1,175 matches
-
europene organizate din 1979 până la ultimul scrutin din 2009. Capitolul debutează cu un scurt istoric relativ la dezbaterile și dificultățile ridicate de organizarea primelor alegeri europene, urmat de o analiză pe baza teoriei alegerilor de ordin secundar. Această grilă de lectură pune în lumină importanța pe care partidele politice (naționale și europene) o acordă scrutinului, articularea dintre viața politică la nivel național și european, precum și gradul de participare al cetățenilor. Alegerile sunt un moment crucial într-o democrație pentru că ele determină compoziția instituțiilor și
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
din chestiunile discutate la nivel european erau de natură tehnică și deci suscitau puțin dezbaterea politică. Însă aceste observații nu mai sunt de actualitate. Dezbateri recente, cum ar fi cele în jurul Tratatului Constituțional sau al liberalizării serviciilor prin directiva Bolkestein, pun în lumină polarizarea dezbaterilor pe axa tradițională stânga dreapta. Pe de o parte se situează elitele politice (Președintele Comisiei, José Barosso, o parte din membrii Consiliul de Miniștri, Partidul popular european) calificate de neoliberale, pe de altă parte se află toți cei
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
examinat prin prisma acestor evoluții seminificative, dacă gradul de comparație este Adunarea creată în anii 1950 de către părinții fondatori. Dinamismul instituției și al deputaților săi, care au susținut afirmarea acestuia în arhitectura instituțională a Uniunii, trebuie reamintit deoarece acesta nu pune în lumină numai evoluția instituțională, ci și modul în care se construiește Uniunea Europeană. Parlamentul European și-a făcut auzită vocea într-o structură dominată, pe de o parte, de întâietatea executivelor, tradițională în cooperarea interstatală și, pe de altă parte, de dorința
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
de marele public sunt și cele care posedă acționariatul ne-instituțional cel mai dezvoltat. Investitorii individuali ar fi prin urmare mai înclinați să investească în societățile care propun produse ușor de recunoscut decât în societăți mai puțin «familiare». Pentru a pune în lumină legătura între familiaritate și investiție, Grullon, Kanatas și Weston (2004Ă au cuantificat relația între cheltuielile de publicitate ale societăților cotate și numărul acționarilor individuali. Pornind de la o bază de date complete, ei au putut diferenția 5 751 întreprinderi în funcție de capitalizarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
-
produc în afara contextului, ci, neapărat, în "cheia epocii" și, într-o extensie rareori forțată, în "flux european". De aici jocul spumos, dar riguros de asocieri și disocieri ("tipul și funcția grotescului" la Cantemir, Creangă, Urmuz), care, iarăși, au menirea să pună în lumină unicitatea unui gest creator, precum și eventualele priorități (Dimitrie Cantemir e plasat, astfel, "în avangarda prozei românești de analiză psihologică", iar Urmuz, la rându-i, inspiră o pledoarie: "De ce nu s-ar admite că Urmuz a făcut literaturii europene cadoul straniu
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
puterea cuvântului, recomandat, evident, prin erudiție, probitate științifică exemplară, deschidere interdisciplinară, rigoarea și claritatea expunerii, sobrietatea și eleganța stilului. Monografiile despre Miron Costin, Dimitrie Cantemir, Ion Budai-Deleanu, G. Călinescu și I.D.Sîrbu, la fel ca și micromonografiile din Singurătatea scriitorului, pun în lumină însușirile unui istoric literar de anvergură, pentru care documentarea factologică exhaustivă, deopotrivă în plan biografic/ existențial și estetic, este o condiție sine qua non, preliminară apropierii de textele investigate, apoi, cu spirit de finețe și inteligență disociativă. Fără îndoială, exegezele
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
schimbătoare a lumii. Editorul a reușit să redea, pentru cititor, viața poveștilor și vă mărturisesc că am parcurs antologia cu aceeași poftă cu care am citit minunatele călătorii ale lui Marco Polo. Prin decupajele cuprinse, antologia Legende și istorioare orientale pune în lumină un aspect deloc neglijabil. În zorii epocii de apariție a ziarelor, adică între a doua jumătate a veacului al XVII-lea și prima jumătate a veacului al XVIII-lea, în scrieri aproape sigur redactate în regim jurnalier, precum istoria curții
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
interioară a unicului erou eminescian" (Ipostaze..., p.71, 201, 256), sau despre ego-ul lui Antim, "așa cum străbate din reverberațiile intime ale textelor" (Introducere..., p. 126), sunt importante nu doar pentru faptul că articulează viziunea unui autor-personaj omniprezent, ci și pentru că pun în lumină efortul conștiinței critice de a găsi elementele comune și unificatoare ale diverselor ipostaze auctoriale pe care textul le oferă receptorului. A descoperi și a descrie autorul care trăiește în paginile unei opere (cf. G. Călinescu..., p. 226) reprezintă, așadar, în
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
