8,846 matches
-
pentru prima oară pe Penélope. Știam Încotro ne Îndreptam și m-a năpădit un frig ce nu avea nimic de-a face cu atmosfera umedă și mușcătoare a acelui loc. Am urcat pînă la etajul al treilea, unde un coridor Îngust Își deschidea drum spre aripa de sud a casei. Acolo tavanul era mult mai jos, iar ușile mai mici. Era etajul la care se găseau Încăperile servitorilor. Ultima, am știut fără să fie nevoie să spună Julián ceva, fusese dormitorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
burniței. Atunci am simțit cum mîna lui Julián Îmi scapă. M-am oprit și m-am Întors, ca să-l văd nemișcat, cu privirea țintuită În beznă. — Ce s-a Întîmplat, Julián? Nu mi-a răspuns. Contempla vrăjit gura unui coridor Îngust care ducea spre bucătării. M-am Îndreptat Într-acolo și am scrutat Întunericul sfîșiat de flacăra albastră a lămpii de benzină. Ușa aflată la capătul culoarului era astupată. Un zid din cărămizi roșii, așezate neglijent În mortarul care se scursese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Ochelarii lui Noimann nu pierd din vedere nici ceea ce petrece jos, nici ceea ce se Întîmplă deasupra sa. La geamuri și balcoane apar oameni-urechi și oameni-pleoape. Cu ce ochi Îl privesc, Dumnezeule! Cu ce a greșit Noimann În fața lor? Strada e Îngustă și dreaptă. Ca o venă golită de sânge. Dacă strigi, strigătul se Întoarce Îndărăt, spărgându-se În alte strigăte mai mici: „Lilith, Lilith!” Soarele răsare peste casele scurse Într-o rână, cu ferestre și uși pe acoperiș. Din care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
a mișcării calului, o simplă zdruncinătură. Acel om era, de fapt, soțul de atunci al primei neveste a lui Anton. Ajuns În micul târg, centru al valorificării laptelui și lânii, legat de un oraș mai mare printr-o cale ferată Îngustă construită mai demult pentru necesitățile industriei forestiere, Anton, caută un magazin, o prăvălie de unde să-i cumpere hăinuțe de oraș micuțului și, dacă găsește, basmale, pânze subțiri și colorate pentru rochiile muntencei. Trece prin fața miliției orașului și i se pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
castelul de pe vârful muntelui, unde Rogero e ținut prizonier. Nu te voi părăsi mai înainte de a te fi condus până la pădurea aceea. În dimineața următoare, Melissa a călăuzit-o pe Bradamanta printre stânci și prăpăstii, peste torente repezi și trecători înguste, sfătuind-o ce să facă pentru a duce planurile la bun sfârșit. Numai că în castel nu se poate pătrunde cu forța, iar calul acela înaripat îți va zădărnici orice încercare, dar trebuie să știi că vrăjitorul are un scut
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
și te voi duce chiar eu acolo. Bradamanta a primit propunerea, mulțumindu-i. Hangiul avea un cal bunicel de vânzare pe care Bradamanta l-a cumpărat, iar a doua zi în zori, ea a pornit la drum printr-o vale îngustă, având grijă ca sarazinul Brunello să meargă mereu înaintea sa. Au ajuns pe culmile Pirineilor, de unde privirile se puteau îndrepta spre Franța, Spania și cele două mări. De pe această înălțime ei au coborât iar pe un drum anevoios, într-o
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
ci doar un produs al alchimiei; asta n-are însă nici o importanță; eu prefer să cred că era de aur fiindcă strălucea cas aurul. Un drum larg și neted ducea către porțile cetății, dar din acesta se desfăcea un altul, îngust și greu, care ducea către o regiune muntoasă. Rogero a apucat, fără să stea la gânduri, pe drumul cel îngust; dar abia că a făcut câțiva pași și s-a pomenit asaltat de o ceată numeroasă care-i închise calea
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
fiindcă strălucea cas aurul. Un drum larg și neted ducea către porțile cetății, dar din acesta se desfăcea un altul, îngust și greu, care ducea către o regiune muntoasă. Rogero a apucat, fără să stea la gânduri, pe drumul cel îngust; dar abia că a făcut câțiva pași și s-a pomenit asaltat de o ceată numeroasă care-i închise calea. N-ați văzut de când sunteți ceva atât de caraghios și de ciudat cum era această hoardă de spiriduși. Unii dintre
