605 matches
-
s-au scos mai multe oase chiar și sicrie ale celor înmormântați în acest cimitir,de unde reiese clar că pe acest loc a fost cimitirul cel bătrân. Biserică actuală e zidita din piatră, în formă de navă,si a fost zidita între anii1855-1864,piatra fundamentală a bisericii fiind pusă în 26 aprilie 1855,preot fiind Ioan Pop. Nu s-a terminat zidirea bisericii sub acest preot,deoarece între timp s-a început și zidirea casei parohiale ,a doua în ordinea cunoașterii
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Prilog () [Corola-website/Science/322889_a_324218]
-
fiind pusă în 26 aprilie 1855,preot fiind Ioan Pop. Nu s-a terminat zidirea bisericii sub acest preot,deoarece între timp s-a început și zidirea casei parohiale ,a doua în ordinea cunoașterii,a treia fiind actuala casă parohiala zidita sub preotul Ioan Pop,din cărămidă arsă. Deci două lucrări consecutive de proporții așa de mari,au fost începute de acest preot,dar nu au putut fi suportate din contribuția putinilor credincioși. Biserică nu s-a putut termină decât până la
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Prilog () [Corola-website/Science/322889_a_324218]
-
iconostas cu 4 icoane,2 strane și 2 candelabre,obiecte de cult ce au continuat să fie înmulțite prin diferitele donații,iconostasul rămânând același până în anul 1963 -1964,cănd apoi să iconostasul rezistent până în 1994=-0-0.În acest stadiu fiind zidita biserică fără turn fără prea multe obiecte de cult,a fost binecuvântata biserică din partea unui delegat al episcopiei de Gherla în 1864 sub Pr. Babiciu Grigore,acest preot nelăsând cu ocazia binecuvântării pentru posteritate nici un document,după relatările Pr. Titu
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Prilog () [Corola-website/Science/322889_a_324218]
-
în anul 1839 cînd episcopul Ioan Lemeni sfințește această biserică. Momentul este consemnat în documentul pecetluit în cele patru colțuri pe masa altarului. Acest document ne informează: Această sfântă besearică întru cinstea [Sfântului Erarh Nic]olae spre mărirea lui Dumnezeu zidită s-au sfințit prin Ioann Lemeni a Românilor, Grecilor, Sârbilor de leajea grecească onită în Marele Principat al Ardealului și părțile lui înpreunate Episcop al Făgărașului în anul 1839 luna lui August 13"". Elementele care nu pot fi citite pot
Biserica de lemn din Fodora () [Corola-website/Science/309843_a_311172]
-
Aceasta menține încă în cea mai mare parte imaginea cartierului comercial cu atmosfera de „stradă mare” tipică secolului XIX. Hanul a fost construit într-o zona apropiată Curții Domnești. Până la începutul secolului al XIX-lea în această zona se aflau zidite încă din secolele XV-XVII locuințe ale orășenilor în apropierea cetății Bucureștilor. În perioada anilor 1802-1804 orașul trece printr-o perioada de dezvoltare comercială. Că urmare apare și Hanul Gabroveni. Se pare că această clădire aduce în peisajul orașului pentru prima
Hanul Gabroveni () [Corola-website/Science/317258_a_318587]
-
are cinci niveluri și un etaj mai scund prevăzut cu metereze. Acesta este ieșit în console iar latura sa vestică a fost inclusă în fațadă. Simultan cu diverse operațiuni de fortificare, portalul construit în secolul al XVI-lea a fot zidit. Adevărata „comoară" a bisericii din Mălâncrav este pictura sa murală, cel mai bine păstrat ansamblu de pictură linear-narativă gotică din secolul al XIV-lea. Pe partea nordică a navei centrale se regăsesc cele mai multe dintre frescele realizate în jurul anului 1350. Există
Biserica fortificată din Mălâncrav () [Corola-website/Science/326806_a_328135]
-