istorie și înapoi a produs adesea degringoladă estetică, însă a pavat temeinic, lexem cu lexem, piatră peste piatră metaforică stufos-romantică, drumul expresiv al limbajului artistic. În mod cert acum, și în aceste proze cu o medie valorică scăzută, s-a pus în lumină forța evocator-istorică a limbii populare. În teorie (literară și lingvistică) se sublinia și se scria mereu despre vechimea termenului popular sau regional. Scriitorul de proză istorică a dovedit, în mod practic, prin încercările sale, forța punctual evocatoare a vorbelor vechi
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
de Platon, PUF, 1994 (Oxford, 1981), p. 376. Cf. Annas, p. 376: „Omul timocratic este cel care reacționează înpotriva poziției ocupate de către omul drept în lume ca atare. Or, acest lucru nu ar avea importanță, dacă această ipoteză nu ar pune în lumină o opoziție cu degenerarea statelor, în cazul căreia căderea se face plecând de la o situație ideală, și nu reală, lucru care subminează paralela extensivă între individ și cetate”. Nivelul de înțelegere de unde pleacă o asemenea opoziție, mai ales într-un
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
esențial al acestui proces îl reprezintă devenirea întru celălalt, fenomen care dezvăluie faptul că între identitate și alteritate există un permanent schimb la nivelul conținutului. În timp ce investigarea structurilor arhetipale și modul acestora de exprimare a trăirilor umane, miturile și simbolurile, pun în lumină întrebările reprezentaționale pe care individul le moștenește și respectiv răspunsul pe care vechile culturi l-au dat acestora, analiza formelor determinate istoric ale imaginii din capitolul al patrulea, Imagine, reprezentare, stereotip evidențiază un model structural de procesare a realității, prin
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
oferind informații atât despre obiect, cât și despre relația acestuia cu mediul sau cu alte obiecte, sau despre relația dintre subiect și obiect. Din acest punct de vedere, simplificarea specifică stereotipului este o selecție a unor însușiri și caracteristici care pun în lumină o serie de atribute cu ajutorul cărora se orientează reprezentarea și care determină atitudinea față de obiectul stereotipului. Cu toate acestea, trebuie precizat faptul că, de cele mai multe ori, construcția simbolică a celuilalt este legată de autoimagine și de etnostereotipuri 556. Heteroimaginea influențează
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ceea ce a favorizat direct acest proces de asimilare a fost transformarea intervenită în imaginea celuilalt din mentalul colectiv român. Analiza imaginii străinului permite o mai profundă înțelegere a acestei faze din cultura română, decât stadiul influențelor și al receptărilor care pun în lumină doar transferul de cultură și nu transformările intervenite în modul de comunicare intelectuală". (Ibidem, pp. 151-152). 476 E. M. Lipiansky, Identité, communication et rencontres inter-culturelles, în "Cahiers de Sociologie Economique et Culturelle", 5, 1986, p. 8 apud Alin Gavreliuc, O călătorie
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
definind conceptul de globalizare, numeroși specialiști pornesc de la factorii determinanți sau/și de la for mele principale de manifestare ale acestui ampl u ș i complex proces contemp obalizării oran. Este firesc să fie așa, deoarece, prin ac eas ta, se pun în lumină aspectele esențiale și trăsăturile caracteristi ce ale globalizării. Factorii determinanți ai globalizării arată, ex pli cit sau prin subtex tul lor, elementele de fond care permit, pe de o p arte, evidențierea schim bărilor calitative care s au produs în
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
europene. Lăsase mult în urmă preocupările și aspirațiile literare. În 1867 se reprezentase drama Răzvan-Vodă, în 1871-1872, comedia Orthonerozia, iar în 1873 apăruse volumul Poezie. Editată între 1887 și 1895, „Revista nouă”, publicație prestigioasă a timpului, ar fi trebuit să pună în lumină conjuncția fericită a darurilor lui H. Dar zguduit de moartea, în 1888, a fiicei sale, Iulia, va trăi din ce în ce mai departe de lume, în credința comuniunii spiritiste cu ființa dispărută. Încercarea de filosofie Sic cogito (1892), cu o pecete fantezistă indelebilă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
să le posede o informație pentru a fi utilă 2.3.2. Tendințe actuale și propuneri pentru o îmbunătățire a calității informației financiar-contabile Sprijinindu-mă pe concluziile la care au ajuns marile cabinete de audit în urma studiilor efectuate, doresc să pun în lumină câteva tendințe importante în materie de comunicare financiară, care se remarcă la marile corporații multinaționale: în primul rând, termenele de publicare a informațiilor au scăzut semnificativ, însă continuă să rămână destul de lungi; corporațiile europene acordă din ce in ce mai multă importanță informațiilor destinate
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
îmi păreau cunoscuți/ dar odată ajunși pe-un trotuar sau pe altul/ ei îmi deveneau străini ca bancnotele false.” O mențiune aparte o merită volumele Unu (1970), alcătuit din versuri și poeme în proză, și Ewww-Errre (1972), experimente lirico-plastice care pun în lumină filonul suprarealist al inspirației poetului, precum și două volume premiate de Uniunea Scriitorilor: Aceleași nisipuri (1995) și Cârtița lui Pessoa (1999). A. este, de asemenea, unul dintre cei mai importanți și mai prolifici traducători în românește ai literaturii franceze, engleze și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285141_a_286470]
