin repetări nenumărate. Trăinicia și durata Învățării este determinată de numărul și calitatea acestora. Același număr de repetări se poate efectua Într-o
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
precum și capitalurile provenite în mare măsură din vânzările bunurilor și instalațiilor evaluate în prețurile deșeurilor. Este o realitate că, pe astfel de căi, multe capitaluri de la noi s-au dobândit conjunctural de către oameni cu înclinații "tradiționale", cum numea Max Weber zgârcenia și cerșetoria, lipsa de scrupule în afaceri, speculațiile, înșelătoriile și altele asemănătoare. (21, p. 158 ș.u) Două enunțuri opuse revin mereu în jargoanele unor politicieni "moderni" de la noi: "capitalism cu orice preț!" și "jos cu trecutul recent și cu
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
elemente ale unui schelet exterior care îi susținea vulnerabila structură sufletească: "Urît, deștept, [...] îngîmfat, amoral, leneș. Ura pe oricine avea bani, situație; disprețuia pe toți ceilalți" așa îl percepea Grigore Ghica în cartea sa Grigri iar Barbu Cioculescu îi subliniază zgîrcenia pe care o cultivă inclusiv după căsătoria care îi asigura ceea ce în stil oficial se numea profesiune proprietar: "...urmărește cu strășnicie restituirea celei mai neînsemnate datorii, reclamă un birjar care-i taxase prea piperat o cursă cu trăsura, obținînd prin
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
erau săteni cu un simț mai pronunțat al umorului care inventau astfel de porecle, având În vedere temperamentul sau anumite trăsături de caracter. Acești oameni ciufelnici, cum li se spunea În sat, nu rareori transmiteau urmașilor acest simț al umorului. Zgârcenia, infatuarea, lenea precum și sărăcia ori tendința de Îmbogățire prin mijloace necinstite nu erau iertate de colectivitate. Asemenea acestora, nici prostia sau lăudăroșenia. Cutare era al lui N am mălai, altul al lui Cacă-n casă, sau Șoni ori Țarcă, un
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
asupra mișcării comuniste internaționale. Aceasta a fost Conferința Comunistă din 1957, dar anul 1958 a demonstrat o atitudine foarte dură a Rusiei față de China, atât în lucrurile ce constau în ignorare totală, umilință în fața celorlalte state, ajutorarea financiară acordată cu zgârcenie iar sprijinul armelor aproape inexistent. Încercarea de rezolvare a acestor probleme nu a lipsit cu desăvârșire, dar fără succes, întrucât după Conferința Comunistă din 1960 ruptura chino-sovietică se poate observa atât în domeniul economic cât și militar și ideologic. Hrușciov
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
și W.B.Gudykunst, apreciind că tăcerea nu face parte din rutină comunicaționala (zilnică) a americanilor. Cei doi specialiști argumentează că, deși tăcerea este acceptabilă în relațiile cu persoane apropiate, atunci când întâlnesc persoane străine, americanii "gestionează" tăcerea cu foarte mare zgârcenie, găsind-o chiar stângace și total nepotrivită. În Japonia tăcerea semnifică spațiul său pauză în timpul comunicării verbale, iar japonezii acorda o importanță deosebită tăcerii, pauzele sau tăcerea fiind interpretate cu mare atenție. Stilistic, japonezii sunt învățați să fie indirecți și
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
prea slab față cu esperiențele de artă și literatură ce le avem în alte limbe - va să zică noi înșii suntem prea slabi și prea neculți pentru de-a produce în calitate ceea ce produc străinii atât în calitate cât și-n cantitate. [ZGÎRCENIE PENTRU HÎRTIE"] 2258 Ce-nsemnează factul că mulți au un fel de zgârcenie pentru hîrtie? 139 {EminescuOpXV 140} ["IDEEA, CUM VINE, TREBUIE SCRISĂ... "] 2258 Ideea, cum vine, trebuie scrisă, căci, deși te sumeți a o ține minte, însă se-nvechește, se
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
în alte limbe - va să zică noi înșii suntem prea slabi și prea neculți pentru de-a produce în calitate ceea ce produc străinii atât în calitate cât și-n cantitate. [ZGÎRCENIE PENTRU HÎRTIE"] 2258 Ce-nsemnează factul că mulți au un fel de zgârcenie pentru hîrtie? 139 {EminescuOpXV 140} ["IDEEA, CUM VINE, TREBUIE SCRISĂ... "] 2258 Ideea, cum vine, trebuie scrisă, căci, deși te sumeți a o ține minte, însă se-nvechește, se palifică în cap, astfel încît, în loc d-o gândire de aur strălucitor
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
