361 matches
-
Papadima (Un roman al Înțelepciunii noastre populare), constată, pe bună dreptate: „Mitologia folclorică cu perspectivele ei cosmice: credințele, legendele și povestirile de seară generate de ele, cântecele bătrânești; cărțile populare, cu duelurile lor de iscusință În Întrebări și răspunsuri: proverbele, zicătorile și ghicitorile; obiceiul pământului cu minuțioasele și Înțeleptele norme de comportament, stabilind de secole și milenii ce trebuie să zică și să facă omul În contactele cu semenii săi, cu deosebire În momentele solemne ale vieții - totul a fost folosit
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
romanică nu lexicalizează denumiri speciale în aceste cazuri, deși relațiile de rudenie redate prin aceste perifraze sînt distinse, de vorbitorii acestei limbi. Fiecare limbă are și un număr imens de idiotisme, de construcții fixe: sintagme, formule de adresare, locuțiuni, expresii, zicători etc. Acestea au, de obicei, un conținut asociat cu o anumită expresivitate, dar nu sînt analizabile, pornind de la părțile componente, fiindcă valoarea întregului nu corespunde cu suma valorilor elementelor alcătuitoare. De aceea, asemenea construcții se traduc în întregime, ca texte
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în societate, căci printr-o astfel de raportare s-ar putea afla, în multe cazuri, o discrepanță între constatările sau stipulațiile teoretice și manifestarea practică. De aceea, un personaj sadovenian (un intelectual rus !) se putea exprima: "în țara asta aud zicători foarte înțelepte; însă nimeni nu le urmează". Lipsa forței de a se impune Europei prin propriile resur-se i-a făcut pe români, în momentele în care au tins să se racordeze la valorile ei, să realizeze împrumuturi de modele și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ziariști, anume: Nicolae Ghițescu, D. Roco etc. Spre a asigura succesul ziarului, direcțiunea este oferită unui advocat cocoșat, numit Ion Athanasiade. Athanasiade era o figură foarte cunoscută a Bucureștilor și trecea și drept un om de spirit. Și, fiindcă o zicătoare populară atribuie cocoșaților mult duh, direcțiunea i-a fost oferită, ca un element de succes. însă Athanasiade a pățit una bună cu directoratul lui. Într-unul din numerele Scaiului s-a publicat o zeflemea pentru un domn Ghica. Acesta s-
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
școlare. Eram îndrăgostită de sat, de priveliști și obiceiurile sătenilor. Tata, fiind un fiu credincios al satului, îmi spunea adesea că nu trebuie să lăsăm să se piardă tot ce moștenim de la înaintașii noștri. Doinele, baladele populare, colindele, bocetele, proverbele, zicătorile, snoavele, ghicitorile, strigăturile, orațiile, credințele, datinile, legendele, povestirile, basmele reflectă sufletul nostru de român, istoria noastră, felul nostru de existență pe aceste meleaguri bucovinene, binecuvântate de Dumnezeu. În ele trebuie să vedem rădăcinile puternice pe care se sprijină neamul românesc
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
școlare. Eram îndrăgostită de sat, de priveliști și obiceiurile sătenilor. Tata, fiind un fiu credincios al satului, îmi spunea adesea că "nu trebuie să lăsăm să se piardă tot ce moștenim de la înaintașii noștri". Doinele, baladele populare, colindele, bocetele, proverbele, zicătorile, snoavele, ghicitorile, strigăturile, orațiile, credințele, datinile, legendele, povestirile, basmele reflectă sufletul nostru de român, istoria noastră, felul nostru de existență, pe aceste meleaguri bucovinene, binecuvântate de Dumnezeu. În ele trebuie să vedem rădăcinile puternice pe care se sprijină neamul românesc