deschis sub rotundul bolții. Iconostasul este zidit între și puțin peste uși, și zugrăvit din 1859. peste zidărie se păstrează tâmpla de lemn originală, zugrăvită, peste care se înalță crucea cu moleniile. Întreaga construcție de lemn stă pe un fundament zidit, de cărămidă, ridicată mai bine de o jumătate de metru de la nivelul pământului, tencuită cu mortar de ciment. Interiorul este lumnat de un număr redus de ferestre, majoritatea lărgite într/o fază ulterioară. O ferestră originală cu fundătură de lemn
Biserica de lemn din Bărbălani () [Corola-website/Science/326570_a_327899]
-
și sfințit de către episcopul Olivian de Ianina. Hramul „Adormirea Maicii Domnului”, primit de către prima biserică în anul 1330, a fost păstrat atât la cea construită din piatră pe același loc, în jurul anului 1390, cât și la bisericile „înnoite, reînnoite și zidite” ulterior de către Petru Rareș în anul 1534, Petru Șchiopu în anul 1583, postelnicul Ioan Ianachie Caradja în anul 1625, familia Palade în anul 1725 și arhimandritul peloponezian Grigorie în anul 1820. Acest hram a fost schimbat de-abia în secolul
Biserica Sfântul Sava din Iași () [Corola-website/Science/302397_a_303726]
-
orașul medieval. Evident că de pe urma dezastrului a avut de suferit și Ansamblul arhitectonic al Mănăstirii „Sf.Sava”, fapt ce a impus reînnoirea acestuia din temelii, în deceniile următoare. Acest lucru s-a întâmplat în anul 1625, când biserica a fost „zidită și înnoită" de Ioan Ianachie Caradja, postelnic, nepotul bogatului domn Scarlatos din Constantinopol, cuscrul lui Radu Mihnea, după cum au consemnat pisaniile din biserică. Noul lăcaș, construit de meșteri moldoveni și străini aduși din Orient, a fost sfințit în timpul domniei lui
Biserica Sfântul Sava din Iași () [Corola-website/Science/302397_a_303726]
-
Hulda de est a Muntelui Templului. Între anii 1995-2010 Ronny Reich și Eli Shukron au efectuat excavații îndelungate în Orașul lui David din Ierusalim.O însemnătate deosebită au avut săpăturile de lângă Izvorul Ghihon care au pus în evidență noi părți zidite și cioplite din sistemul acvifer canaanit, cunoscut sub numele de Canalul Warren. Reich și Shukron au oferit o nouă înțelegere, cu totul deosebită, a locului.Ei au remarcat ca izvorul era fortificat într-un turn provenind încă din Epoca de
Ronny Reich () [Corola-website/Science/337072_a_338401]
-
sub ascultarea Mănăstirii Cetățuia (ctitorită de el și sfințită la 29 iunie 1672 și închinată la rândul ei Patriarhiei Ierusalimului), rămânând multă vreme ca metoc al acesteia din urmă (până în anul 1990). În schimbul Hlincei, el oferea mănăstirii grecești Mănăstirea Zlataust, zidită rapid în 1682. În ianuarie 1717, când o oaste austriacă comandată de căpitanul belgian François (Ferentz) Ernaut se afla în Moldova, cantonată la Cetatea Neamțului, domnitorul Mihai Racoviță (1703-1705, 1707-1709 și 1716-1726) a chemat o hoardă de tătari pentru a
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
împrejurimile și răspândind, ca o mireasmă, duhul marilor voievoizi și clerici, biserica, adevărată catedrală mușatină, zidită de Alexandru cel Bun între 1400-1402 și refăcută apoi de Alexandru Lăpușneanu la anul 1554. În partea nord-est a bisericii se află turnul clopotniță zidit de Sfântul Voievod Ștefan cel Mare la 1498, cu un paraclis la etaj, închinat Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava. De clopotniță este lipit un adaos ce completează paraclisul lui Ștefan cel Mare, zidit de Petru Rareș între anii 1541-1546
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