iubeau copiii, animalele, locul pe care au văzut lumina zilei și unde au crescut. Trudind pe ogoare puțin rodnice, cu unelte rudimentare, dar cu sudoare din belșug, țăranii smulgeau anevoie roadele pământului, pe care le strângeau și le drămuiau cu zgârcenie, pentru a asigura cele necesare multelor guri ce le aveau de hrănit. Fiecare bob, fiecare spic sau știulete avea încorporat în el transpirație și de aceea era adunat cu grija și migala culegătorului de mărgăritare. Nu-mi amintesc să fi
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
dreptate. Moartea știa și el nu e bună de nimic. Sclavul zicea că în viață se petrec multe. Știa și Iahuben asta. Și lui îi plăcea să afle. Păcat numai că acest sclav, care știa atâtea, îi răspundea cu atâta zgârcenie la întrebări. Și drumul era atât de lung și atâtea prilejuri se pierdeau. Ce făcea sclavul când nu vorbea? Iahuben se gândi că poate cugeta la neamurile spre care se îndreptau amândoi. La urma urmei însă nici el, Iahuben, nu
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
pe cei săraci, bolnavi, pe cei care au nevoi! Fă asta cu bucurie! Răspunde la nevoile lui cu sufletul și inima! O să capeți În el un prieten și o să-ti dai aportul În promovarea prieteniei! A noua regulă. Înfruntă-ți zgârcenia, lenevia, automulțumirea, avariția, frica, fățărnicia, mândri! Crede În oameni și iubește-i! Nu vorbi despre ei pe nedrept și nu lua În considerare părerile rele despre ei! A zecea poruncă. Eliberează-ți mintea de gânduri despre boli, traumatisme, moarte! A
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
Este complet nepoliticos să mâncăm, să foșnim pungi, hârtii. Nu batem din picior, nu fluierăm. Nu vorbim cu vecinii. Nu comentăm spectacolul. Nu ne ridicăm de pe scaune înainte de pauză sau de încheierea spectacolului. Dacă ne-a plăcut spectacolul aplaudăm fără zgârcenie. Dacă nu ne-a plăcut, aplaudăm totuși pentru eforturile actorilor. Aplaudăm la fiecare ridicare a cortinei. Aplauzele le oferim stând jos, pe scaune. La teatru și la operă aplaudăm la încheierea fiecărui act. Se poate aplauda și la scenă deschisă
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
simț cere să nu facem caz de ea. Vorbim fără să ținem mâinile în buzunare. Vorbim fără să mestecăm gumă de mestecat. Nu vorbim cu gura plină. Vorbim politicos, amabil, calm, fără a folosi injurii ori jigniri. Vorbim folosind fără zgârcenie următoarele expresii: „Vă rog” sau „te rog”, ori de câte ori cerem ceva De exemplu: „Arătați-mi, vă rog, cartea cu coperta albastră!” „Spune-mi, te rog, când să te sun?” „Vă rog să mă scuzați!”, „Te rog să mă ierți!” ori de câte ori deranjăm
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
trebui mai degrabă să semene cu o împletitură din nuiele, sau cu niște nemaipomenite rânduri de scări turnante, care ar ceda la cel mai mic pas puțin cam greu. Iar apoi, frumoase mătăsuri diafane, folosite tot pe atât de cu zgârcenie cum sunt duminica la Hyde Park; broderii frumoase, giuvaeruri și mai frumoase, și nenumărate, pentru a le putea schimba zilnic. Nu s-ar putea, de exemplu, să ne închipuim o scenă susținută de niște stâlpi subțiri ca niște picioare de
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
aceste firești și spontane replici fiziologice în comportamentul personajelor, lăsându-i cititorului libertatea să "guste" anecdota propriu-zisă. În același scop, accentul este subtil mutat pe derizoriul cauzei de la baza nefericitei întâmplări, o simplă "slăbiciune" în ochii umoristului, constând în proverbiala zgârcenie evreiască: Tată, când a murit, m-a jurat să-l trimit să-l îngroape în pământul sfânt la Ierusalim, că acolo vrea el să putrezească... și eu m-am gândit că oasele tot nu putrezesc; le-am îngropat aici, și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
nimica, doar, cu privirea o îndeamnă la vorbă. Tânăra femeie oftează, își netezește fusta cu palma, ușurel, și te privește cu ochi senini. - Mama o murit cu mânie pe mine... Tata, tot nu vrea să mă ierti!... povestește ea cu zgârcenie, și zâmbește trist. Tace dintr-o dată, cu sfială, și se uită într-o parte. - Toma, tătâne-su, îi om hain la suflet, încî mai țâni mânii!... Intră în vorbă bătrâna, oțărâtă de parcă a băut oțet. Câte-o datî, mai vini
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
din mine oamenii sunt vorbăreți discută despre singurătate chiar și atunci când se înghesuie pentru a prinde un loc mai bun în viața de apoi unii sunt singuri încă de la naștere alunecă prin viață fără să o atingă împart cuvintele cu zgârcenie și (la un moment dat) își depun speranțele la amanet dar uită să le recupereze tocmai de aceea țin un suspin în mine în felul acesta nu voi fi niciodată singur 20 mai 2011 Tinerețe fără bătrânețe sau fericita iluzie
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]