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Nicolae Cornățeanu 88 Ne despărțim de capii coloniei cu emoție. Le vorbesc despre ilustrul meu profesor. Constant cu plăcere că ei urmăresc de aproape activitatea Uniunii plugarilor elvețieni de la Brugg. Venind aici, ei au dovedit Încă o dată vechea și Înțeleapta zicătoare că „omul sfințește locul”. La despărțire un vivat puternic pentru Elveția și pentru Laur. Din nou În Iowa. Un polițist extrem de amabil. Expoziția agricolă din Ames La 16 Mai intrăm În Iowa. Călătorie lungă dar instructivă și frumoasă. Aici la
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
timpului se grapa până la semănat. A doua variantă. Se ara În iunie, deci În luna cea mai ploioasă a anului. Până În iunie, terenul era pășunat cu oile, se aplica deci, cu foarte mare succes, asolamentul oaie grâu. Nu degeaba circula zicătoarea! „ piciorul oii e de aur”. Am aplicat cu succes sistemul oaie grâu la gara Ivănești, la moșia ing. Gh. Roiu. Fără acest sistem, nu aș fi putut ține oile, care formau supapa de siguranță a agriculturii mele. Prin oi, coeficientul
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
lunar întrebuințat numai de mahomedani, calendarul solar folosit de egipteni și perși, calendarul lunisolar utilizat de creștini, budiști și de israeliți, îndemnuri pentru alungarea sectelor și păstrarea credinței strămoșești, date istorice și literare, proză și versuri, vorbe înțelepte, proverbe și zicători, strigăte de joc etc., toate trecute prin filtrul autorului Ierimia Nechita, Cernăuți. Indiferent că era literatură, poezie folclorică, articole de știință, sfaturi medicale ori gospodărești, ce se publica, purta amprenta autorului. Nici un colaborator, nici o corespondență, cu nume atras, ci totul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cum ar fi Horațio Nelson, marele victorios asupra lui Napoleon de la Trafalgar, dar mai ales aprofundarea limbii engleze. De subliniat tematica și conținutul materialelor din primele două numere mai ales, cu proză, poezie, lecții de limbă engleză, cugetări, proverbe și zicători în josul paginilor: „Nu risipiți timpul, căci acesta e stofa din care e făcută viața”; Fiecare om la locul lui”; „Trei mutări sunt mai rele decât un foc”; „Vinul bun nu are nevoie de reclamă”; „Comerțul este brâul de aur al
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de către un gradat). VIII Carnet 1919 (9,5 x 16 cm.). 5 pagini. Lista nominală a Administrației pădurii Râșca (Silvicii); Simion Murafa (Orhei și Soroca); Răzeși și mazili de la Nistru. IX Carnet 1921-1935 (8 x 9,5 cm.). 65 pagini. Zicători, Note din Transilvania, repertoriu lexical. Deva (cf. vol. Depărtări); idei pentru Hanu-Ancuței; Zimbri (semnalare); Lizuca (note pentru Dumbrava minunată). X Carnet 1925, 1926 (13 x 18 cm.). 74 pagini. Călătorie (cu Liviu Rebreanu) la Berlin, luna mai 1926. Două scrisori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ci și Ardealul și Banatul. După cum mi-am dat samă personal, Moldoveni sunt nepoții și strănepoții ardelenilor, neamul avându-și în Ardeal baștina. Dacă pentru ortoepie trebuie să recunoaștem prioritatea provinciei din jurul Capitalei, apoi pentru vocabular lucrurile se schimbă, cuvinte, zicători, proverbe, tropi, trebuiesc atribuite marei majorități a poporului nostru din Ardeal și Moldova. A. impulsiune = forță care îndeamnă a săvârși ceva. impulsiv = ceea ce dă sau produce impulsia; cel care făptuiește subt puterea unei forțe irezistibile. verbul a impulsiona nu există
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