una din piatră. La Pohrebea a fost ridicată una asemănătoare . Pereții ambelor biserici se mai păstrează și astăzi. Țarul acestor meleaguri a poruncit ca în acest sat să fie construită o biserică de toată frumusețea. Când biserica a fost gata zidită, în ziua sfințirii bisericii a născut și soția țarului. Țarul plin de bucurie a poruncit veselie în tot satul și ca această zi să fie sărbătorită în fiecare an, care mai pe urmă a devenit și ziua satului (18 octombrie
Pohrebea, Dubăsari () [Corola-website/Science/305115_a_306444]
-
spre râul Ialomița. În anul 1702, arheologul englez Edmond Chishull, spunea, după ce a vizitat locul, că este „comparabil cu cele din creștinătatea civilizată”. Însă, La Motray nu găsea totul așa de spectaculos, spunând că nu i-a plăcut acel „castel zidit à l‘antique” (probabil Turnul Chindiei), la 1714. Mai târziu, turnul este semnalat de episcopul catolic Bakșici și de călătorii străini precum Paul din Alep care afirma că „în mijlocul curții e un turn foarte înalt ce servește ca fanal pentru
Turnul Chindiei () [Corola-website/Science/311833_a_313162]
-
spirală, situată pe axul vertical al construcției. La primul nivel, cu prilejul degajării tencuielilor interioare din 1964, au apărut patru goluri de ferestre și un gol de ușă, dispus către casa domnească, având fiecare deasupra câte un gol mai mic, zidite ulterior, îngustându-se toate către exterior și servind, probabil, ca locuri de tragere. S-a găsit, de asemenea, sub pardoseala de scânduri un fragment din bolta ce acoperea o încăpere umplută cu bolovani de râu și moloz. Lucrările efectuate în timpul
Turnul Chindiei () [Corola-website/Science/311833_a_313162]
-
un chivot de argint care se păstrează astăzi la Mănăstirea Galata. Pe acesta se află o inscripție în limba slavonă cu următorul text: "Acest chivot l-a făcut binecredinciosul și de Hristos iubitorul Domn Io Miron Barnovschi Voievod, în nou zidita sa mănăstire, unde este hramul Adormirea Prea sfintei Născătoare de Dumnezeu, în anul 7136". Arhidiaconul Paul de Alep (secretarul Patriarhului Macarie al Antiohiei) susține că domnitorul Miron Barnovschi-Movilă ar fi fost înmormântat în prima încăpere a Bisericii Adormirea Maicii Domnului
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
Clopotul mare a fost turnat în 1628 la Liov, după cum atestă inscripția în limba slavonă: "Binecredinciosul și iubitorul de Hristos Io Miron Barnovschi Voievod, din mila lui Dumnezeu Domnul Țării Moldovei, au făcut acest clopot în mănăstirea sa din nou zidită, unde este hramul Adormirea Prea sfintei Născătoare de Dumnezeu, în târgul Iașilor, la anul de la nașterea lui Hristos 1628". Pe marginea de jos este o altă inscripție în limba latină, în care se spune că a fost confecționat de Georgius
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
acoperiș în patru ape. De la vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta, începând cu pridvorul, tinda (pronaosul), continuând cu biserica (naosul) și încheind cu altarul, mai îngust și poligonal. Întreaga construcție de lemn stă pe un fundament zidit. Lăcașul și-a păstrat o ferestră originală pe latura de sud, restul fiind lărgite sau adause ulterior. Din punct de vedere decorativ, se distinge tradiționala atenție acordată intrării, prin sculptura pridvorul și a portalului din jurul ușii de intrare. Biserica este
Biserica de lemn din Morărești-Piscu Calului () [Corola-website/Science/324934_a_326263]
-
