KorAP: Find »[drukola/base=zmeu & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...89 >

2,204 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865

Ea este în fiecare fotografie, dar chipul nu i se poate distinge clar, chipul ei fără de vârstă, alura ei de copil. Doar genunchii se văd proeminenți, picioarele sprintene și suave în prim-plan, sau depărtându-se. Nu mă observă. Zmeul Zmeilor e la o partidă de șah cu Priculiciul. I se spune Zmeul Zmeilor, pentru că e singurul zmeu care a mai rămas. E slab și pipernicit, totuși, în micimea lui, simți că este vorba despre un zmeu. Pentru că arată la fel

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
clar, chipul ei fără de vârstă, alura ei de copil. Doar genunchii se văd proeminenți, picioarele sprintene și suave în prim-plan, sau depărtându-se. Nu mă observă. Zmeul Zmeilor e la o partidă de șah cu Priculiciul. I se spune Zmeul Zmeilor, pentru că e singurul zmeu care a mai rămas. E slab și pipernicit, totuși, în micimea lui, simți că este vorba despre un zmeu. Pentru că arată la fel cum și l-ar reprezenta orice copil. Are în primul rând un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
chipul ei fără de vârstă, alura ei de copil. Doar genunchii se văd proeminenți, picioarele sprintene și suave în prim-plan, sau depărtându-se. Nu mă observă. Zmeul Zmeilor e la o partidă de șah cu Priculiciul. I se spune Zmeul Zmeilor, pentru că e singurul zmeu care a mai rămas. E slab și pipernicit, totuși, în micimea lui, simți că este vorba despre un zmeu. Pentru că arată la fel cum și l-ar reprezenta orice copil. Are în primul rând un obraz

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
alura ei de copil. Doar genunchii se văd proeminenți, picioarele sprintene și suave în prim-plan, sau depărtându-se. Nu mă observă. Zmeul Zmeilor e la o partidă de șah cu Priculiciul. I se spune Zmeul Zmeilor, pentru că e singurul zmeu care a mai rămas. E slab și pipernicit, totuși, în micimea lui, simți că este vorba despre un zmeu. Pentru că arată la fel cum și l-ar reprezenta orice copil. Are în primul rând un obraz feroce și un nas

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
Nu mă observă. Zmeul Zmeilor e la o partidă de șah cu Priculiciul. I se spune Zmeul Zmeilor, pentru că e singurul zmeu care a mai rămas. E slab și pipernicit, totuși, în micimea lui, simți că este vorba despre un zmeu. Pentru că arată la fel cum și l-ar reprezenta orice copil. Are în primul rând un obraz feroce și un nas foarte mare și cărnos, să poată adulmeca carnea de om. Se sprijină într-o măciucă ceva mai înaltă ca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
care atârnă un medalion cu chipul Ilenei Cosânzeana. Numai Aspida e de vină! De ce trebuie ca toate lucrurile să aibă o explicație și nu le lăsăm să curgă natural, fără să ne batem capul cu ele? Trec și de casa Zmeului, sunt aproape trei săptămâni de când ea nu mai vine. Eu am încetat să o mai caut în lumea de dincolo de aceste ziduri, așa cum făceam înainte. Îmi dau seama că doar aici mai există speranța s-o regăsesc. În lumea de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
multă vreme. Stau o clipă fără să mă gândesc la nimic. Prin fața mea se perindă ielele în pas de dans. Se mișcă în cercuri ca niște titirezi, nu mai sunt așa de tinere, dar în iureșul dansului par foarte atrăgătoare. Zmeul Zmeilor se ridică de la masa de joc și trage un răcnet: Maaattt!!! Învârte măciuca prin aer cu mâna stângă ca pe-o sfârlează pe deasupra capului Priculiciului, încremenit de spaimă. Am bănuit eu că, în fapt, Zmeul este într-adevăr foarte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
vreme. Stau o clipă fără să mă gândesc la nimic. Prin fața mea se perindă ielele în pas de dans. Se mișcă în cercuri ca niște titirezi, nu mai sunt așa de tinere, dar în iureșul dansului par foarte atrăgătoare. Zmeul Zmeilor se ridică de la masa de joc și trage un răcnet: Maaattt!!! Învârte măciuca prin aer cu mâna stângă ca pe-o sfârlează pe deasupra capului Priculiciului, încremenit de spaimă. Am bănuit eu că, în fapt, Zmeul este într-adevăr foarte puternic

