6,539 matches
-
sprijinea pe autoritatea lui Kant5 cu precădere în afirmarea ideilor directoare ale luminării. Nu deducția transcendentală sau formulările alternative ale imperativului categoric îi interesau pe acești profesori - elevii lor nu ar fi putut oricum urmări asemenea demersuri conceptuale pretențioase -, ci îndemnul kantian la instaurarea suveranității rațiunii, un mesaj al modernității într-o lume premodernă. Discursul de deschidere al cursului de filosofie de la Colegiul Național Sf. Sava, ținut de Laurian în septembrie 1842, este examplar în această privință. Tema centrală pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
tutorii lor. Individul iese de sub tutelă de îndată ce învață să se folosească de rațiune, recunoscând principiile acesteia drept singura sursă de autoritate necondiționată. El devine astfel major într-un sens superior al cuvântului. Epoca luminării este epoca ce stă sub semnul îndemnului eliberării de sub tutelă, a ieșirii dintr-un minorat în care oamenii se găsesc din propria lor vină. Emanciparea pe care o reprezintă pentru individ câștigarea capacității de a face uz de propria lui rațiune, prefacerea lui într-o ființă autonomă
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ideilor, instituțiilor și tradițiilor își poate exercita influența doar în timp. Se cere o imensă stăruință, desfășurată în perioade lungi de timp, pentru a reforma forme de viață și instituții a căror funcționare de fiecare clipă nu este decât un îndemn la respectarea necondiționată a directivelor unei autorități ce se sustrage controlului criticii raționale. Kant, care a remarcat odată că omul este făcut dintr-un lemn strâmb, era de altfel destul de rezervat în așteptările sale. A cere de la oameni înțelepciunea (Weisheit
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
îl înlătură. Cea mai bună religie revelată sau pozitivă este cea care conține cele mai puține adaosuri la religia naturală, cea care limitează cel mai puțin efectele bune ale religie naturale 13. Mesajul unei asemenea viziuni nu poate fi decât îndemnul la o deplină toleranță religioasă. Într-o transfigurare poetică remarcabilă, acest mesaj străbate și cunoascuta dramă a lui Lessing Nathan înțeleptul. Ca și Lessing, Kant a înțeles emanciparea religioasă drept ridicare de la religiile pozitive la religia rațiunii. În scrierile sale
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
mai mult ideea kantiană a luminării decât o asemenea desprindere de orice semnificație morală a unor reprezentări, așteptări și practici socotite religioase. Formularea dată de către Kant devizei luminării - „Sapere aude! (Ai curajul să te servești de propria minte!)” - este un îndemn care nu a pierdut nimic în stringență și actualitate. Multe dintre nenorocirile și suferințele pe care le-a îndurat și le îndură omenirea pot fi puse pe seama nesocotirii acestui îndemn al celui care a fost numit filosoful luminării. Dacă privim
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Ai curajul să te servești de propria minte!)” - este un îndemn care nu a pierdut nimic în stringență și actualitate. Multe dintre nenorocirile și suferințele pe care le-a îndurat și le îndură omenirea pot fi puse pe seama nesocotirii acestui îndemn al celui care a fost numit filosoful luminării. Dacă privim spectacolul lumii, astăzi, la începutul unui nou mileniu, va trebui să cădem de acord că nu trăim într-o epocă luminată. Nu este însă, poate, prea târziu să pășim pe
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
și acele lecturi: atunci căutam în anchetele detectivului Philip Marlowe partea solară a existenței, libertatea, umorul și aventura; astăzi probabil că am căuta doar nevroza. N-aș fi scris-o nici azi dacă n-aș fi fost încurajat constant de îndemnurile lui H.-R. Patapievici, începând cu una dintre magicele seri când dărâmam meterezele de cărți ale librăriei Strand. Tot el a găzduit-o, în serial, în admirabila revistă pe care o conduce, Idei în dialog. Dac-aș fi fost eu
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
la final de etapă, un profet ce nu mai are nimic de profețit: Există ceva quijotesc în misiunea lui, dar șiretenia și limba caustică îl împiedică să pară ridicol în timp ce atacă cu lancea morile de vânt. Nu are nevoie de îndemnul vreunui Sancho Panza pentru a-și spune povestea și ține locul unui intermediar între el și noi, pentru că nu e nici un geniu și nici un lunatic inspirat. Cândva a fost, fără îndoială, mult mai respectabil decât a ajuns azi (Lehman, 1989
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
la București în intervalul martie-noiembrie 1990, ca „Supliment săptămânal «România liberă»”, secretar de redacție fiind Ștefan Răchită, apoi Ion Perșinaru, Stelian Boșman și Ștefan Ceteraș. Într-un posibil articol-program, Anton Uncu adresează un patetic, și deloc ridicol în acel moment, îndemn: „Haideți acasă, oameni buni! Cu toată credința și neuitarea, cu toată durerea și speranța. Acum!” Rubricile obișnuite ale revistei sunt „Dialog cu țara”, „Dialog cu lumea”, „Cultura noastră cea de toate zilele”, „Lumea creștină”, „Divertisment” etc. Versuri religioase semnează Adrian
ACASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285149_a_286478]
-
maniera sa caracteristică, a îndrăznelilor impudice, Ștefan Agopian propune un scurt remember narativ (Despre penicilină și timbre). Zonele fierbinți ale socialului și politicului sunt abordate de Alexandru Vlad, Mihai Dragolea, Maria Sângeorzan, Florin Iaru, T. D. Savu, Florian Ardelean. Un îndemn la Iubire - izvor al vieții și învierii adresează părintele Galeriu. Mihai Cantuniari traduce, sub genericul Artiștii și politica, un articol din 1927, aparținând lui Cesar Vallejo, iar Rodica Lascu-Pop dezvăluie, printr-o traducere din Bust Gils, câteva dintre Metodele doctorului
ABALUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285141_a_286470]
-
a fost declanșată la Suceava din inițiativa deținutului Alexandru Bogdanovici (închis pentru simpatii legionare), care urmărea să găsească o soluție pentru eliberarea sa și a colegilor de suferință. Printre victime s-a încetățenit ideea că Bogdanovici ar fi acționat la îndemnul tatălui său, care era prefect de Botoșani, dar nu ne-au rămas mărturii directe ale existenței unui vorbitor între cei doi în vara anului 1948. Se pare că Bogdanovici fusese martorul eliberării condiționate a mai multor deținuți la Aiud1, care
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
superficial. Țurcanu era cel care declanșa și bătaia, acolo unde era prezent, iar semnul stabilit cu acoliții săi diferea de la o cameră la alta: o mișcare bruscă a mâinii, a căciulii ori a altui obiect, de obicei însoțită de un îndemn verbal de tipul: „Pe ei!”. În acel moment, toți cei care îi trăseseră de limbă pe nou-veniți puneau mâna pe bâte și se năpusteau asupra acestora din urmă, lovind în neștire, de cele mai multe ori fără să țină cont de zona
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Beldescu, 1995, p. 72): „Vai de mine! nu-i bună asta!” (I.L. Caragiale); Domnilor!... Onorabili cetățeni!... Fraților!...” (I.L. Caragiale). După o propoziție exclamativă se pune punct doar dacă aceasta este Într-un citat: „Din schița lui Caragiale a reținut doar Îndemnul: «La Peleș! și mai iute!».” Uneori, se pot utiliza mai multe semne de exclamare, În funcție de caracterul emotiv al comunicării: „Atunci!!!! e-ngrozitor de spus!!!!!” (I.L. Caragiale). 5.4. Virgula Dintre toate semnele de punctuație, virgula este cel mai des Întrebuințată
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
în noul câmp de activitate care se deschide, Uniunea socotește că trecutul său național politic și social, precum și programul său care îmbrățișează toate aspectele vieții sociale și activității feminine, o îndreptățește să meargă mai departe pe această cale, încurajată de îndemnul pe care îl va da prima recunoaștere a drepturilor femeilor prin aplicarea noii legi administrative. Președintă, Maria B. Baiulescu; Vicepreședinte: Catinca A. Bârseanu, Micaela Catargi, Maria M. Pop; Secretari: Marioara Dr. Moga, Ion Pricu. 21 aprilie 1929, Brașov Arhivele Naționale
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
un depozit pentru strângerea produselor gospodinelor, membre în cerc și desfacerea lor prin expoziții permanente județene, regionale și centrale. i) o bibliotecă-muzeu unde se vor găsi cărți, albume, tipărituri speciale, în jurul căreia se va face cea mai întinsă propagandă prin îndemnuri, prin conferințe, șezători, cursuri de gospodărie pentru: îmbunătățirea higienei corporale, higienei casei, îmbunătățirea alimentației săteanului, creșterea și îngrijirea animalelor și păsărilor, promovarea industriei laptelui, uscarea fructelor, adoptarea uneltelor perfecționate etc. 3.să organizeze expoziții de propagandă națională și de vânzare
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
noastră își dau seama că așa cum nu se poate separa liniștea căminului lor de liniștea patriei, tot așa nu se poate asigura pacea țării proprii decât dacă se consolidează pacea lumii întregi. De aceea, Federația, prin organizațiile sale, și sub îndemnul Federației Internaționale a luat atitudine protestând contra regimului Franco din Spania, focar de noi războaie, ca și contra asupririi patrioților greci. Au avut loc la noi în țară peste 100 mitinguri și întruniri cu acest scop și s-au strâns
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
dorința de victorie cu orice preț, civilizația modernă se supune și altor zeități, valorizând solidaritatea ca pe un dat fundamental al umanității, nesupus criteriilor pragmatice comune, dat care altminteri transformă acel ,,Important e să participi” al lui Coubertin într-un îndemn vetust, irelevant pentru sport și mai ales pentru sportivi. Mulți dintre sportivii participanți la Jocurile Paralimpice au intrat în această categorie după un accident sau o boală. Alții, poate, s-au născut așa . Și unii și alții însă dau dovadă
APARIȚIA ŞI EVOLUȚIA VOLEIULUI LA JOCURILE PARALIMPICE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Neluța Smîdu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_825]
