384,087 matches
-
fandările lui Băsescu și din tușele defensive ale lui Tăriceanu. În meciul propriu-zis, Băsescu a intrat din nou în avantaj punîndu-l pe premier într-o situație din ce în ce mai dificilă și mai stingheritoare. El care a refuzat să demisioneze, din patriotism, a început să tragă ponoasele acestui refuz. Băsescu și-a luat dezlegare de la atitudinea de protector binevoitor al Guvernului, dînd în stînga și în dreapta peste scăfîrliile din Executiv, ca tot președintele imparțial. Anticipatele refuzate de Tăriceanu, dintr-o miopie politică greu de
Cine cîștigă din meciul Băsescu-Tăriceanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11445_a_12770]
-
își are toată substanța în ea însăși, fără a depinde de secvențele ce au premers-o sau o vor urma. Yourcenar așază secvențele narative juxtapunîndu-le, nu înlănțuindu-le. Totul poate fi așadar degustat în mod izolat și în chip separat, începînd cu moto-ul superb al cărții - ,Să-ți dai viața pentru un vis înseamnă s-o prețuiești atîta cît merită" - și terminînd cu ultima scenă din rîndurile ei.
Scrisul Margueritei Yourcenar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11443_a_12768]
-
și pe gerul cel mai cumplit lucra gol pușcă (avea doar un singur costum) - deși, har Domnului, era, după cum am spus, un om bogat -, a țâșnit nud în stradă strigând cât îl ținea gura: ,Săriți, îl omoară pe Soutine!" ,Ea" începe să se manifeste din ce în ce: era de o răutate ieșită din comun; probabil pentru că avea ochii negri, caucazieni. A mers atât de departe cu malignitatea, încât, sub pretextul că este părăginită, a zidit ferestrele și ușile anexei în
EL by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11442_a_12767]
-
petrecere în cinstea primei reprezentări a baletului Renard, compus de Stravinsky și pus în scenă de Diaghilev. Pe lângă cei doi, erau prezenți Picasso, care proiectase decorurile, Proust (considerat ulterior un fel de ,Einstein al literaturii") și Joyce. ,Canonizarea" lui Einstein începuse încă din timpul vieții, popularitatea lui depășindu-i cu mult reputația științifică; chiar și astăzi, portrete și postere cu chipul său sunt folosite în scopuri ambientale alături de cele cu Groucho Marx sau Marilyn Monroe, precum în cunoscuta serie a lui
2005 - Anul Mondial al Fizicii - "St. Francis Einstein of the Daffodils" by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11441_a_12766]
-
prea mulți Popești în clasă, pe cel de la Butoiești l-a botezat Rădulescu, de la numele mic al tatălui), unul dintre cele mai vibrante elogii, făcut de Motru și implicit de cartea lui Schifirneț, tatălui, din câte cunoaște literatura română. La început țăran mijlocaș, apoi arendaș, Radu Popescu este departe de figura cunoscută a lui Tănase Scatiu. A fost secretar al lui Eufrosin Poteca (unii spun chiar că a fost fiul lui) și a învățat de la el limbile greacă și franceză. Egumenul
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
de-aproape - oameni politici, colegi de la universitate sau mărturia unui asiduu colaborator la ,Cuvântul" (ziarul lui Nae Ionescu) cum a fost Mihail Sebastian pot oferi un răspuns edificator: La 4 noiembrie același an, Const. Argetoianu nota, astfel, în ,Jurnalul" lui5): ,începe să se vorbească iar de banii pe care îi ia Nae Ionescu de la nemți. în cursul conversației pe care am avut-o ieri, Nae a protestat energic împotriva acestei acuzații. Mai întâi el pretinde că nemții nu dau bani. N-
Nae Ionescu - între filosofie și chimie by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11437_a_12762]
-