mare este prevăzut cu luminator din sticlă armata. Urcând pe o scară aflată tot în holul mare ajungi pe terasa aflată deasupra intrării. Aici tronează blazonul familiei Karolyi. Este făcut din ceramică arsă, aplicat pe perete, într-un cadru special zidit. La început s-a crezut că era blazonul familiei Csernovics, dar după descoperirea blazonului lor, specialiștii în heraldica îl atribuie familiei Karolyi. Balustradă are suporturi pentru vaze cu flori. Pereții interiori ai castelului, la început, au fost zugrăviți simplu, cu
Castelul Csernovics din Macea () [Corola-website/Science/322548_a_323877]
-
căci doar haina se îmbracă numai pe dinafară, aducând, la nevoie, folos trupului, dar nefiind inerentă firii sale. Așadar, moartea a fost împrumutată din lumea celor necuvântătoare, sigur, cu un anumit rost, ca să îmbrace firea omenească ce fusese, de altfel, zidită ca să nu moară. Ea învăluie numai exteriorul omului, nu și interiorul lui, cuprinde numai partea sensibilă din om, dar nu se atinge de chipul dumnezeiesc din el. E drept că trupul se destramă pe încetul, dar nu se nimicește, căci
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
dar acest templu a fost distrus de către generalul român (apoi împăratul) Titus în 70 e.n. După tradiția evreiască, a rămas din el un zid exterior de Vest, cunoscut de mulți ca Zidul plângerii. În timpul lui [[Constantin cel Mare] a fost zidita pe Munte o biserică creștină, iar mai apoi pe ruinele ei, împăratul [[Iustinian I (cel Mare)|Iustinian]] (527-565) a construit în [[530]] o nouă biserică în stil bizantin, care a purtat numele de "Biserică Maicii Domnului". Biserică a fost mai
Moscheea Al-Aqsa () [Corola-website/Science/314642_a_315971]
-
bizantin, care a purtat numele de "Biserică Maicii Domnului". Biserică a fost mai tarziu distrusă de către [[Imperiul Sasanid|perșii sasanizi]]. [[Fișier:AlAqsaFromKotel.JPG|thumb|right|Moschea pe latura sudică a [[Muntelui Templului]]]] Nu se cunoaște exact dată când a fost zidita Moscheea Al-Aqsa, dar este sigur că aceasta s-a întâmplat la începutul anilor cuceririi arabe în Palestina, sub domnia [[Califatul Omeiad|califilor omeiazi]]. Sursele contemporane musulmane cât și evreiești record că sit-ul era în ruină și a fost acoperit
Moscheea Al-Aqsa () [Corola-website/Science/314642_a_315971]
-
țigani aduși de acest mare demnitar domnesc sau de înaintașii săi. Satul astăzi nu mai este, dar pe locul său se află un cătun al comunei numit Țigănie. Satul Barcă a avut o biserică abia în anul 1793 și aceea zidita de locuitori. Poate că documentele nu reușesc totdeauna să spargă negura timpului. Faptul că biserică din Barcă are același hram cu ctitoria voievodala de la Curtea de Argeș ar putea să însenineze gândul. Numele satului Zorleasca are la bază antroponimul Zorilă la care
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
ce adăpostește faună bogată în specii de lilieci, coleoptere, acarieni sau arahnide. În interiorul peșterii se află două bisericuțe („Ovidenia”, în care pentru o perioadă au fost ascunse moaștele Sfântului Grigore Decapolitul și bisericuța „Sf. Arhangheli”) săpate în stâncă și parțial zidite.
Peștera Liliecilor (Vâlcea) () [Corola-website/Science/326380_a_327709]
-
apărare, a unui pod, a unei închisori pentru trădători și tâlhari și a unui tunel de refugiu pe sub apă, care ar exista și astăzi. Pe locul acesta, încărcat de mister și bântuit de sufletele celor uciși, se înalță biserică actuala zidita de Neagoe Basarab la 1521. Biserică a suferit mari refaceri în timpul domniei lui Mircea Ciobanu. Pridvorul a fost transformat în pronaos, prin zidirea spațiilor dintre coloane, la jumatatea sec. XVI. Biserică a fost pictată în timpul domniei lui Petru Șchiopul în
Mănăstirea Snagov () [Corola-website/Science/303342_a_304671]