-
dorința de victorie cu orice preț, civilizația modernă se supune și altor zeități, valorizând solidaritatea ca pe un dat fundamental al umanității, nesupus criteriilor pragmatice comune, dat care altminteri transformă acel ,,Important e să participi” al lui Coubertin într un îndemn vetust, irelevant pentru sport și mai ales pentru sportivi. Omologul baronului Pierre de Coubertin în cadrul mișcării paralimpice este Sir Ludwig Guttman. Acesta a organizat în anul 1948, la Stoke Mandeville, în Anglia, o competiție sportivă rezervată veteranilor din al Doilea
APARIȚIA ŞI EVOLUȚIA VOLEIULUI LA JOCURILE PARALIMPICE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Neluța Smîdu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_825]
-
Ana Pauker din conducerea de partid. Nemulțumirea emisarului lui Stalin ar fi fost provocată de o intervenție inoportună a Anei Pauker În desemnarea reprezentantului Partidului Național Liberal În Guvernul Groza. Gheorghiu-Dej, care a crezut că Ana Pauker a acționat la Îndemnul sovieticilor, s-a grăbit să procedeze În consecință, pentru a constata apoi că nici Vâșinski, nici generalul I.Z. Susaikov, locțiitorul președintelui Comisiei Aliate de Control În România, nu discutaseră această problemă cu Ana Pauker și erau iritați de schimbarea
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
imaginar, Mache Dumbrăveanu. Cu acest prilej, își exprimă pentru întâia oară dezacordul cu politicianismul, pe care îl critică, deocamdată blajin, exagerând rolul social al oamenilor de știință și al artiștilor. În următorii doi ani, trimite la „Flacăra”, „Europa”, „Universul”, „Adevărul”, îndemnuri de intrare în război alături de puterile Antantei, dar visează și la o „Biblie a păcii”. Este foarte activ și pe plan literar. Publică primele două acte din piesa Sorana în „Viața românească”, împreună cu A. de Herz, apoi actul al treilea
BRATESCU-VOINESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285867_a_287196]
-
ce-i străveziu / Nu știu să-mi acopăr ochii și nici nu vreau să știu”. Refuzând poetica vagului și a imprecisului, B. ezită între o lirică gnomică, grea de sensuri, și căutarea unei „mitologii” a naturalului, în măsura în care natura înseamnă un îndemn la existență. Deschiderea spre lume, spre claritatea și rigoarea minții reprezintă „imperativele unui lirism care nu-și mai caută ființa în introspecție și mister, ci în sentimentul exultant al existenței” (Petru Poantă). Spirit cumpătat și reflexiv („iar gândul drept nu
BUCUROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285906_a_287235]
-
dintre ele. E demersul științei și al gândirii raționale în genere, darul acordat de Dumnezeu lui Adam, în rai, să numească și să clasifice făpturile și lucrurile. Cunoașterea „luciferică”, dimpotrivă, înmulțește și amplifică „misterele”. Urmează, așa cum sugerează numirea acestui demers, îndemnul dat omului de către șarpe, să fure secretul divinității, să săvârșească saltul din făgașele logice ale minții, să depună o activitate creatoare. E ceea ce și fac metafizica, arta, crearea de mituri, religia, mistica, ba, după B., chiar și știința, atunci când părăsește
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
, Ștefan (25.XII.1843, Ciugudu de Sus, j. Alba - 17.XII.1936, Alba Iulia), literat și culegător de folclor. A făcut liceul la Aiud și la Blaj, unde l-a avut profesor pe I. Micu Moldovanu, la îndemnul căruia notează primele texte populare culese din satul natal, asemenea multor altor elevi blăjeni care au contribuit la adunarea doinelor și strigăturilor din Transilvania, publicate în anul 1885 de Jan Urban Jarník și Andrei Bârseanu. Elev în ultimul an de
CACOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285985_a_287314]
-
o adevărată lecție politică, un minunat prilej de a vedea într-o remarcabilă formă artistică un document general valabil de istorie contemporană. Văzând acest spectacol, masele de spectatori își vor da seama o dată mai mult de importanța excepțională a repetatelor îndemnuri la vigilență pe care Partidul Muncitoresc Român le adresează oamenilor muncii din țara noastră (...). Considerând piesa de pe poziția de clasă de pe care a fost scrisă, regia a arătat în spectacol că a știut să accentueze în chip deosebit asupra apartenenței
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
izgonirii «personalului» din poezie, deoarece după opinia ei, viața, frământările poetului sunt neinteresante în artă (...). Asemenea teorii au provocat mult rău poeziei noastre lirice, denaturând principiile realismului socialist și derutând pe unii poeți (...). Fiți mai personali în creație! Acesta este îndemnul cititorilor către tovarășii lor poeții (...)”. Și mai vigilent cu „manifestările și atitudinile necorespunzătoare spiritului nou care domnește în literatura noastră”, este Mihai Gafița 56 în analiza pe care o face revistei clujene, replică, nedeclarată se-nțelege, la articolul lui A
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]