314 matches
-
grijă de mine, în persoana unui băiețandru. Călare astfel pe măgar, am dat ocol orașului, poposind îndeosebi la celebra moschee Amr și la bazarul cu țesături, înainte de a mă îndrepta spre noul Cairo de unde m-am întors acasă cu capul zumzăind. De atunci înainte, plimbarea asta avea să fie zilnică, mai mult sau mai puțin lungă, după starea de spirit în care mă găseam și potrivit ocupațiilor, dar întotdeauna rodnică. Deoarece întâlneam notabilități, ofițeri, slujbași ai palatului și făceam afaceri. Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
fără mine, ca să-mi șoptească noapte bună cu glasul ei cald și să mă sărute. Închis Între jaluzele, cu o candelă aprinsă, Înger, Îngerașul meu, dormi În pace, copilaș, copilașul Îngenuncheat pe perna care În curând Îi va cuprinde căpșorul zumzăind de gânduri. Rugăciuni englezești și mica icoană Înfățișând un sfânt greco-catolic bronzat alcătuiau o asociere inocentă spre care privesc Înapoi cu plăcere; și deasupra icoanei, sus, pe perete, unde umbra unui obiect (a paravanului de bambus dintre pat și ușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
spini ale parfumatei orhidee de mlaștină (acea nocinaia fialka a poeților ruși), un micuț Fritillaria mohorât, purtând numele unei zeițe scandinave, a trecut În zbor, foarte jos, abia atingând ce era În jur. Frumosul Cordigera, un fluture ca un giuvaer, zumzăia pe deasupra Întregii suprafețe a uzinei mlăștinoase care-i furnizează hrana. Am urmărit fluturi Sulphur tiviți cu trandafiriu și fluturi Satyr ca marmura cenușie. Ignorând țânțarii care mișunau pe antebrațele mele, m-am aplecat mormăind de plăcere, pentru a adulmeca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
să nu ne mai vadă niciodată; după care, silueta lui Îmbrăcată cu un trenci, cu șapcă kaki pe cap și cu servieta sub braț, a dispărut În ceața produsă de aburi. Lunga călătorie spre sud a Început suportabil; radiatoarele Încă zumzăiau, lămpile erau Încă intacte În vagonul de dormit de clasa Întâi din trenul Petrograd-Simferopol, o cântăreață destul de celebră cu un machiaj de scenă, ținând la piept un buchet de crizanteme Înfășurat În hârtie maro, stătea pe culoar, bătând tactul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
ban și nici o armă...“ sau „...Nemesis s-a răzbunat pe ezitările și indecizia Aliaților În Europa Centrală și de Est...“), ieșea În relief cu o claritate de rău augur - până ce pata portocalie exploda brusc. Apoi foaia arzândă zbura pe coș, zumzăind ca o pasăre phoenix eliberată, pentru a se alătura stelelor. Te costa o amendă de doisprezece șilingi dacă pasărea aceea de foc era observată. Nesbit și prietenii lui, din lotul literar, deși aveau numai cuvinte de laudă pentru strădaniile mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
corespunde acum standardelor înalte. Îmi dau seama că toată munca mea din greu a meritat, dimineața când ajung și verific cifrele de vânzări și graficele pentru controlul calității și discut despre problemele semnificative cu doamna Peters și aflu că toate zumzăie mai departe satisfăcător. Asta-i viața, îi spun eu. Satisfacția muncii și o viață ordonată sănătos. Destulă viață socială sănătoasă cât să îți echilibrezi ziua de muncă, și cu asta ți-ai pus la cale viața, doamnă P. Cât despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
grămadă de bani! Mi-e teamă chiar că ne-am fi dat consimțământul și pentru un cambriolaj la Banca Națională sau în lună. Aceasta făcând abstracție de faptul că pe nefericit l-ai fi putut agăța în orice capcană unde zumzăie fluturi albaștri. Oamenii dumneavoastră mă caută de șase luni. Cât timp puteam să mă ascund? ― Mda... Cristescu bătea darabana pe masă. Știa că inginerul nu minte, știa că are dreptate, știa cât de atent "lucrează" Melania Lupu și totuși se
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
din nou în acel cuptor îngrozitor nu putea ști, dar presimțea, aproape simțea, că acel fapt ascundea un vicleșug. Dacă un targuí cu apă puțină se deplasează și-și deplasează cămila, trebuie să existe un motiv foarte serios. Auzi un zumzăit la ureche și tresări. — Haidem, strigă. Țânțarii! Săriră în mașini și, de cum demarară, începură săse pălmuiască peste mâini și peste față, îndepărtându-se cu toată viteza permisă de terenul accidentat, ferindu-se pe cât posibil de zona mlăștinoasă. Apoi se despărțiră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
