616 matches
-
, Florin Constantin (14.III.1936, Concești, j. Botoșani), prozator și traducător. Este fiul Haretei Pavlovici (n. Balan) și al lui Dionisie Pavlovici, învățători. Urmează școala primară în satul natal, liceul la Dorohoi și Facultatea de Filosofie, secția ziaristică, la Universitatea din București (1953-1958), făcând și studii de limba engleză (1966-1969) la aceeași universitate. Între anii 1959 și 1964 este deținut politic. După ieșirea din închisoare va lucra ca muncitor, funcționar, contabil (1964-1966) și ca redactor la Radiodifuziunea Română
PAVLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288741_a_290070]
-
face studii la Facultatea de Istorie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1981-1985), lunându-și doctoratul cu teza Istoricul Bogdan Petriceicu Hasdeu (1998). Un timp a fost profesor de istorie la Liceul Agroindustrial din Lipova (1985-1990). Revine la Cluj-Napoca și intră în ziaristică, fiind publicist comentator la revista „Apostrof” (1990-1991). Ulterior este cercetător științific (etnolog) la Centrul de Studii Transilvane de pe lângă Fundația Culturală Română (1991-1994), apoi cadru didactic la Facultatea de Studii Europene din Cluj-Napoca, fiind și cancelar al facultății (1996-2000). Din ianuarie
PECICAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288744_a_290073]
-
clase ale gimnaziului. După 1918, întors în orașul natal, a absolvit cursurile unei școli medii germane. Efectuează stagiul militar la Satu Mare și este apoi student la Wroclaw, nereușind însă, din motive materiale, să-și termine studiile în domeniul germanisticii. Practică ziaristica la Wroclaw, și după întoarcerea la Cernăuți (1931), este redactor și reporter la diferite foi de limbă germană. Scrie totodată versuri, dovedindu-se receptiv la mai toate tendințele liricii din primele decenii ale secolului al XX-lea; debutul editorial îl
KITTNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287718_a_289047]
-
opera sa fundamentală. Nuvelistica lui M., comentată extrem de aspru de E. Lovinescu și de G. Călinescu, care îi reproșează „truda de a îngrămădi «grozăvii» pentru a produce o obsesie, lipsă de discreție, de delicateță [...], beția de cuvinte, platitudinea de expresie ziaristică [...] și nepilduita masă de trivialitate ce se pune de-a curmezișul scriitorului în drumul spre literatură” (E. Lovinescu) ori „o atmosferă adesea dezgustătoare, de vulgaritate, priapism și halucinație” (G. Călinescu), rezistă, totuși, prin capacitatea de analiză psihologică, chiar dacă aceasta se
MIHAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]
-
instituțiile de cultură să fie obligate să-și redacteze marile și micile instrumente de lucru, istoria Academiei și a universităților românești [subl. n.], istoria radiodifuziunii, dicționarul baroului românesc, istoria institutelor de cercetare, a uniunilor de creație, o istorie serioasă a ziaristicii, dicționare de istorici, geografi, actori, regizori, muzicieni, o colecție editorială cu toate cărțile dedicate Bucureștilor, o enciclopedie a teatrului..., mă rog, fiecare e liber să adauge alte și alte exemple. CITAT RETRAS!!! Sub influența limbii engleze, termenul eseu tinde să
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
al lui Haralamb Buiciuc, țăran. După absolvirea Liceului Teoretic din Baia Mare (1956), urmează cursurile Institutului de Limbă și Literatură Rusă „Maxim Gorki” din București (1956-1960). Se specializează în limbile engleză și spaniolă, urmând cursurile din cadrul Universității Populare (1964-1968), și în ziaristică, în cadrul învățământului postuniversitar al Academiei „Ștefan Gheorghiu” (1973-1974). Imediat după absolvirea facultății, începe să lucreze la Editura Univers, mai întâi ca redactor responsabil de carte, apoi ca redactor principal, coordonator de secție în compartimentul de literaturi estice. În cei peste
BUICIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285921_a_287250]
-
seamă, cu înzestratul ei popor muncitor. Munca lor a fost de la început susținută de către partid care, prin Scânteia a încurajat și ajutat dezvoltarea reportajului literar. (...) Scânteia a publicat și publică numeroase reportaje valoroase, scrise de fruntași ai literaturii și ai ziaristicii, dar și de elemente tinere care calcă pe urmele înaintașilor. Și astfel, alături de Mihail Sadoveanu, Geo Bogza, Maria Banuș, Petru Dumitriu, Dan Deșliu au apărut reportaje semnate de V. Albulescu, C. Mitea. V. Bârlădeanu, care se afirmă tot mai mult
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
realizând doar un melanj incert de noțiuni și reguli fie minore, fie de-a dreptul greșite: scrieți numai propoziții scurte și la obiect, folosiți neologismele fără teamă și nu vă abateți de la planul clasic: introducere - cuprins - încheiere. Pentru acești profesori, ziaristica se reduce iremediabil doar la știre și relatare. După facultate, unde învață o sumedenie de teorii, funcții, legi și valori, tânărul trăiește o derută și mai mare. Privindu-l cu asprimea cuvenită, șeful de secție îi comunică imperativ prima regulă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
