602 matches
-
în satul sfintei mănăstiri anume Voroveștii”. Cred că știi câte ceva și de dania făcută mănăstirii la 15 mai 1584 (7092) de mitropolitul Theofan. Întâi aș spune că din zapisul mitropolitului aflăm că la 15 mai 1584 biserica Galata era gata zidită. Apoi că Mitropolitul Sucevei Theofan enumeră bunurile dăruite: „Am dat sfintei rugi, mănăstirii Galata, niște chilii pe care le-am făcut eu lângă mănăstire și cu locul pe care l-am curățit,... în pădurea întreagă și deasă și am îngrădit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mine: Hai să ne așezăm colea pe iarbă verde și să ne continuăm vorba pornită dimineață. Ne-am așezat. Prima mea grijă a fost să-l întreb cum devine treaba cu reconstruirea bisericii Frumoasa de către Grigorie Ghica voievod. Păi biserica zidită de Melentie Balica hatmanul a fost desăvârșită de neamul Movileștilor. Vine apoi Grigorie al II-lea Ghica voievod, care reconstruiește biserica între anii 17271733, când zidește și Palatul Domnițelor, pe malul lacului Frumoasa. După această reconstrucție, a mai suferit vreo
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
anii 1637-1639 și sfințită la 6 mai 1639 - m-am grăbit eu să continui gândul bătrânului. Și ctitorul - așa cum au făcut toți ziditorii de sfinte lăcașuri - s-a grăbit s-o înzestreze cu bunuri. Îndată i-a dăruit feredeul abia zidit. Asta o aflăm din suretul scris de diacul domnesc în „Vălet 7146” (1637 septembrie 1-1638 august 31) în care spune: „Vasilie voievod, ctitor și ziditor sfântăi mănăstiri Trei Sfetiteli au făcut feredeul cel mare și l-au dat mănăstiri sali
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
o găsesc în scrierile lui Nicolae Iorga, marele istoric care în revista „Floarea darurilor”, la rubrica „Descrieri de călătorie”, spunea: „A fost aici pe vremuri o biserică de lemn, în acest codru care se zice <al Iașilor>”. O mănăstire nou zidită - cum e cea a lui Iane Hadâmbul - are nevoie de ajutor. Unul din aceste ajutoare vine la 27 noiembrie 1659 (7168) de la Ștefănță Lupu voievod, care spune: „Scriem domniia mea la toate slugile domnii mele... să aveți a lăsa foarte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
fi putut măcar s-o întrebe cum era vremea - n-ar fi fost dintr-o simplă dorință de a face conversație, cum întrebăm de obicei despre vreme. Celula avea două ochiuri de geam, la o înălțime greu accesibilă și probabil zidite, fiindcă prin ele nu se zărea nici măcar cerul. Generalul chiar n-a mai văzut de vreo zece zile, poate de două săptămâni, cerul strălucitor de zi al Bagdadului - de când s-a refugiat în adăpost. De acolo l-au scos americanii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
care ducea direct la hazna”. „Ça, alors...” „Într-o perioadă În care oala de noapte ți-o deșertai pe fereastră? Și de ce s-au găsit, Încă de pe atunci, haznale cu un fel de trotuar lateral și cu inele de fier zidite, ca să poți să te agăți? Aceste pasaje corespund acelor tapis francs unde vagabonzii - la pègre, cum se zicea pe atunci - se adunau, iar dacă venea poliția se putea fugi și veni Înapoi pe altă parte”. „Istorii de fapt divers...” „Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
înscriși că primi ctitori Ștefan cel Mare și soția sa Maria. Pomelnicul trecea al doilea ctitor pe Vasile Lupu, mare vornic, care a refăcut lăcașul din Lipovăț la 1626. Biserică de lemn “ Sfanțul Gheorghe”, biserica fostei mănăstiri Lipovățul sau Zograful zidita de Vasile Lupu mare vornic al Țării de sus, pe Lipovăț, a fost închinata la mănăstirea Zugraf de la muntele Athos. Astăzi biserică de lemn a devenit o biserică muzeu. Cu timpul s-a construit o biserică care poartă hramul Sf.