nu poate fi vorba de conflict), titlul volumului este cum spuneam mai sus, ales din rațiuni comerciale. Erosul este aluziv, discret sugerat, ține de acel firesc pentru care nu ai nevoie să insiști. Dar despre ce sînt, totuși, povestirile. Să încep cu cele mai simple dintre ele. Jurămînt de sărăcie și Prietenul cel mai bun al cîinelui sînt poveștile pline de umor ale unei aventuri estivale, respectiv a unui detectiv de cartier parcă rupt din serialele americane alb-negru de gen care
Proză scurtă și exactă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11451_a_12776]
-
Mircea Mihăieș Pe măsură ce imaginea Europei ca Moș Crăciun încărcat cu daruri începe să pălească, tot mai puțini români își arată entuziasmul pentru aderare. Ca într-o faimoasă schiță a lui Caragiale, despuiată de atributele senzaționalismului ieftin, Europa nu mai are nici un haz. Dacă bunăstarea e capătul de linie al unei vieți de
Asimilarea Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11449_a_12774]
-
televizorului, a muncii monotone reluate a doua zi. Oricât ar părea de ciudat, aceasta e normalitatea, și nu așteptarea, ca-n Deșertul tătarilor al lui Buzzati, a unui dușman care nu mai vine. Mai ales că, iată, în Occident dușmanul începe să vină. Sau, ca să parafrazez un clasic: se pare c-a și venit, de vreme ce n-a mai venit! ,Dușmanul" e, în clipa de față, străinul, arabul, musulmanul. Și el e demult implantat în realitatea lui métro-boulot-dodo, cea mai devastatoare invenție
Asimilarea Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11449_a_12774]
-
lui Samuel P. Huntington, Ciocnirea civilizațiilor, oricine încerca să citeze părerile acestuia era taxat de către forțele corectitudinii politice drept un retrograd, un xenofob și-un dușman al ,înțelegerii între popoare". A trebuit să vină 11 Septembrie 2001 pentru ca oamenii să înceapă să accepte că, într-adevăr, e ceva-ceva în povestea cu intoleranța și cu conflictele dintre indivizii ce provin din culturi și civilizații diferite. Pentru mulți musulmani născuți și educați în Occident, există o incredibilă fascinație a unirii religiei și politicului
Asimilarea Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11449_a_12774]
-
a unirii religiei și politicului, formulă care, se pare, era străină părinților lor, veniți din vechile colonii. Or, această combinație a dat întotdeauna și pretuitindeni același rezultat: violență și moarte. Fie că admitem, fie că nu, pe continentul nostru a început un război. Miza lui nu e, în primul rând, economică, așa cum s-a întâmplat în cazul marii majorități a războaielor de până acum. Miza lui e adânc simbolică, de un simbolism care încă rămâne greu accesibil. Astfel încât, poate că problema
Asimilarea Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11449_a_12774]
-
ori, m-am decis nu doar să scriu despre film (ceea ce, admit, e redundant la puterea a doua), ci și să scot de la naftalină polemica dintre Andrei Gorzo și Alex. Leo Șerban. Parțial tehnicolor, sunt de acord cu amândoi. Să încep cu ultimul, al cărui discurs mi-e cel mai familiar. De acord, nici un critic - de orice - n-ar trebui să caute în capul autorului/regizorului, pentru că, dixit Barthes, trebuie să îl considerăm mort odată ce analizăm opul în cauză. Intențiile lui
Omorâți-l pe Bill, dar cruțați-l pe Tarantino by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11438_a_12763]
-
Kill Bill 2, mami și tati, ambii ucigași - cum să le spun? "plătiți în serie" sună potrivit - se joacă de-a împușcatul cu fiica lor căreia, după ce o bagă în pat, îi pun, ca să viseze frumos, filmul Asasinii Shogun care începe cu povestea decapitării a o sută și ceva de oameni? Provocarea - pe care actorii o depășesc cu succes - era tocmai de a da coerență unor personaje în același timp în care le și demitologizează. Rămânând la subiectul ,tragedie", trec acum