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
dansului par foarte atrăgătoare. Zmeul Zmeilor se ridică de la masa de joc și trage un răcnet: Maaattt!!! Învârte măciuca prin aer cu mâna stângă ca pe-o sfârlează pe deasupra capului Priculiciului, încremenit de spaimă. Am bănuit eu că, în fapt, Zmeul este într-adevăr foarte puternic și, în principiu, și destul de inteligent. De când a intrat în modernitate, citește cu regularitate "Magazinul istoric" și mă provoacă la discuții principiale despre fenomenul istoric. Nu numai că joacă un fel de șah, dar pricepe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
un fel de șah, dar pricepe de multe ori și ce citește. Pe măsură ce și-a dezvoltat creierul, s-a micit tot mai mult și a pierdut din ferocitate. La asfințit seismograful înregistrează cutremure tot mai slabe pe scara Richter când Zmeul calcă prin rezervație în drumul lui spre casă. Trec mereu ielele. Se întorc înaintând în cercuri, în pas de dans. Nu mă satur să le privesc picioarele ce abia ating firul ierbii. Îmi amintesc de picioarele ei, pe aceeași alee

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
Chiar și când ești aproape nemuritor, nu poți aștepta o eternitate. Din nou prima zi. Uvedenrode. Întâlniri cu alte creaturi fabuloase Văd că te-a impresionat amica mea, îmi spune în treacăt, când tocmai am pornit spre ulița unde locuia Zmeul Zmeilor. Da, foarte tare, îi răspund prea concentrat la gândurile mele ca să pot trișa. Întotdeauna am iubit sinceritatea ta. De aceea, de asta am rămas atât de buni prieteni. Pe măsură ce te-am cunoscut, m-a izbit tot mai mult asemănarea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
și când ești aproape nemuritor, nu poți aștepta o eternitate. Din nou prima zi. Uvedenrode. Întâlniri cu alte creaturi fabuloase Văd că te-a impresionat amica mea, îmi spune în treacăt, când tocmai am pornit spre ulița unde locuia Zmeul Zmeilor. Da, foarte tare, îi răspund prea concentrat la gândurile mele ca să pot trișa. Întotdeauna am iubit sinceritatea ta. De aceea, de asta am rămas atât de buni prieteni. Pe măsură ce te-am cunoscut, m-a izbit tot mai mult asemănarea ta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
bulbucați. Pipa sau "cădelnița dracului" e nelipsită din gura Pâcăi, fie că mănâncă, ori că bea, ori că deapănă povești despre bolile de care sunt atinși acoliții ei, mestecătorii tutunului. Suflă în ea și face: Pâc! Pâc! Vizavi de casa Zmeului locuiește Zâna Zorilor, într-o vilă cu doi pereți de sticlă, orientați unul spre răsărit și altul spre miazănoapte, și alți doi pereți albi, difuzi în ceața aurorelor. Chiar și când e vreme de ploaie și atmosfera e întunecată, către

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
și altul spre miazănoapte, și alți doi pereți albi, difuzi în ceața aurorelor. Chiar și când e vreme de ploaie și atmosfera e întunecată, către răsărit, casa ei e inundată în lumină. În mod ciudat, a ținut să locuiască alături de Zmeul Zmeilor, deși nu-l întâlnește niciodată, ea fiind atât de matinală, în timp ce Zmeul doarme foarte târziu dimineața și nu iese din casă înainte de amiază, după care revine doar la asfințit pentru o partidă de șah cu Priculiciul. Zâna Zorilor, Eos

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
altul spre miazănoapte, și alți doi pereți albi, difuzi în ceața aurorelor. Chiar și când e vreme de ploaie și atmosfera e întunecată, către răsărit, casa ei e inundată în lumină. În mod ciudat, a ținut să locuiască alături de Zmeul Zmeilor, deși nu-l întâlnește niciodată, ea fiind atât de matinală, în timp ce Zmeul doarme foarte târziu dimineața și nu iese din casă înainte de amiază, după care revine doar la asfințit pentru o partidă de șah cu Priculiciul. Zâna Zorilor, Eos după