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA LIPOVĂŢ. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Pintilie Gianina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2059]
-
Altfel spus, ceva așezat despre facerea și rînduiala lumii... Fidelă principiului său, „antropologia” lui șerban Anghelescu își caută „subiecții” oriunde și nu se rezumă, pedant metodologic, la „bătrînii satului”. Marguerite Yourcenar, de pildă, „a înțeles admirabil balada balcanică a femeii zidite”. Eminescu sau Ispirescu, Ismail Kadare sau Ivo Andrić intră astfel în aceeași listă de „surse” cu variantele Mioriței culese de Fochi, povestea lui Cantemir despre teologia tîlharului pocăit, Vechiul Testament, culegerile lui Simion Florea Marian sau cele de balade populare românești
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
curată în comparație cu spatele blocului. Într-o parte se deschideau ușile de sticlă ale Scării Unu. În cealaltă se aflau niște trepte înalte care se terminau sus cu o mică platformă cu balustrade de piatră și care dădea spre o ușă zidită, a institutului. Această scară de piatră o numeam Podul. Lipit de gard se afla un cub de beton terminat printr-un fel de bazinet de metal, cu fața de deasupra ușor scobită. Niciodată nu am știut la ce o fi
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
îngust, ne-am oprit în mijlocul curții interioare. De acolo nu avea cum să ne scape. Nu l-am descoperit de la început, dar până la urmă l-am zărit ascuns după balustrada Podului, adică pe mica platformă care ducea spre o ușă zidită. Era ghemuit în întuneric. Urlând, am început din nou să aruncăm cu bulgări în el, dar Mendebilul urla parcă mai tare decât toți și se bătea ca un diavol. Purta peste față, atunci am văzut, la lumina neonului din curtea
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Sandu Miclescu, 2 preoți și un dascăl, menționându-l pe popa Andrei Constantin, diacon, dascăl. Același număr, de 2 preoți și un dascăl, înregistrează pentru comună Chircești și Condice liuzilor din 1803. Biserică actuala, având hramul “Sfântă Treime” a fost zidita în 1809-1810, și are drept ocrotitor principal pe Alexandru Hrisoverghi, fostul proprietar al moșiei și al satului Chircești. Neam de greci, veniți în Moldova în timpul lui Petru Șchiopul, această familie va stăpâni în ținutul Vasluian la Negrețti, Poiana Cârnului și
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
închină Mănăstirii Sf.Ecaterina din Muntele Sinai. Mănăstirea este construită în stil bizantin, iar pictură să fiindcă era foarte veche a fost refăcuta în anul 1977. Mergând pe linia tradițională dezvoltată în Țară Românească și Moldova, biserica Mănăstirea Fâstâci este zidita în plan triconic, având absidele laterale și cea a altarului poligonale la exterior și semicirculare în interior. Temelia bisericii este din piatră, pereții sunt de cărămidă. Mulți turiști au vizitat această mănăstire și au fost impresionați de ceea ce au văzut
MĂNĂSTIREA FÂSTÂCI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by CLAUDIA GHELBERE, IONELA ADRIANA LEPARDA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2090]
-
exista un astfel de loc. Coborau o pantă ierboasă, pe scurtătura care ducea spre vechea cale ferată, un loc numit pe vremuri „poiana îndrăgostiților“, care făcea legătura între islaz și Burkestown. Scurtătura se termina abrupt în partea islazului prin gura zidită a unui tunel, iar înspre partea orașului cobora din ce în ce, până la pasajul de nivel de lângă gară. Continuau să cadă stropi rari de ploaie și părintele Bernard observă picături strălucitoare perlând petalele primulelor, ierburile agățătoare, tufișurile spinoase de păducel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
-i de-a dreapta și de-a stânga pe “chir Theofan mitropolit de Suceava” pe cei “patru ierarhi ai Moldovei... și cu Sfatul adevărat și drept al domniei mele”: “Văzând și socotind despre rândul sfintei mănăstiri numite Galata... care este nou zidită și făcută de sfântrăposatul unchi al domniei mele, Petru (Șchiopu) voievod, că a căzut în mare slăbiciune și sărăcie. Întâi despre toate cele ce au fost făcute și din nou zidite din jurul acelei sfinte biserici, trapezăria, și chiliile și alte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
oprim la mănăstirea Bărboi. În 1669, martie 12, Gheorghe Duca voievod scrie că: a venit “înaintea noastră” tot neamul sturzeștilor care “au dat și afierosit a lor biserică a Sfinților Apostoli... Pătru și Pavel, ci să află în târgu Iașilor zidită și făcută de răposați întru fericire boieriu Bărboiu biv vel vornic cu soția sa (1611-1615), care biserică au afierosit-o la... împărăteasca monastiri a Vatopedului, care se află în Sfântu Munte... pentru a fi... supusă ca un mitoh al Vatopedului
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
