4,962 matches
-
occidentalii se vor despărți definitiv și radical de oamenii altor religii care nu văd un sens în zbaterea omului în această lume. Din acest motiv viața pe pământ a acestor oameni nici nu are un sens. După Reformă, capitalismul înseamnă împăcarea economiei și acțiunii sociale cu morala creștină, cu Dumnezeu. Protestantismul, noul cod etic și moral-religios va face dovada posibilităților umane în organizarea socială și economică. Dacă ar fi să-l urmăm pe Marcel Gauchet, ar trebui să spunem că Reforma
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
toate la locul lor?". Religiile lumii, Editura Humanitas, București, 1996, p. 97. 265 Jean Rogues arată: "Realitatea desemnată de cuvântul mântuire nu este acoperită de nici o definiție sau descriere cu adevărat satisfăcătoare. Există două realități legate de mântuire: iertarea și împăcarea. Păcatul este refuzul iubirii lui Dumnezeu din partea omului. După Evanghelie, iertarea lui Dumnezeu este fără margini și fără condiții din partea Lui. Nu sunt condiții decât din partea omului: să recunoască nevoia pe care o are de iertare și să o accepte
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
din partea omului. După Evanghelie, iertarea lui Dumnezeu este fără margini și fără condiții din partea Lui. Nu sunt condiții decât din partea omului: să recunoască nevoia pe care o are de iertare și să o accepte". În același timp, arată autorul citat: "Împăcarea are o imagine mai complexă. (...) Să-l primești pe Dumnezeu, înseamnă să-l primești așa cum este El, cu iubirea Lui pentru toți oamenii, deci înseamnă să dorești împăcarea cu toți. A refuza împăcarea cu frații tăi, înseamnă a-L refuza
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de iertare și să o accepte". În același timp, arată autorul citat: "Împăcarea are o imagine mai complexă. (...) Să-l primești pe Dumnezeu, înseamnă să-l primești așa cum este El, cu iubirea Lui pentru toți oamenii, deci înseamnă să dorești împăcarea cu toți. A refuza împăcarea cu frații tăi, înseamnă a-L refuza pe Dumnezeu". Jean Rogues, Existența creștină și nădejdea mântuirii, în Jean Delumeu, Religiile lumii, Editura Humanitas, București, 1996, p. 98 și p. 99. 266 Jean Rogues, Existența creștină
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
accepte". În același timp, arată autorul citat: "Împăcarea are o imagine mai complexă. (...) Să-l primești pe Dumnezeu, înseamnă să-l primești așa cum este El, cu iubirea Lui pentru toți oamenii, deci înseamnă să dorești împăcarea cu toți. A refuza împăcarea cu frații tăi, înseamnă a-L refuza pe Dumnezeu". Jean Rogues, Existența creștină și nădejdea mântuirii, în Jean Delumeu, Religiile lumii, Editura Humanitas, București, 1996, p. 98 și p. 99. 266 Jean Rogues, Existența creștină și nădejdea mântuirii, în Jean
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
soluționat de un arbitru unic. ... (2) Dacă reclamantul și-a retras cererea de arbitrare mai înainte de emiterea citațiilor pentru primul termen de înfățișare, taxa arbitrala se reduce cu 75% din cuantumul ei. ... (3) În cazul în care, ca urmare a împăcării părților sau a renunțării la arbitrare, litigiul încetează la primul termen de înfățișare, taxa arbitrala se reduce cu 50% din cuantumul ei. ... (4) Atunci cand tribunalul arbitral pronunța o hotărâre prin care constată necompetenta arbitrajului, taxa arbitrala se reduce cu 75
REGULAMENT din 14 februarie 1994 privind organizarea arbitrajului comercial de către Camera de Comerţ şi Industrie a Judeţului Iaşi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109811_a_111140]
-