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
Chiar și când e vreme de ploaie și atmosfera e întunecată, către răsărit, casa ei e inundată în lumină. În mod ciudat, a ținut să locuiască alături de Zmeul Zmeilor, deși nu-l întâlnește niciodată, ea fiind atât de matinală, în timp ce Zmeul doarme foarte târziu dimineața și nu iese din casă înainte de amiază, după care revine doar la asfințit pentru o partidă de șah cu Priculiciul. Zâna Zorilor, Eos după strămoașa sa elină, iese în fiecare dimineață înainte de arătarea soarelui, doar ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
cădea caninii dacă nu va trebui să se hrănească cu sânge de om, vârcolacul nu mai mușcă din lună, iubirea provocată de Aspidă nu va mai trebui exorcizată, hipogriful nu mai poate zbura nici cât o găină pe gard, iar zmeul nu va mai distinge mirosul de carne de om de o friptură de vacă. Oare de ce ești atât de cinic, dacă nu te-aș fi adus eu aici, nici n-ai fi știut că ei mai există. Încearcă să iei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
joc și ne adunam cu toții în cerc, unde se povesteau întâmplări năstrușnice. Cu cât erau mai năstrușnice, cu atât păreau mai adevărate. Vizitam pe rând creaturile noastre preferate, desigur, aceleași ale mele și ale ei: Licornul, Centaurul, Hipogriful, câteodată pe Zmeul Zmeilor și pe Gnomul cel înțelept. De multe ori, zăboveam și pe la case mai puțin primitoare pentru a asculta cele mai uimitoare dintre povești. Stăteam de obicei pe prispă, sub cerul liber, mână în mână sau mâna mea se odihnea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
și ne adunam cu toții în cerc, unde se povesteau întâmplări năstrușnice. Cu cât erau mai năstrușnice, cu atât păreau mai adevărate. Vizitam pe rând creaturile noastre preferate, desigur, aceleași ale mele și ale ei: Licornul, Centaurul, Hipogriful, câteodată pe Zmeul Zmeilor și pe Gnomul cel înțelept. De multe ori, zăboveam și pe la case mai puțin primitoare pentru a asculta cele mai uimitoare dintre povești. Stăteam de obicei pe prispă, sub cerul liber, mână în mână sau mâna mea se odihnea pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
de care eram capabil. Calul lui Harap-Alb a fost mai norocos decât mine! îmi spune Hipogriful ascultându-mi din nou gândurile. A purtat-o și pe Cosânzeana pe spatele lui în ziua în care a răpit-o Harap-Alb din palatul Zmeului! De-aș fi știut de unde s-o iau, sunt sigur că nu ar fi refuzat această plimbare sau și-ar fi dorit-o la fel de mult ca și tine. Și atunci și zborul meu ar fi fost mai ușor, la fel de rapid

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792

se mai putea vedea o semilună palidă, galenți de copil, odgoane, hamuri care își așteptau îndărătnic utilitatea, găleata cu tăciuni de pe vremea basmelor pentru caii năzdrăvani, potcoave, seturi desperecheate de cuțite, cu sau fără mâner, săbii pentru prinți sau pentru zmei, lănci pentru turniruri, o bucată dintr-un meteorit, câteva tropote de cai pursânge, un strigăt nedeslușit de luptă, care putea să însemne fie victorie, fie deznădejde, un scâncet înfundat (de băiat, după insistența monotonă în aceeași octavă), o tentativă de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
oferea. Și Mama asta-i oferea: închisoare conștientizată, înțeleasă și acceptată. Era liberă și în relațiile cu oamenii dovedea acest lucru, mirându-se pentru faptul că oamenii o priveau ciudat, ca pe un crocodil dus în lesă de Mama. Și zmeiele copiilor fugeau cu sfoară cu tot spre înalturi, mingile se rostogoleau printre Ea: Mioara copil, Mioara adolescent, Mioara analist, telefon, disc, bandă magnetică, fir de telegraf, siguranță la postul Trafo din colțul casei. Ea era Totul! Cu atâtea cunoașteri de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
dar nici nu apucă să termine Ghiborț fraza, că Luna și ateriză bufnind, cuprinzând cu uriașa sa cocoașă tot cimitirul și jumătate din stația de betoane a Cartierului Hipodrom. Morții ieșeau de sub ea aplatizați și plecau șchiopătând spre gropi. Câteva zmeie din coală albastră, praștii și parașute din batiste, căzură din canioane spre tufele cimitirului. Uite și capitolul I al viitorului meu roman. Vine peste noi, nu poate sta unde îi e locul zise Autorul, care apăruse dintr-un colț de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
al unui posibil fost înecat, întâmplări despre care eu, nea Costică frizerul, asemenea prietenului meu, Șepcarul, de la prăvălia de vizavi, auziserăm de-a lungul existenței noastre serbede, întreruptă din când în când de moarte, așa cum tata lui Grasu, în timp ce înălța zmeul, a făcut infarct și, ignorând gravitația, s-a ridicat la cer, iar când Dumnezeu i-a întins o mână, datorită diferenței de fus orar, tata lui Grasu trecu pe lângă Creator, într-altă veșnicie, cu degetele încleștate pe sfoara zmeului, care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
înălța zmeul, a făcut infarct și, ignorând gravitația, s-a ridicat la cer, iar când Dumnezeu i-a întins o mână, datorită diferenței de fus orar, tata lui Grasu trecu pe lângă Creator, într-altă veșnicie, cu degetele încleștate pe sfoara zmeului, care pentru prima dată în istorie nu se agățase de crengile castanilor de pe bulevardul Karl Marx. Nici eu n-am avut niciodată bicicletă. Nea Costică frizerul era singurul om cu care eu, Șepcarul, eram prieten, pentru că nu râdea niciodată de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]