între proză și poezie nu mai funcționează la fel de eficient ca altădată; selecția și gestionarea figurilor de stil și-au pierdut din relevanță; distincția subiectiv/obiectiv s-a opacizat în practica textuală modernă, pierzând din relevanță și claritate. Chiar dacă acceptăm că ziaristica este o anexă specializată a literaturii (literatură pragmatică, literatură de frontieră etc.), rămân câteva întrebări. Există, cu adevărat, un specific al limbajului de presă? Unde anume se întâlnesc și se despart textele jurnalistice de cele literare? De unde plecăm și unde
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
putea spune că articolul moare chiar în clipa în care este citit. Nu este cazul textului literar, ce pretinde ca finalitate chiar eternitatea.” (Husson și Robert, 1990, p. 92) De aici poate să provină disprețul nerostit niciodată al scriitorului față de ziaristică și gelozia (de asemenea, nerostită vreodată) a jurnalistului față de scriitor. E vorba de prejudecăți bine fixate în mentalul colectiv (literatura creează, jurnalismul doar consemnează); e vorba mai ales de timpii cu care lucrează și unul, și altul: veșnicia pentru scriitor
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
După școala pedagogică de învățători din Târgu Jiu, își continuă studiile la Facultatea de Filologie (1954-1959) din București și își ia doctoratul cu o teză despre viața și opera lui Radu Ionescu. Este asistent și apoi lector la Facultatea de Ziaristică a Școlii Superioare de Partid „Ștefan Gheorghiu”, devenită Academia cu același nume (1959-1989), instructor la Comitetul Central al PCR (1966-1968), inspector general în Comitetul Culturii și Educației Socialiste (1971-1973), bibliotecar la Biblioteca Centrată de Stat, lector principal la Comitetul pentru
BALAEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285564_a_286893]
-
meserii, fiind, în paralel, ucenic și muncitor la Uzinele „Grivița”. Participă la grevele din 1933, iar în 1941 este arestat pentru activitate în cadrul PCR. După 1944, devine primul președinte al Sindicatului Ziariștilor din Banat. Urmează liceul în particular și studiază ziaristica la Facultatea de Filosofie a Universității din București, pe care a absolvit-o în 1959. Între 1960 și 1968, este director al Editurii pentru Literatură, unde s-a distins printr-o preocupare eficientă pentru literatura clasică, din care a inițiat
BANUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285615_a_286944]
-
BĂRAN, Vasile (20.I.1931, Pojogeni, j. Gorj), prozator, publicist și poet. Fiu al Anei și al lui Gheorghe Băran, țărani, B. urmează liceul la Târgu Jiu și București, apoi Școala Superioară de Partid „Ștefan Gheorghiu”, secția de ziaristică. A fost redactor la Agerpres, „Scânteia tineretului”, „Scânteia”, la secția de scenarii a Studioului Cinematografic București, secretar de redacție la „România literară” (1969-1989). Debutul dublu al lui B., cu Gospodăria colectivă - izvor de bunăstare și belșug și Pe drumul fericirii
BARAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285618_a_286947]
-
la „Telegraful” lui I. C. Fundescu, cotidian liberal de bună ținută publicistică, în septembrie 1881, când inaugurează aici o rubrică săptămânală, „Cronica”, semnată cu pseudonimul Bacon. A desfășurat, în continuare, fără întrerupere, vreme de 54 de ani (un adevărat record în ziaristica românească), o foarte rodnică activitate gazetărească, concretizată în mii de articole publicate succesiv în presa social-democrată, radicală, conservatoare sau în marile cotidiene populare, afirmându-se astfel ca unul dintre bunii condeieri din prima generație de ziariști profesioniști de la noi, animat
BACALBASA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285518_a_286847]
-
o suită de poezii inspirate de evenimente, adunate mai târziu în volumul Zbuciumul Ardealului (1929). La Arad vede lumina tiparului și broșura, cu două „piese pentru debutanți”, intitulată Pe povârniș. Însurăm pe Victor! (1916). După Unire, B. se consacră preponderent ziaristicii. Este redactor la „Românul”, „Dacia traiană” (Sibiu), „Dacia” (București), „Neamul românesc”, „România nouă” (Chișinău), „Universul literar”, „Adevărul literar și artistic”. Simultan, mai colaborează și la alte periodice. Relativ bogată, lirica juvenilă a lui B. e tributară maeștrilor germani (Goethe, Heine
BAILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285549_a_286878]
-
pe mătură, că aș pleca mintenaș de aici-încolo și să vă las ca să citiți în liniște acest articol... Cu Gina Pistol, înainte! Trebuie să o spun odată, clar, eu nu am dorit, nu doresc și nici nu vreau să fac ziaristică. Dacă pentru scrierile acestea ale mele am mai folosit uneori cuvântul articol, cred că mi-a cam fugit condeiul aiurea fiindcă este evident că tot ce scriu eu, nu se poate numi nici pe departe așa ceva, fiindcă nici nu se
