499 matches
-
vreunul din cei patru slujitori domnești, totuși al patrulea, Giurge, reapare și în alte câteva documente cu dată ulterioară, ajutându-ne să-i stabilim identitatea și descendența. Este una și aceeași persoană cu Giurgea Hrăbor comis, căruia, pentru 300 de zloți tătărești, la 14 decembrie 1508, i se întărește stăpânirea pe o cumpărătură, „un sat pe Bîrlad, anume Blăneștii și cu moara în Bîrlad”, din ținutul Tecuciului. Fiul său a fost Maxim Hrăbor, mare postelnic în timpul domniei lui Petru Rareș, dar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
țării nominalizați, la care se adaugă „ș i toți ceilalți boieri ai noștri și cu megieșii”. Este vorba de o jumătate din satul Urdești (azi comuna Viișoara, județul Vaslui), pe care Stoica și fiul său Manciul o cumpără cu 45 zloți tătărăști de la fiii lui Florea. Documentul acesta, care se găsea în posesia lui C. Diamandi din Gura - Idriciului - Fălciu a ars cu întreaga arhivă a acestuia, dar fusese probabil mai înainte publicat, după 275 original, de către profesorul Mihai Costăchescu . Ca
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
azi dispărut) pe Simila, lângă Drujești și apoi Dru jești din comuna Băcani.La acest vast hotar, Ștefan cel Mare mai adaugă o seliște pe Tutova, anume Ivancea de la Tătarca (între Ciocani și Ivești) pe care o cumpără cu 100 zloți tătărăști, prin același document de la urmașii lui Petru Tudor în număr de 14, seliște pe care o stăpâneau ca privilegiu de la Alexandru cel Bun, bunicul lui Ștefan cel Mare.”... ...” Documentul emis de Ștefan cel Mare la încep utul lunii ianuarie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ar fi păcat să lucreze în aceste zile. Joile de la Paști pînă la Sf. Onufrie [12 iunie] de după Dumineca Mare se serbează de românii de loc, de bărbați și femei, căci atunci nu torc, nici zolesc*, ca să fie feriți de zloți*. Joile după Paști se prăznuiesc pînă la înălțarea Domnului, ca să nu strice grindina țarinei. j Joile de după Paști nu se ară, nu se lucrează la cîmp nimică, că e primejdios de secete, tră snete etc. Joi, în Săptămîna Patimilor, să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
oile, pe timp moale, vor începe a mînca cu poftă și iuțeală e semn că vremea are să se înăsprească în curînd. Pentru a preîntîmpina vremi grele La Dumineca Mare se înfrumusețează casele cu ramuri de tei și se serbează, pentru zloți [noroc la bani]. Cînd bate piatra, înfige toporul în pămînt, că-i bine. Se crede că nu e bine a rupe călinele înainte de Ziua Crucii, căci la din contra, vor fi curînd geruri. Cînd cad negurele și țin mult, pune
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vrană - partea morii prin care curge făina vrau - vraf; arie cu snopi Z zăbală - boala caș-la-gură zăcea de gură (a) - a fi pe moarte zăpri (a) - a nu putea urina zdreveț - plantă zgrepțăna (a) - a se cățăra zloată - belșug; noroc zlot - duh rău zoli (a) - a spăla rufe cu leșie zvîrcolac - vîrcolac
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
le din aur și împodobite cu mărgăritare și stele de diamant. Printre bijuteriile tradiționale se numără salba de pus la gât, formată din 12 sau mai mulți galbeni de aur sau alte monede străine, dar din aur (guldenii olandezi, talerii, zloții și ughi ungurești) și banii de pus pe cap, „11 taleri de pus pe cap“. b) Rânduială haine lor. La rând vin veșmintele. Rareori se așază în lada de zestre haine ce țin de intimitatea miresei, doar ici și colo
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cu cheltuielile făcute la nuntă se află alte veșminte comandate cu acest prilej, pentru propria folosință și pentru ceilalți membri ai familiei. boierul își comandă un conteș roșu (13,5 tl.) care are nevoie de nasturi și găitane de 2 zloți, o dulamă de belacoasă de 22 taleri, o altă dulamă de 11 taleri și o blană de 11 taleri, o ghiordie pentru Manea de 7 zloți și două flori de un taler. Lăutarii îl costă o sumă de bani. Pentru
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
conteș roșu (13,5 tl.) care are nevoie de nasturi și găitane de 2 zloți, o dulamă de belacoasă de 22 taleri, o altă dulamă de 11 taleri și o blană de 11 taleri, o ghiordie pentru Manea de 7 zloți și două flori de un taler. Lăutarii îl costă o sumă de bani. Pentru nuntă, îi aduce pe cei din Berești cărora le plăteș te 9 tl., dar pentru că i-a plăcut mai dă tarafului încă 4,5 taleri. Acestui