alineatul 4 va avea următorul cuprins: "Cererea de divorț, împreună cu înscrisurile doveditoare, se va prezenta personal de către reclamant președintelui judecătoriei." 35. Articolul 613 va avea următorul cuprins: "Art. 613.- Președintele instanței, primind cererea de divorț, va da reclamantului sfaturi de împăcare și, în cazul în care acesta stăruie în cererea să, vă fixă termen pentru judecarea cauzei." 36. Articolul 613^1 va avea următorul cuprins: "Art. 613^1. - În cazul în care cererea de divorț se întemeiază pe acordul părților, ea
LEGE Nr. 59 din 23 iulie 1993 pentru modificarea Codului de procedura civilă, a Codului familiei, a Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990 şi a Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109247_a_110576]
-
de art. 38 alin. 2 din Codul familiei, instanța va dispune desfacerea căsătoriei fără a pronunța divorțul din vina unuia sau a ambilor soți." 40. Articolul 618 alineatul 2 va avea următorul cuprins: Acțiunea de divorț se va stinge prin împăcarea soților în orice fază a procesului, chiar dacă intervine în instanță de apel sau de recurs iar apelul ori recursul nu sunt timbrate conform legii." 41. Articolul 619 va avea următorul cuprins: "Art. 619. - Termenul de apel, precum și cel de recurs
LEGE Nr. 59 din 23 iulie 1993 pentru modificarea Codului de procedura civilă, a Codului familiei, a Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990 şi a Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109247_a_110576]
-
italiene, arhitecturi sacre, instrumentele muzicale sau, pur și simplu, construcții plastice în sine, autonome și abstracte, constituie, în același timp, o mărturie a refugiului din fața unei iconografii aberante și dovada unei căutări febrile a echilibrului, a tihnei contemplației și a împăcării cu lumea exterioară, altfel spus, un amplu proiect de refacere a unității pierdute ori doar temporar neglijate. Georges Tzipoďa: A pornit, pe lîngă propriul său efort de reintegrare în spațiul cultural românesc, și o acțiune complexă, așa cum am amintit deja
Țipoia and Tzipoia by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12524_a_13849]
-
alte recipiente, mai mult sau mai puțin identificabile, se adună toată tandrețea, ironia, patetismul, bogăția și disperarea mocnită a unei conștiințe neobosite și profunde. Neobosite prin puterea de a lupta cu neantul și profunde prin inocență, prin bucurie și prin împăcarea subînțeleasă cu ideea zădărniciei.
Ambiguitatea obiectului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12589_a_13914]
-
ceresc). Acestui moment de estetică dezabuzare i se adaugă altul, oglindind o veritabilă mistică a singurătății pe care bardul o îndumnezeiește, trecîndu-i imaginea în rîndul icoanelor: "De mult/ nu mă mai/ incomodează singurătatea./ Păgîn, uneori/ o pun icoană/ alături de Preacurata" (împăcare). Dar e cu adevărat singur Radu Cange, e cu adevărat despărțit de lumea exterioară așa cum ține a ne asigura mereu? Ca poet, se cuvine a respecta regimul similimonahal al izolării (Gotfried Benn scria că "lirica e o artă anahoretă"). Din
Sub semnul singuratății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12602_a_13927]
-
Două cupluri se întâlnesc frecvent, iar unul dintre bărbați e foarte mândru de cucerirea secretă a nevestei celuilalt, pe care îl crede neputincios și îl consideră ridicol, până ce descoperă, transfigurat de gelozie, că disprețuitul său prieten era amantul soției sale. Împăcarea dintre ei e numai aparentă, mai încrâncenată însă sub fals împăciuitorul îndemn "să bem pentru coarnele noastre". Includerea acestor "nuvele regăsite" în sfera operei integrale a lui Gib I. Mihăescu implică numai o redimensionare cantitativă a acesteia, ca o demonstrație
Exercițiile ignorate ale lui Gib by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12605_a_13930]
-