Zări taluzul când primii țânțari își făceau simțită prezența și se înfășură complet în turban, acoperindu-și ochii cu litham-ul și lăsând faldurile veșmintelor să se târască pe jos ca să împiedice insectele să intre și să-l ciupească de glezne. Zumzăiau cu milioanele, amenințători, mai puțini, bineînțeles, decât în amurg sau în zori, dar impresionanți prin număr și ferocitate, și trebui să plesnească pe brațe și pe gât, căci erau atât de mulți și așa de mari, încât unii reușiră să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
pas cu pas și că Zâna a riscat foarte mult așteptându-mă atunci în cameră. “Înseamnă că gândul de veghe are dreptate în cele ce îmi spune... Și mai am încă atâtea de tălmăcit cu bătrânul!” Cu roiul de întrebări zumzăind în capul meu, am plecat la iaz... Până la primul dangăt de clopot pentru masa de prânz a călugărilor, am citit cu destul spor. M-am ridicat și, cu desaga plină de cărți, am luat drumul spre chilie. Deși eram destul de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
oră. O treabă bine făcută. Dar pierderea scrisorilor însemna totuși că mergeam pe sârmă fără plasă de siguranță, că înotam fără colac de salvare. Și eram obosit. Nevoind să-mi asum nici un risc, am început să aranjez dictafoanele. Micuțele aparate zumzăiau în legea lor în colțurile camerei, la periferia gândurilor mele. Dându-mi jos hainele ude, am lăsat esența lui Mark Richardson să-mi alunece de pe față și din trup printr-o serie de respirații adânci, purificatoare. Le-am permis mișcărilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
bufet rece pentru voi, epavele din larg și de pe uscat în barul hotelului. Am setat alarma noului meu telefon mobil, am tras păturile peste mine, m-am întors pe-o parte și m-am ghemuit cu genunchii la gură. Dictafoanele zumzăiau și șușoteau. Am întins mâna, am apucat rucsacul și am scos din el un teanc de hârtii și casete video împachetate în plastic. Fragmentul becului, încă uscat și intact. Lucram deja de șapte luni la decodarea celei de-a doua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
o cutie de puzzle chinezească? — Da. — Ei bine, așa ceva e. Trebuie să știi unde să apeși și-n ce ordine, dacă vrei s-o deschizi. — Bun, și noi ce încercăm să deschidem? Scout se uită la mine. — Lumea, zise. Orașele zumzăie și huruie, expiră abur și fum în somn și-și umplu aleile de fiori. Am închis portiera jeepului și mi-am strâns mai bine haina pe lângă corp. Și Scout tremura în jacheta ei mare, de camuflaj, frecându-și brațele cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
zgâriindu-mi spatele și coastele și șoldurile în balustrada de la pupa și prăbușindu-mă pe punte ca un animal semiînecat cu o bufnitură și împroșcând apă. Electricitatea iscând panică necontrolată în fiecare sinapsă a creierului meu și corpul tremurându-mi zumzăindu-mi zbătându-se de teamă și Scout strângându-mă în continuare și strigând cretin afurisit nu mai cădea dracului în apă și brațele ei în jurul meu și eu înfășurându-mi brațele în jurul ei și strângând-o cu disperare și ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
sunt spintecat și răceala amorțește durerea. Am dus o mână jos și-n spate ca să pipăi și-am găsit vederea în buzunarul din spate al pantalonilor scurți. Am atins-o din nou și, da, părea că micuțul dreptunghi de carton zumzăia. Am scos-o cu grijă din buzunar, sprijinindu-mă cu coatele de epavă ca să mă uit mai bine. Acum vederea era udă leoarcă, muiată și se rupea pe la margini, dar eu n-am observat asta. Ceva uimitor îmi reținu toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
vederea din mâna mea. Imaginea în alb-negru a casei mele se estompa, negrul bătând în alb. Nu după mult timp, imaginea dispăru cu totul, lăsând vederea complet goală. Am dat să ating din nou suprafața, dar m-am oprit: cartonașul zumzăia din nou, vibra slab între degetele mele. Zumzetul dură doar o clipă, dar când se opri vederea păru să se fi preschimbat în altceva, ceva mai subțire și cu mai puțină substanță, ceva cu o textură curată și lucioasă. Sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
mică, se chircea ca tărtăcuța unui indian Jivaro, iar necunoscutul nu mai avea unde să se retragă. La ultimul hotar al lumii, fiecare se lovea de celălalt, dar nimeni nu se putea găsi pe sine, peste șaptesprezece miliarde de suflete zumzăiau ca niște albine Închise În borcan. Fiecare palmă de pământ, fiecare strop de apă, fiecare suflu de aer fuseseră descoperite, cutreierate, botezate, stabilite, Înseriate, clasificate, primiseră posesor și certificat de Înregistrare, nici măcar regăsirea Atlantidei pe fundul Oceanului Indian nu condusese, odată
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