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cum transcrie un text Ovid Densusianu în această monografie : "La noi trăim rău de tot acuma; anu ăsta nu s-o făcut cucuruz; avem noroc că n’e pică dzin Rumâniia, aduse cu văgonu. Cumpără omu cu mierța, plătieștse doi zlot și două zesi dze crițari mierța. " ( Fărcădzinu - dze sus — Patru Pîrv, 52 ) În dorința sa de a culege cît mai multe texte, „arhtivo vii”, furat și de limba „țării" strămoșilor săi, Densusianu uită de latura artistică a textelor oferindu-ne
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Era o taxă plătibilă de partea câștigătoare pentru obținerea titlului de proprietate. Nu are nicio legătură cu autoritatea lucrului judecat. În judecata lui Ștefan Tomșa de la 1623, "slujitorul nostru Alexa a făcut față și a luat de la el "ferîie" 12 zloți, pentru vistieria domnească și în viitor, mai mult, să nu fie purtat în judecăți"701. O altă relație documentară, de această dată de la Vasile Lupu, din 1637, menționează la încheierea judecății: Iar acest slujitor credincios al nostru, Apostol pitar a
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
combinație de garanții de stat, participații și creștere a lichidității În valoare de 28 miliarde euro. Criza s-a manifestat În statele Comunității Economice Europene, mai mult indirect, la nivelul evoluției monedelor naționale, din cauza comportamentului regional al investitorilor străini. Leul, zlotul, coroana cehă și forintul maghiar au evoluat ca tendință În tandem de apreciere sau depreciere În funcție de schimbarea sentimentului investitorilor de la aversiune la apetit pentru risc. Piețele bursiere de la București, Sofia, Praga sau Budapesta au resimțit și ele, ca toate bursele
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
totul și despre rest, despre starea de spirit, fețele oamenilor. Iar cărțile, care nu sunt subvenționate de stat, sunt mult mai ieftine decât aici. Ca să fiu mai limpede, Critica rațiunii pure de Kant, în ediție cartonată, costă cam 23-25 de zloți un zlot fiind egal cu un leu nou. Așa ceva, la noi, nu are cum să fie sub 100 de lei și nu reușesc să aflu de ce, pentru că nu-s prețuri subvenționate. E adevărat, acolo TVA-ul la cărți, ziare și
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
despre rest, despre starea de spirit, fețele oamenilor. Iar cărțile, care nu sunt subvenționate de stat, sunt mult mai ieftine decât aici. Ca să fiu mai limpede, Critica rațiunii pure de Kant, în ediție cartonată, costă cam 23-25 de zloți un zlot fiind egal cu un leu nou. Așa ceva, la noi, nu are cum să fie sub 100 de lei și nu reușesc să aflu de ce, pentru că nu-s prețuri subvenționate. E adevărat, acolo TVA-ul la cărți, ziare și alte produse
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
mnogoeletie pe slavonește, pe românește și pe grecește pentru beizadeaua noastră Ștefan și pentru jupânița Bălașa Cantacuzino, să se mai cânte o dată și pentru domnița noastră Ancuța și logodnicul ei Nicolae Ruset. Să se împartă la norod parale de doi zloți, iar la dulapurile din Târgul de Afară oale cu vin, pâine și ouă roșii și să cânte muzicile turcești! Să afle toată suflarea că mă încuscresc cu toată boierimea din Moldova, că-n vinele mele curge sânge cantacuzinesc și că
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de sănătate și de bogăția harna șamentului cu care era împodobit. Urcând treptele casei, i s-a pus pe umeri o blană de samur iar, imediat cum a trecut pragul, i s-a înmânat o casetă cu o mie de zloți de aur și bijuterii de argint. Au fost primiți în sala mare a conacului, unde era adunat un fel de divan din marii boieri veniți în suita domnească. Discuțiile erau purtate în limba turcă, având un caracter intim pentru că vorbeau
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
alături pe prâslea, Stanca băga mâna adânc până la fundul pungii și scotea un galben, adică un ducat, un ughi unguresc sau un florin, îl așeza în poală, apoi scuturând punga scotea un pumn de taleri olandezi sau imperiali, piaștri turcești, zloți polonezi, creițari, potronici și aspri turcești, monede noi frumoase de argint și bani vechi cu chipuri de voievozi și acvile. — Ei, Mateiaș, dacă un ughi unguresc face două sute de bani vechi și un aspru... Matei știa că va trebui să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