de Mort - otravă e tot nectarul, puroi e orice elixir, amăgire și putreziciune" ). Mirosul de fleur de la lune otrăvește încet regatul de zi, unde fluturii se adună, în Amytis (i.e. grădinile suspendate ale zeiței lunii, soața lui Nabucodonosor), spre părelnică împăcare. O piesă de teatru în chimonouri de organză dă tonul intrigilor pentru mărul de aur - reginița Enigel, cea care poate îndeplini orice dorință. Vreo două vise nu ies cum trebuie, scenariul e sabotat și, între o recitare din poeții Văcărești
Entomologicum Magnum by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11343_a_12668]
-
flori, Olga, dintr-o legătură amoroasă cu boierul Ștefan Bellu. Blaremberg i-a cerut acestuia să recunoască copilul și șă-și asume răspunderea pentru întreținerea lui. ,Bellu refuzând - notează Mihai Dim. Sturdza -, avusese loc un duel încheiat fără rezultat și fără împăcare pe teren, deci și fără legalizarea statutului fetei". Duelul a avut loc în condițiile în care ambii protagoniști au fost mari demnitari în sfera justiției: procuror la Curtea de Apel (1851), în cazul lui Ștefan Bellu, și ministru al Justiției
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
martori (V. Ionescu și Al. Săulescu) să-i ceară satisfacție lui Lahovari. La rîndul său, acesta însărcinează doi martori (Th. Văcărescu și I. Isvoranu) să-i raspundă la provocare. Militar de carieră fiind, Văcărescu simte ,miros de sânge" și solicită împăcarea părților. Lahovari îi scrie în acest sens lui Filipescu, explicîndu-i că e vorba de o simplă polemică de presă și că nu a avut intenția să-l insulte. O scrisoare similară compun și martorii lui Lahovari, argumentând că nu sunt
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
poate să ajute la evitarea repetării greșelilor de odinioară. El poate să găsească drumul spre o identificare nouă, mai liberă cu statul sau religia sa, lucru care exclude identificarea totală necritică de mai demult, cu toate urmările ei totalitare. O împăcare cu trecutul în sensul unei despărțiri sau indiferențieri a trecutului este imposibilă; trecutul rămâne întotdeauna, volens nolens, o parte a prezentului. Este posibilă însă o procesare critică-autocritică a trecutului. Ba mai mult, trecutul încă prezent poate fi folosit pentru viitor
Hans Küng - Iudaismul by Edmond Nawrotzky-Törok () [Corola-journal/Journalistic/11393_a_12718]
-
s-a întors pe dos, ca în basme Bergman a revenit "acasă" arătând că nu fusese distrus, fără să dea semne de oboseală. Devenind brusc o "marcă de export a Suediei". Filmul Fanny și Alexander a fost o sărbătoare de împăcare. Și minune: chiar filmele neiubite de maestru, de exemplu Vis de femeie, de la început un eșec total și o catastrofă economică, a devenit azi un film proaspăt, vorbind timpului nostru, cu roluri excepționale interpretate de Eva Dalbeck și Hariett Andersson
Ultimul "elefant” by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/13672_a_14997]
-
Imobilitatea se asociază cu un "conținut" redus: "Ca o salivă săracă sîngele meu va umezi puțin/ piatra nesfîrșită/ sub lumina rece, fără pofte, fără boli" ( Scurtă proză). Firește, stările conflictuale se suspendă și ele: "Sînt chemat iar la comisia de împăcare/ parchez în parcul obscur, ceață sură de mierle/ și doar șuierul aparatelor înregistrînd non-combat-ul" ( Semne hrănitoare pentru un vis). Stupefiată, soma se disociază de ființă: "sîngele stă în mine cu gura căscată/ ca la sfîrșitul unei curse, fericit că participă
Epic și antiepic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13660_a_14985]
-
atunci când poetul o zidește pe hârtie și atunci când cititorul o găsește și o prețuiește. În ipostaza lucrului bine făcut, în ipostaza comunicării posibile între egali și asemănători, în ipostaza darului deplin și rar unii către alții, în ipostaza jertfei întru împăcare.
Întrebarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13717_a_15042]
-
tinde a se autoanula. Excesul duce la explozie. Absurdul, arăta Breton, poate oferi o ieșire ideală a spiritului în confruntarea sa cu orice dificultate. Punînd accentul pe zbaterea ființei între zăbrelele unei lumi ostile lui, poetul strecoară implicit idealul unei împăcări cu lumea, a unei transcendențe mundane am putea spune, dacă transcendența n-ar presupune o depășire a mundanului: "Împărțeam frățește/ frigul acelei piețe -/ mai mult o celulă de pușcărie/ expusă în aer liber// vorbeam în galopuri/ moderat/ sentimental/ banale/ treceam
Antiutopia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16626_a_17951]
-
verdictul lui Ion Negoițescu încoace vizează noi excursuri în zona schimburilor între real-ireal, a captării substanței ultime prin alchimice operații între emanațiile unor aburi de felurite culori și spirale, când mânuitorul de retorte se întreabă: „Oare pot coexista/ revolta și împăcarea?/ Cred că da cu condiția/ să nu atingă nimeni/ nici focul jucăuș al vieții/ nici gheața focului încremenit.” Altfel, dar tot în zona elementelor, convertind obiecte sălbatice în obiecte domestice, invocând cotidiene obsesii („Să fie viața cum s-a zis
Privind drept în ochi călăuza... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13089_a_14414]
-
din Iași, scria această Pisanie: "Io, Vasilie Lupu, Moldovei hospodar, Sălaș Domniei mele având la Eși, M-am vrednicit ca să ridic altar Pe-un loc ce-i cu Danubiu megieș." Se referea la biserica ridicată în Muntenia, ca temei al împăcării cu Matei Basarab, deci tot un fel de unire în al XVII-lea veac, prevestind Unirea din 1859. Versurile acestea, și multe altele, fiecare având data și locul unde au fost scrise, figurează în volumul Covor basarabean. După Soroca, Iașul
Au înflorit castanii la Soroca.... In: Curierul „Ginta latină” by Andrei Soroceanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2246]
-
fiecare dată să ajungă din nou acasă, sănătoși. Iar la acest concert special de lumină și credință întru Mântuitorul IISUS HRISTOS, îi invit alături de mine și colegii mei să vină în număr cât mai mare și vor primi binecuvântarea dumnezeiască, împăcarea, dragostea și iubirea de-a deveni mai buni, mai toleranți față de cei din jur, fiindcă vor câștiga un dar neprețuit „PACEA SUFLETEASCĂ” de care avem nevoie în permanență. Marin Voican-Ghioroiu: Vă mulțumes din tot sufletul și vă așteptăm cu drag
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
dispută întîietatea, scenografia Gabrielei Bondărescu Catargiu fiind funcțională și prin cortina axului central, și prin elementele de recuzita decupate pe fundalul negru. Epopeea parodica a cuplurilor își desfășoară episoadele în crescendo de la faza idilica la cea maritala, cu dispute și împăcări, cu simbolice asasinate conjugale și inevitabile, convenționale iertări. Din manifestările civice s-au ales - evident - cele legate de eventuală genialitate poetica a partenerilor, consecutiv urcați pe soclul gloriei. Moment de maximă autopersiflare alternînd elogiul cu denigrarea. Dar culminația se produce
Lirismul conflictului dintre sexe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17629_a_18954]
-
influențe, ci de o înrudire spirituală. Poeta are o permanentă sete de poezie. Nu poate trăi nici o clipă prozaic, nu se împacă deloc cu condiția de prizoniera a vietii de fiecare zi. Ea consideră o "înmlăstinare", o "împotmolire în neputința" împăcarea cu "indiferență zilelor puștii". Cu ardoarea cu care un credincios își spune rugăciunea, Crisula Ștefănescu compune versuri, sperând că ele să se încarce de poezie. Și miracolul se produce. Situație mai rar întâlnită, dorința de poezie precede poezia. Poeta stăpânește
Setea de poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17656_a_18981]