februarie 1635: Ei scriu “Că prietenul nostru Nicolaos fost hatman, spre sfârșitul vieții sale la fel ca și boieroaica sa Theodosia, noi cei de față chemați, adică din fiecare rang al nostru al boierilor, am miluit această sfântă și nou zidită mănăstire, pe care au înălțat-o la Tătărași cu numele Sfântul Ioan cel Nou pe care... au închinat-o și au dedicat-o să fie metoh al Sfântului Sava de la Ierusalim cu sate, mori, vii și alte cele...adică: satul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
au cerut de la patrierșasca înălțime și mărime a Apostolicescului și a toată lumea Scaunului acestuia ca să să cinstească vredniciei stavropighiei... Deci smerenia noastră, după ce am aflat cugetul lui... că este... bucuros am primit cererea lui... și hotărâm... ca această de curând zidită mănăstire pre numele Sfintei Troițe, care este în Clatea, de acum înainte până la sfârșitul ve(a)cului să fie patrierșască stavropighie”... La sfârșit, patrierșăscul cuget se întoarce în blestem neîndurător împotriva oricui. Dacă cineva “vreodată, de lăcomie... va păgubi mănăstirea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
punct sunt de acord cu tine, dar pe parcursul desfășurării acțiunii apare o situație cu care nu poate fi de acord toată lumea: e vorba despre faptul că Simona nu și-a ținut promisiunea, în final voind să destrame o familie bine zidită. E moral? Nu e moral! Măria -Sa, cititorul va hotărî. Deci, nu-ți fă griji! Poate acum, relațiile noastre vor fi și mai strânse, fiindcă știm să privim lucizi adevărul în față, să le spunem lucrurilor pe nume. Îți mulțumesc
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93024]
-
mîna Domnului peste mine, și m-a strămutat în țara lui Israel. 2. M-a dus acolo, în niște vedenii dumnezeiești, și m-a așezat pe un munte foarte înalt; spre miază-zi de acest munte era ceva ca o cetate zidită. 3. M-a dus acolo; și iată că acolo era un om, a cărui înfățișare era ca înfățișarea aramei; el avea în mînă o sfoară de măsurat, de in, și o prăjină de măsurat, și stătea la poartă. 4. Omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
Domnului, atunci veți fi fără vină înaintea Domnului și înaintea lui Israel, și ținutul acesta va fi moșia voastră înaintea Domnului. 23. Dar dacă nu faceți așa, păcătuiți împotriva Domnului, și să știți că păcatul vostru vă va ajunge. 24. Zidiți cetăți pentru pruncii voștri și ocoale pentru vitele voastre, și faceți ce ați spus cu gura voastră." 25. Fiii lui Gad și fiii lui Ruben au zis lui Moise: "Robii tăi vor face tot ce poruncește domnul nostru. 26. Pruncii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
de ajutor de perceptor și nu are domiciliul fix, ci locuiește mai mult la d-l primar. Localul de școală din Șipote l-am găsit prefăcut în locuință a notarului, ușa din tindă, care dă în clas, am găsit-o zidită și deschisă în păretele din nord o altă ușă, încît de afară copiii intră de-a dreptul în școală. Școala nu funcționează defel. În clas d-nul notar își păstrează peste iarnă curechiul și nutrețul pentru vite. Toate acestea sub
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
și chiar în buna intenție văd o crimă. Ați auzit măcar de carcera în care se scuipă, imaginată de curând de un popor ce voia să arate că e cel mai de seamă de pe pământ? E vorba de o cutie zidită, în care prizonierul stă in picioare, dar nu poate să se miște. Poarta solidă care-l zăvorăște în scoica lui de ciment se oprește la înălțimea bărbiei. Nu i se vede decât fața, pe care fiecare paznic care trece scuipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
care Aron vodă pomenește despre ctitoria sa de la 1594 din Țarina Iașilor: „Iată eu,...Aron voievod...domnul Țării Moldovei...am dat...sfintei noastre mănăstiri...două moșii...Rânzești și Averești,...care închinări vor rămâne stăpâniri adevărate...ale acestei...mănăstiri de curând zidită, a Sfântului Nicolae ce i se zice din Țarină.” „Iași 7103 (1595).” Când am terminat de citit, am rămas cu gândul agățat de spusele lui Grigore Ureche în „Letopisețul Țării Moldovei” despre Aron vodă... Glasul călugărului, venit pe neașteptate, m-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
grăbire și citesc: „Noi, Ieremia Moghila voievod,...facem știre...precum că au venit înaintea noastră și înaintea tuturor boierilor noștri...cneaghina Anna a reposatului Ioan Golia logofăt, cu fiul său Mihail...au dat și au închinat pre cea din nou zidită biserică a lor...ce este în târgul Iașilor... ca să fie sfintei monastiri Vatopedului, ce este în Sfântul Munte al Athosului...ca să fie sub ascultarea acestei de mai sus scrisă monastiri...și cu tot venitul ce se va aduna de la dânsa
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
este vorba?” De fapt, este vorba despre un loc de moară; dar când spui „loc de moară” poți fi sigur că va veni și moara. Apoi, în a treia sa domnie, Gheorghe Duca voievod a dăruit mănăstirii sale „den nou zidită zvetaa mănăstire ce se chiiamă Cetățuia, lângă târgul Iașilor...loc de moară ce iaste în șes, lângă grădina cea domnească a răpausatului Vasilie (Lupu n.n) vodă, în pârâul Bârnovei, în loc domnescu, în hotarul târgului Iașilor...” „Uite că de aici
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]