fărâme. În cârciumă se auzeau doar șoaptele celor doi experți În calcul probabilistic, care Îmi estimau șansele de supraviețuire cam la doi la sută. De fapt, 1,73%, pentru a respecta adevărul istoric. — Gata cu distracția, copoiule. Ai trieabă, a zumzăit piticul. Asta nu era bine. După cum spunea Husserl, lumea obiectivă e dată simțurilor noastre și orice subiect interpretează informațiile după propriul său cod de Înțelegere. De pildă, unii nu suportă să-i calci pe pantofii albaștri de velur, alții să
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
oboseau. Barbosa tenoriza conștiincios, neîngăduind intervale moarte, dezvăluindu-și ideile în fraze lungi, bine acordate, cedând rareori, doar pentru vocea plină a femeii venind de sub acoperișul verde al pălăriei, în fața căreia se stingea, brusc. Rareori, însă, deoarece doamna se retrăsese, zumzăind scăzut, cu Adolescentul. Amândoi, se pare, cu preocupări pentru artă. Discuția dobândea uneori acute și lovituri de tobă sau alămuri. Un număr relativ restrâns de cuvinte polariza, de fiecare dată, pasiunile. Vocile se amestecau. Se deprinsese, însă, deja, să aștepte
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
cu o panglică soioasă de mătase legată Într-o fundă marc, fotografia unui marinar tînăr cu dedicația: „Pentru Margaret, prietena mea cea mai bună - Ed“ și un pachet de țigări. Un ventilator electric se rotea Încet de la dreapta la stînga, zumzăind neîncetat și răcorind aerul Încins și stătut cu o adiere scurtă și fierbinte. Și din cînd În cînd, În rotirea sa În semicerc, ventilatorul bătea În plin pe fața și capul fetei care stătea Întinsă În pat Într-o atitudine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
cu totul altceva. Căci atunci cînd toți avem dimensiuni măsurabile În centimetri, statura fiecăruia se măsoară proporțional. Trăim În vecinătatea spiridușilor, aproape de nivelul pămîntului și cercetăm disperați jungla tropicală a cîmpului cu margarete, pe cînd zburătoare monstruoase - uriașe muște care zumzăie și albine care bîzÎie și fluturi care se clatină În mers - plutesc pe deasupra noastră desfășurîndu-și Întinsele pînze de catifea ale aripilor lor zimțate. Credem că sîntem la fel de Înalți, de mari și de puternici ca toți cei care au trăit pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
orice bărbat fără discuții... eram pierduți și supuși din start! Am stârnit ilaritate în local. - Ce caută asemenea exemplare, simulacru de bărbați, adevărate caricaturi umane cu minunățiile astea de femei?! Se întrebau nedumeriți, destul de tare, clienții invidioși și tot localul zumzăia, dar nu i-am prea băgat în seamă, mai ales ca se purtau la costume! Până și Edy arăta elegant, purta sacou și cravată, numai eu parcă eram un pui de bogdaproste în pulover, nepieptănat, șifonat și nedus la biserică
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
le împărtășiseră în camera de la etaj. Probabil că o fi stat așa un timp, pentru că l-a auzit pe Mark spunând: „Așteptăm, domnule Packard“; apoi îi auzi pe ceilalți bătând din palme și începând să cânte uvertura la Wilhelm Tell, zumzăind prin buze ca și cum ar fi cântat la kazoo. Și exact în clipa în care Lucila scoase primul geamăt spontan, o făcu: făcu acel lucru pentru care se ura întotdeauna, ori de câte ori se trezea în miezul nopții, trecându-l răcorile și nădușelile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
dealurile Împînzite de pini, cu lacul, cu șirul de ferme care dispăreau În trîmbe bruște de piatră explodată, În urma loviturilor proiectilelor, și nu eram prea departe ca să surprindem norii de fum și praf ce tunau deasupra crestei dealului În timp ce bombele zumzăiau pe deasupra. Însă, de la o distanță de 700-900 de metri, tancurile arătau ca niște bondari mici acoperiți de noroi, forfotind printre copaci și scuipînd mici flăcĂri, iar bărbații din spatele lor erau parcă niște soldăței care stăteau Întinși pe burtă, apoi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
de toate tata: rezistență fizică și sufletească pentru studiu continuu. Ambiție. Inteligență afectivă. Bref, talent. Mi-l imaginez cîntînd Invitația... Cu haină albă și cu lavalieră. Pe pian-un buchet de trandafiri albi: "puțin parfum de roze albe, în declin", zumzăie un vers uitat. "Să nu lași tehnica să te obsedeze. S-o stăpînești tu pe ea, nu ea pe tine", l-am auzit spunîndu-i unui elev. În '3l-32, organiza o formație de cameră. Făceau turnee la Soroca-Bălți-Orhei; la Chișinău-Tighina-Cetatea Albă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]