răzeși pomeniți în uricele lui Alexandru cel Bun, Petru Aron și Ștefan cel Mare, cu o viață plină de zguduiri războinice, așa cum arată uricul 1456, octombrie 18, cậnd Ștefan Voievod întărește lui Muranciu satul Bucșești și Cernu, cumpărat cu 68 zloți tătărăști de la Patrașcu-Voievod, unchiul acestuia. Se arată hotarul pậnă la gura Pậrậului Frența în sus, la o dumbravă ce este “în vậrful dealului unde s-a împlinit la fậntậna lui Nanu”. Nu știu de ce, dar de cậte ori îmi oglindesc
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
1 coroană daneză 0,4707 1 liră egipteană 0,5067 1 EURO 3,5128 1 liră sterlină 5,0748 100 forinți maghiari 1,3347 100 yeni japonezi 2,4875 1 leu moldovenesc 0,2236 1 coroană norvegiană 0,4409 1 zlot polonez 0,9019 1 coroană suedeză 0,3756 1 liră turcească 2,1770 1 dolar S.U.A. 2,9114 1 DST 4,1974 Nivelul mediu al ratelor dobânzilor, afișate de băncile comerciale, de pe piața monetară interbancară din România la ora 11
Agenda2006-12-06-1-economic () [Corola-journal/Journalistic/284874_a_286203]
-
1 coroană daneză 0,4725 1 liră egipteană 0,5085 1 EURO 3,5258 1 liră sterlină 5,0775 100 forinți maghiari 1,3283 100 yeni japonezi 2,4887 1 leu moldovenesc 0,2255 1 coroană norvegiană 0,4410 1 zlot polonez 0,8970 1 coroană suedeză 0,3744 1 liră turcească 2,1624 1 dolar S.U.A. 2,9203 1 DST 4,2204 Nivelul mediu al ratelor dobânzilor, afișate de băncile comerciale, de pe piața monetară interbancară din România la ora 11
Agenda2006-13-06-economic () [Corola-journal/Journalistic/284896_a_286225]
-
1 coroană daneză 0,4904 1 liră egipteană 0,5386 1 EURO 3,6549 1 liră sterlină 5,3505 100 forinți maghiari 1,4461 100 yeni japonezi 2,5949 1 leu moldovenesc 0,2413 1 coroană norvegiană 0,4596 1 zlot polonez 0,9341 1 coroană suedeză 0,3838 1 liră turcească 2,2860 1 dolar S.U.A. 3,1024 1 DST 4,4209 Nivelul mediu al ratelor dobânzilor, afișate de băncile comerciale, de pe piața monetară interbancară din România la ora 11
Agenda2005-49-05-economic () [Corola-journal/Journalistic/284446_a_285775]
-
slujba rumânește...“, iar În capitolul 6, Pentru Învățătura copiilor, scrie: „La trei copii săraci ce vor să Învețe carte să li se dea cîte șase bani de zi de mâncare și la Paști cîte o dulamă de aba de 2 zloți și cîte un ișlic și cîte o păreche de cizme. Și acești 3 copii să nu fie mai mici de zece ani, nici mai mari de 15. Și această milă să li se facă pînă În patru ani, că Într-atîta
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
ale examenului de diplomă. Mi-ai trimis o fotografie prin care demonstrez tinerei generații că și sub burghezie se dădea atenție activităților practice. Mai am rămase după urgia războiului o fotografie în care am dat peste Un leu și un zlot și o alta unde eu și tu suntem în culmea fericirii. Tu iei Premiul I pe care ți l-ai păstrat în toți anii de școală și eu pe lângă tine cu premiul II și în unii ani cu premiul al
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
de tuse, a fost nevoie de alt caiet, singurul albastru, completarea Wittgenstein Caiet Albastru, 5.500 de lei românești de junglă financiară, dar de la anul leul este iar rege în republică, nominal i se rup patru covrigi din coadă! și zlotul a pățit așa, Jules Verne a spus-o, anticipînd și financiar, balonul nu a crescut, doar s-a umflat! viitorul aparține aviației, nu inflației, aviație bătută de vînt, ploaie, iarna, în spațiul cîntat și de Ovidiu, latina literară de iarnă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Palade, marele visternic, o parte de moșie din Pungești de la Racova, ținutul Tutovei”...(p. 193) La 5 mai 1587 un călugăr, Ioanidie, închină „Mitropoliei de Roman” o ocină și o moșie de sat din Pungești, pe Racova, pentru 320 de zloți, bani cu care se cumpără veșminte preoților mitropoliei. Și vânzările erau doar la începutul începuturilor, nu numai la Pungești, ci și la Lucești, Coșești, Toporăști, Stângaci... - Am trecut peste unele evenimente foarte importante, pe care nu le-am putut marca
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]