Omorâți-l pe Bill, dar cruțați-l pe Tarantino by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11438_a_12763]
-
și motive național-dâmbovițene; până și Pithia era de negăsit... Până una-alta, în virtutea respectării bunelor tradiții românești, și în conformitate cu prevederile noului sport național - fuga de răspundere - vinovată de confiscarea pașapoartelor era vechea putere, cea pesedistă, fiindcă, din motive electorale, nu începuse aplicarea prevederilor Ordonanței la timpul potrivit... Aceasta în timp ce, din imaginile tv, de-o claritate indubitabilă, se vedeau niște descendenți de-ai lui Pilat din Pont spălându-se tacticoși pe mâini... Doar prietenul Haralampy - tot el, sărmanul! - a devenit brusc înțelept
De la sublim la ridicol și înapoi spre... Schengen by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11446_a_12771]
-
reputație. Continuăm să ne întâlnim o dată pe lună ca să mâncăm împreună. Zece luni pe an, din martie până în decembrie. De fiecare dată în casa câte unuia dintre noi, care răspundea și de dineu. În acea lună martie, tocmai voiam să începem un nou sezon, iar eu fusesem însărcinat cu primul dineu al anului. Dar s-ar fi putut și ca sezonul să nu mai înceapă. Lucídio a vrut să știe de ce. - Grupul e pe terminate. S-a terminat și cu pofta
Luis Fernando Verissimo - Clubul îngerilor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11440_a_12765]
-
câte unuia dintre noi, care răspundea și de dineu. În acea lună martie, tocmai voiam să începem un nou sezon, iar eu fusesem însărcinat cu primul dineu al anului. Dar s-ar fi putut și ca sezonul să nu mai înceapă. Lucídio a vrut să știe de ce. - Grupul e pe terminate. S-a terminat și cu pofta. - De câți ani vă întâlniți? - De douăzeci și unu. Douăzeci și doi, anul ăsta. - Mereu același grup? - Da. Nu. Unul a murit și a fost înlocuit
Luis Fernando Verissimo - Clubul îngerilor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11440_a_12765]
-
ceartă între femei. Și era tocmai ultimul dineu al anului, care-i întotdeauna special. În apropierea Crăciunului. Cred că în ultimii doi ani, după moartea lui Ramos... - V-ați pierdut motivația. - Motivația, iluzia, pofta... - Tot, în afară de foame. - Tot, în afară de foame. Începea aglomerația de seară la shopping mall. Am mai cerut două cafele. Ca de obicei, mi-am umplut-o pe-a mea cu zahăr, vărsând puțin și în farfurioară. Când am observat, povesteam nu numai lenta dezagregare a grupului, ci și
Luis Fernando Verissimo - Clubul îngerilor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11440_a_12765]
-
Evenimentului zilei știe că nici un post de televiziune nu privește cu ochi buni ca vedetele sale să se furlandisească pe la concurență. Cînd apari peste tot, seară de seară, în adevărate hagialîcuri tv, postul cu care ai contract pe termen lung începe să se indispună. Așa că m-am mirat să citesc un articol al lui Cristoiu, într-un ziar în care analistul și-a parcat comentariile în exclusivitate, că el ar fi victima unei cabale puse la cale de Realitatea tv. Dar
Ion Cristoiu în bejenie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11468_a_12793]
-
apoi pe la Cotidianul, de unde e demis în urma campaniei sale pro-Miron Cozma din perioada ultimelor mineriade ale acestuia. Atunci a avut analistul același punct de vedere cu PSD-ul și PRM-ul, pe față. Reputația lui de mare făcător de ziare începe să scadă. Cristoiu poposește apoi la Azi, oficios al PDSR-ului, de la care pleacă fiindcă nu-i poate ridica tirajul. Își începe cariera la Realitatea, patronată pe atunci de Silviu Prigoană. În timpul intervenției americane în Irak, Cristoiu face rating. Susține