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Constantin Poenaru S‐ a născut la 4 mai 1951 în localitatea Mociu, ju dețul Cluj Primele 4 clase le‐ a urmat în comuna Sirineasa, județul Vâlcea, iar gimnaziul și cursurile Liceului nr.2 la Râmnicul Vâlcea. Studii universitare: Facultatea de Ziaristică în 1976 și Facultatea de limbă franceză‐ română la Universitatea din București în 1992. Publicist, poet și istoric literar a lucrat la ziarele „Orizont” Râmnicul Vâlcea și a colaborat la revistele „Ramuri” Craiova, „Vatra” Târgul Mureș, la revistele „Povestea vorbei
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
o școală primară din comuna Periș... Nici unul dintre ei n-ar fi îndrăznit cu doar un an în urmă să viseze să lucreze într-o redacție, tot așa cum nici tu, Rafaele, era o pleașcă de zile mari povestea asta cu ziaristica în care te băgase Milică. Te-ai scos, gândește-te, nu-ți mai rămânea decât să te însori, să-ți faci o familie a ta, prosperă, precum Milică pe care totodată acum parcă ai fi înțeles-o mai bine pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
dându-i mână liberă, totodată, să imprime stilul și orientarea revistei. Maestrul Vergilius apărea în redacția Blocadei doar o dată pe săptămână, marțea, pentru cel mult două ore umplute cu un soi de prelegere ce s-ar fi vrut curs de ziaristică, până ce teoriile lui despre maniera de concepere a știrilor și a reportajelor și a articolelor de opinie alunecau instantaneu în analize ale evenimentelor în curs de desfășurare, debitate într-un stil înveninat-fulminant, care era de fapt stilul revistei și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
răgaz să se ocupe deosebit de încurcăturile lor. Se întîlnea deseori cu Grigore, se ducea pe la dânsul și mâncau câteodată împreună. Vedea și pe Nadina uneori la cîte-un spectacol sau la Gogu Ionescu, când era poftit la masă. Altfel însă vâltoarea ziaristicii îl absorbea tot mai mult. Sub pretexte că evenimentele politice se intensifică, Roșu îi multiplica întruna însărcinările. Ca să ridice Drapelul, ambițiosul secretar de redacție voia să-l doteze cu diferite rubrici noi și, neavând alți redactori docili, punea pe Herdelea
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
reporter la revista Viața studențească, colindând țara și realizând materiale pe diverse teme. Și, uite așa au trecut anii de studenție. Când a venit momentul repartizărilor, după examenul de licență, m-am prezentat să-mi iau repartiție, dar nu în ziaristică, așa cum îmi propusesem la începutul facultății. Am solicitat să mi se dea repartiție în învățământ ca profesor de limba română. Cât am colaborat ca ziarist, am avut și unele neplăceri. Pe vremea aceea din cauza cenzurii, nu aveai voie să spui
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
sub tălpi. Pentru gazetar, specialistul este un ochelarist fanatic sau impotent, un megaloman monomaniac, un „pinguin“ visător, incapabil să măsoare anvergura, tainele sulfuroase și provocările Realității. Un raft de bibliotecă bun să pui pe el borcane cu zacuscă. Pentru specialist, ziaristica-i prostituție și cretinism, negustorie de principii, lecție de amoralism, laborator al Puterii în care se fac ingineriile mentale apte să transforme în plastilină creierul maselor nemernice. Vezi bine că adevărul este la mijloc. Dar cine mai are vreme și
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
spun de gustul amărui cu care mi-am luat rămas-bun de la câteva reviste liceale și studențești. Pretutindeni, nu sentimente și idealism, ci numai interes carieristic și arghirofil ar fi trebuit investit. Dar ce te faci dacă ai fost bolnav de ziaristică încă din copilărie? Dacă la 10 ani vindeam frenetic ziare, seară de seară, la nea Mitică tutungiul, în stația de tramvai G. Bacovia de pe Șoseaua Giurgiului, pe la 12-13 ani trimiteam Scânteii tineretului un reportaj despre găștile din preajma cinematografului Flamura, declarând
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
îți mulțumesc pentru faptul că prin mata am cunoscut de la distanță o persoană - personalitate excepțională - e vorba de Doamna Margareta Șerban, care mi-a dăruit momente vibrante în discuțiile telefonice pe care le-am avut până acum. Discipola mata în ziaristică atinge nivelul maestrului care a format-o! Poți fi mândru că, lângă matale, oamenii cresc în valoare prin calitățile lor! Cu cele mai calde urări și cu cele mai vibrante sentimente, rămân același, Al. Mânăstireanu După scrisoarea pentru Iași, am
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
mai degrabă. Căci, nu-i așa?, trebuie să fie cineva care să mai și cedeze... Z: De ce să fii tu acela? Lasă naibii cloaca aia și hai cu mine. Cu talentul tău, ar ieși niște chestii pe cinste, sunt convins. Ziaristica, dragul meu, e un lucru elevat, nobil chiar. P: Nu neg, deși cred că ziaristul, prin menirea lui, înregistrează realitatea. Asta în cazul în care i se permite să lucreze așa cum știe el, și mai ales, cum poate, cum îi
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]