polonă după care se scrie: „Și i-a nimicit acolo fără milă și i-a gonit până la graniță, bătându-se. Și așa de mare a fost înfrângerea polonilor atunci, încât regele s-a îmbolnăvit. Și de atunci a ieșit această zicătoare: în vremea regelui Albert, a pierit șleahta în Polonia”. În Cronica lituaniană se arată că în Codrii Cosminului au fost luați mulți prizonieri. 7000, care formau garda, au fost dați pe mâna turcilor și regele a rămas cu puțini oameni
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
le-au prădat și le-au luat alor noștri tunurile”. Polonii aveau să le recupereze la Obertyn, în 1531. Nu se poate da crezare afirmației din Analele rutene, potrivit cărora regele a scăpat doar cu 10 oameni, dar cronicarul reține zicătoarea, care avea un sâmbure de adevăr că „în vremea regelui Albert, a pierit Șleahta în Polonia.” Demoralizarea a fost factorul principal, care a caracterizat psihologia polonilor participați la campania din 1497. Încă dinainte de începutul acesteia, mari nobili și prelați ai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
bucure de o mare popularitate, constatăm că Gh. Rădășanu a fost un colaborator permanent. În tot ce a scris găsim numeroase sfaturi pentru țărani, scrise pe înțelesul și limba lor, împestrițate cu vorbe de duh, de umor, cu proverbe și zicători. Obiectivele acestei gazete erau clare. În primul rând, îndrumarea și consilierea țăranilor în activitățile agrare, în programe de îmbunătățiri funciare, de ameliorare a solurilor, în creșterea producției atât cantitativ cât și calitativ. Întregul program haretist milita pentru formarea unor învățători
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Unamuno), franceză mai puțin, neconsiderându-mă un "fanfan" deosebit al lui Michel de Montaigne, mai dragi rămânându-mi Jean Grenier, Camus sau Perros; eseu ou, eseu fragmentat, d'esprit, pârâit, eclate, apoi fragmente propriu-zise, iară nu aforisme, maxime, proverbe și zicători ca "forme simple"; fragmente cu Nietzsche, Blanchot, Guido Ceronetti & junele Cioran -, doar că nu mă mai recunosc acum, adultizându-mă, conservatorizându-mă, cumințându-mă întrucâtva, sub teoriile "scriiturii fragmentare", chiar termenul de "scriitură", titilat de Roland Barthes, îmi pute a iudeologie marxizantă (maxturbantă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
găsim cu adevărat un precursor al operei lui Creangă, acesta nu poate fi altul decât povestitorul popular, creatorul anonim al folclorului românesc. Din simplitatea savana a basmului popular, din suculenta vorbirii țărănești, din adâncimea de cuget a proverbelor și a zicătorilor, din căldură umanismului folcloric au crescut poveștile, povestirile și amintirile lui Creangă. Prin forță talentului sau, scriitorul a realizat această ‘‘sinteză de originalitate’’ care depășește, ca subtilitate și rafinament, realizările anonimului sau înaintaș. ‘‘ Creangă este o expresie monumentala a naturii
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
Cititorul lui Creangă este mai întâi izbit de mulțimea mijloacelor tipice ale operei sale. O mare parte din energia expresiva a graiului românesc a fost pusă la contribuție în paginile operei lui. Imaginile, metaforele, comparațiile lui Creangă sunt proverbe sau zicători tipice poporului, expresii scoase din inimă neamului. S-ar putea alcătui, fără prea multa greutate, un inventar al zicerilor sale tipice cu indicarea izvorului lor folcloric și al ariei de răspândire, ce ar ajuta la determinarea mai exactă a părții
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
bomboanele, curentul electric și crapii aveau să facă la un moment dat diferența. Ei se salvau prin calicie, iar pe toți „ăia“, pe care nici nu va apuca să-i cunoască, avea să-i ia dracu’ foarte curând. Până și zicătorile pe care le învăța Marinel de la ai lui erau restrictive, cu un recurs punitiv. Când tanti Sofița hotăra că ei trebuiau să se întindă cât le era plapuma, era de la sine înțeles că întregul sens al zicerii nu se dezvăluia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