Ion Cristoiu în bejenie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11468_a_12793]
-
punct de vedere cu PSD-ul și PRM-ul, pe față. Reputația lui de mare făcător de ziare începe să scadă. Cristoiu poposește apoi la Azi, oficios al PDSR-ului, de la care pleacă fiindcă nu-i poate ridica tirajul. Își începe cariera la Realitatea, patronată pe atunci de Silviu Prigoană. În timpul intervenției americane în Irak, Cristoiu face rating. Susține pînă în ultima clipă și împotriva evidenței că americanii vor fi învinși de Saddam. Din nou Cristoiu e pus pe liber. Se
Ion Cristoiu în bejenie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11468_a_12793]
-
dată cînd rămîne fără slujbă. Primește o rubrică la un cotidian central, iar după revenirea Realității tv, de astă dată în prim plan, ajunge din nou pe cai mari aici. După alegeri, reomologat de Realitatea ca analist politic vizibil, Cristoiu începe să zburde pe la toate televiziunile, vînzînd peste tot aceleași idei, uneori cu aceleași cuvinte. Într-una dintre stenogramele de la PSD, apărute anul trecut în presă, lui Adrian Năstase i-a scăpat porumbelul: Ion Cristoiu dă sfaturi partidului. N-aș fi
Ion Cristoiu în bejenie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11468_a_12793]
-
aș fi amintit asta, dar de cîtva timp liderii fostului partid de guvernămînt apar sistematic la OTV. Analistul Cristoiu, care nu se poate plînge că n-are unde se desfășura, prinde și el drag de OTV-ul lui Diaconescu. Și începe să-și petreacă nopțile pe acolo. Or, asta nu mai ține de amabilitatea analistului, ci miroase a exprimarea unei anumite atitudini politice. Încît unde e cabala împotriva lui? Mai curînd, Ion Cristoiu scenaristul face parte de bună voie dintr-un
Ion Cristoiu în bejenie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11468_a_12793]
-
își vede de drum, pleacă nemții, vin rușii. Certuri între aliați, despărțiri între prieteni, între Fănuța și verișoară-sa Otilia, transformări. Pe urmă, Fănuța dispare. E, de-acum, Ștefania, elevă la ,Iulia Hasdeu" - una din multele ,potriviri" ale cărții, care începe cu vrăji nevinovate, de adolescenți, în cavoul ei de la Bellu - trecîndu-și timpul cu demonstrații de forță, în mica feudă a clasei, între două fugi la București. După o sumă de aventuri la pragul căsniciei, ba făcînd chiftele, ba refuzînd avansuri
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
cuprinși de febrele literare ale vîrstei de mijloc. Printre ei, Ștefania face figură de poetă. Poate că asta și era, însă vremurile îi rezervă un loc de redactor sîrguincios care, atît cît îi stă în puteri, înfăptuiește neabătut. De aici, încep arcanele vieții scriitoricești, și povestea curge altfel. Se mută la ,Viața Românească", scrie reportaje, prietenii din sat se risipesc pe la ministere, moare tata, scrie scrisori de sertar. Și s-a terminat și partea a doua de roman. Urmează acea a
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
și a instinctelor. Să vorbim franțuzește e un autoportret, pe jumătate grav, pe jumătate ludic, realizat prin convenția epistolară. O doamnă ajunsă la vîrsta senectuții, dar cu prezență de spirit și vioiciune intacte îi scrie lui Julian Barnes după ce a început să îi citească scrierile. Dincolo de miza autoreferențială, te cucerește umorul și ironia unui personaj feminin fermecător. Liniștea revine la persoana I, naratorul este un compozitor la vîrsta senectuții, care meditează asupra vieții și artei sale, în preajma morții, căreia îi așteaptă
Puncte cardinale by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/11467_a_12792]