-
a sintezei realizate la 1840, biruința certă a nuvelei istorice românești. Forță creatoare activă a unei literaturi naționale, cum îl consideră Kogălniceanu, in '”Introducția” revistei, folclorul nu-l găsește, nici el, nepregătitți pe colaboratorii”Daciei literare” în obligația de a pune în lumină, prin contribuții, valoarea excepțională a acestui neprețuit document istoric, uman și artistic.Folcloristica se constituie, ca știință,la noi, mai târziu, prin contribuția lui Odobescu și Hasdeu.Aici, cărturari de frunte,ca Tadeu și Alexandrescu Hîjdeu, înaintașii lui Bogdan Petriceicu
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
unei intense mișcări literare, crește odată cu ea, își precizează și consolidează criteriile de apreciere în strânsă corelație cu ideile estetice fundamentale ale epocii.Obiectul criticii literare constă, știut este, în selectarea, definirea și încadrarea valorilor artistice. Istoria criticii literare românești pune în lumină, prin particularitățile evoluției ei, și acest adevăr. Ca și literatura națională modernă, critica literară românească este produsul veacului al XIX-lea.Cei dintâi critici sunt scriitorii înșiși.Ei sunt, de altfel, și primii teoreticieni și chiar istorici literari. Producătorii de
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
aflată la acel stadiu imprecis de eflorescen]ă a bărbăției timpurii. Purta niște pantaloni cafenii, suflecați până la genunchi, și un maiou alb, rotund la gât, cu ceva scris pe piept. Avea o față osoasă, de o paloare pistruiată care-i punea în lumină trandafiriul aproape dulceag al buzelor întredeschise. Părul blond-roșcat, mai curând încâlcit decât buclat, îi cădea în plete pe umeri, câteva șuvițe răspândindu-i-se și chiar lipindu-se de piatra zgrunțuroasă din spate. Mă fixa și el cu foarte concentrată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
în cultura română modernă (1971). Urmărind istorist efectele catalitice ale capodoperelor „divinului brit” în România - de la primele mențiuni, recenzii, articole și reprezentații până la studii, traduceri și inserții tematice în scrierile literaților noștri -, autorul subliniază mai ales specificitatea contactelor, pentru a pune în lumină modul irepetabil în care cultura română s-a integrat celei europene, Shakespeare fiind unul dintre marile spirite care au pregătit comuniunea culturală. Concomitent, preocupările anglistului se împlinesc în zonele literaturii americane: 13 scriitori americani (1968), spre exemplu, selectează vârfuri ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
celor cărora le-a promis cândva dăruirea sa cu totul dezinteresată? Mai întâi, pentru ca donația să fie reală, donatorul (causa efficiens) și donatarul (causa finalis) trebuie să se găsească într-o stare de abandon și uitare de sine pentru a pune în lumină (nu și în evidență) datul, redus, la rândul său, la condiția de dar1. Moartea simbolică a donatarului trebuie presupusă în cazul anonimatului, al ingratitudinii și al ostilității, care exclud eo ipso condiția de calcul sau asigurare utilitaristă. Renunțarea la cauzalitate
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ființei create, dar și absența ei (nimicul „increat”) nu pot fi, în nici un sens, comensurabile cu Dumnezeu „cel mai presus de fire”. Convergențe teologicetc "Convergențe teologice" Aceste impasuri nu compromit meritele reale ale eseului lui Christos Yannaras. Ele pot fi puse în lumină printr-o comparație a operei sale cu gândirea teologică a lui J.-L. Marion 3 și Ioan Zizioulas. Abisul apofatic relevat de caracterul ec-static (agapic sau erotic) al persoanei umanei este tema care subîntinde un întreg proiect teologic „neopatristic”. Ireductibilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
manifestă deja sub regii barbari și cu precădere în vremea lui Teodoric. Odată cu lustinian, însă, orașul este înfrumusețat cu edificii religioase cu superbe ornamentații interioare, precum Sf.Vital, Sf. Apollinarius-in-Classe și Sf. Apollinarius-cel-Nou. Caracterul pur bizantin al acestor monumente este pus în lumină de folosirea cărămizilor și a grinzilor de lemn, ceea ce permite înălțarea zidurilor și practicarea de ferestre mari, de prezența unui narthex, și a unei abside poligonale, în absența oricărei decorațiuni exterioare (în favoarea bogăției ornamentației interioare). Mozaicuri formate din mici cuburi
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
în relații distante cu Împăratul de Răsărit, face apel la persoana sa ca la singura salvare posibilă împotriva atacurilor longobarzilor. Carol refuză categoric să intervină împotriva acestora din urmă, care-i fuseseră aliați împotriva musulmanilor din Provența, cererea Papei, însă, pune în lumină locul pe care îl ocupă deja în Europa stăpînul real al "Regatului franc". Pepin cel Scurt, rege al francilor După moartea lui Carol, în 741, regatul este împărțit între cei doi fii ai săi: Carloman și Pepin (supranumit "cel Scurt
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]