literatura populară română, prin care a Încercat să contureze portretul-robot al evreului, așa cum apare el În folclorul, literatura și mentalitatea populară românească. În anexă (intitulată „Evreul În literatura populară universală. Tablou comparativ”), autorul a prezentat peste patru sute de proverbe și zicători referitoare la evrei, culese mai ales din centrul și estul Europei <endnote id="(3)"/>. Studiul lui Schwarzfeld este totuși o lucrare de dimensiuni relativ mici, depășită azi. Dar, În pofida limitelor acestui studiu „etnico- psichologic” - limite, În bună măsură, inerente epocii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
este prototipul „străinului”, al „celuilalt”. Dar și ceilalți „ceilalți” au deficiențe similare. Conform acestor „relații de subordonare”, pentru creștin, evreul ar mirosi urât, dar pentru bărbatul creștin, femeia evreică ar mirosi și mai urât. Vezi În acest sens o sugestivă zicătoare populară a șvabilor : Abraham pute a usturoi, Dar Sara pute cât doi <endnote id="(83, p. 108)"/>. Sarcastic, poetul evreu modernist Sergiu Dan (Isidor Rotman, 1903-1976) scria la rândul său : „Amelia sufăr,/ Dar nu pot mirosi ovreicile./ Iubesc mai mult
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Dr. Iuliu (Iehuda) Barasch călătorea În 1841 de la Berlin la București, traversând Galiția pentru a ajunge În Bucovina și, de acolo, În Moldova și Muntenia. În descrierea vizitelor sale la comunitățile evreiești, tânărul medic nota că „s-a adeverit vechea zicătoare despre frumoasele evreice poloneze”, mai ales cele din Galiția <endnote id="(194)"/>. Prin 1926, prozatorul rus Isaac Babel scria și el despre fetele atrăgătoare din „târgușoarele evreiești” de la granița Galiției cu Volînia : „Privindu-i [pe oamenii din stetl], am Înțeles
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
publicat de Petru Dumitriu În 1956 : „Auzi, ce răspuns ! Serios, solid, practic, de om de afaceri. Ar merita să fie iudeu” <endnote id=" (294, II, p. 527)"/>. „Nu se poate afacere bună fără de jidan”, spune o credință populară uzuală, devenită zicătoare, pe care nu Întâmplător a pus-o Liviu Rebreanu În gura unui „băiat de țăran amărât”, Toma Pahonțu, personaj al romanului Gorila, apărut În 1938 <endnote id="(211, p. 130)"/>. Proverbe populare similare În esență sunt atestate În tot spațiul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În 1933, dr. Nicolae Leon Îi critica pe cămătarii (inclusiv evrei) din Iașiul sfârșitului de secol XIX pentru dobânzile mari pe care le practicau. Dar el n-a vrut să generalizeze și nici să cadă În capcana unui clișeu facil : „Zicătoarea populară : «Avar ca un evreu» este falșă. Paul Morand spune că evreii sunt mai generoși decât creștinii ; dar Înainte vreme ei trăiau din camătă. Din cauza aceasta au făcut confuzie În privința lor și Plaut și Molière și Balzac” <endnote id="(879
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se pare că În epocă evreice „animatoare” nu erau doar În tavernele din sate și târguri, ci și pe la curțile suveranilor. În secolele XVII- XVIII, la curțile domnitorilor din Țările Române divertismentul era produs nu numai de „jucători [dansatori] și zicători [cântăreți]” autohtoni (români, țigani), dar foarte adesea și de cei aduși „de la Țarigrad”. Erau deci mai ales de origine orientală : În afară de evrei, apar „harapi”, „pehlivani” sau „mehteri” turci și chiar „hindii” <endnote id="(822, p. 246)"/>. Într-o monografie istorică
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]