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
a pomenit către sfârșitul zilei într-o pădure la poalele unui munte.El a zărit cu mirare o dâră de lumină strecurându-se prin crăpătura unei stânci. S-a apropiat și căutând atent, a descoperit în coasta muntelui o trecătoare îngustă care ducea într-o peșteră adâncă. Roland și-a priponit calul, apoi, dând în lături tufișurile ce-I închideau calea, sări din stâncă în stâncă până când a ajuns la un soi de cavernă. Intrând înăuntru, el a văzut o doamnă
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
a pomenit către sfârșitul zilei într-o pădure la poalele unui munte.El a zărit cu mirare o dâră de lumină strecurându-se prin crăpătura unei stânci. S-a apropiat și căutând atent, a descoperit în coasta muntelui o trecătoare îngustă care ducea într-o peșteră adâncă. Roland și-a priponit calul, apoi, dând în lături tufișurile ce-I închideau calea, sări din stâncă în stâncă până când a ajuns la un soi de cavernă. Intrând înăuntru, el a văzut o doamnă
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
câțiva centimetri dintr-un peisaj reconfortant de pe malul râului; apartamentul nu era mare lucru, dar din fericire era al meu. Nu mai locuiam cu nimeni de aproape doi ani, de când plecase Cameron, și chiar dacă spațiul era lung și atât de Îngust Încât, dacă-mi Întindeam picioarele, aproape că atingeam peretele din față, chiar dacă se afla În Murray Hill și chiar dacă scândurile podelei erau așezate ușor anapoda și mă invadaseră ploșnițele, cel mai important era că stăpâneam propriul meu palat. Clădirea era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
-le de pe standurile rotitoare din librării și cheltuindu-mi rapid puținii bani de buzunar În raioanele de farmacie, În timp ce mama plătea cumpărăturile În față. Parcurgeam două-trei pe săptămână, vag conștientă că erau interzise și deci ținându-le ascunse În spațiul Îngust din dulap. Le citeam doar după ora stingerii și-mi aminteam Întotdeauna să le dosesc din nou Înainte să adorm. Când am descoperit pentru prima oară romanele sentimentale, am fost jenată de trimiterile evidente la sex de pe copertă și, bineînțeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
se fură încontinuu, distrugem și pritocim legi peste legi și nu construim nimic valoros și durabil. Viclenia, prostia și defăimarea au înlocuit dictatura comunistă. Pretinșii oameni politici doar se războiesc fără rușine: „Jos cutare! Jos cutare!”, iar din capul lor îngust nu iese o confruntare academică de idei, așa cum e normal. Se împung ca și berbecii. Trăim ca într-o junglă spulberând și puținul rămas din bunul simț. Suntem guvernați numai de cei interesați pentru sine, urmărind noi căpătuiri materiale - „ciolanul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
-l aperi. Ia aminte: voievozii noștri cei vrednici nu lăsau din mână buzduganul până la trecerea în veșnicie. Comunismul, considerat decedat, a fost înlocuit cu neocomunismul și chiar dacă ar vrea să facă ceva unii dintre ei, nu se pricep fiindcă sunt înguști la minte. Cincizeci de ani de autodistrugere a României, exterminări de oameni valoroși, buni creștini și buni români, au creat un vid care cere timp până la revenirea omului de altădată. Pentru aceasta ne trebuie muncă, credință și devotament, dăruire. Totul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
n-ai—” Danny împinse deoparte textul și carnetul. „Ce e?” „Unul lat. Eu l-am găsit—pe Allegro, la un kilometru de Strip. Iisuse Cristoase, n-ai văzut în via—” „Rămâi aici. Merg eu acolo”. Allegro Street era o stradă îngustă din cartierul rezidențial, jumătate din clădiri bungalouri în stil spaniol, cealaltă jumătate exhibând inscripții care promiteau CAZARE LUXOASĂ în stilul Tudor, francez provincial și super modern. Danny ajunse acolo în mașina lui, încetinind când văzu bariera din capre de lemn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de sânge proaspăt coagulat pe bancheta din spate și un fel de substanță albă și lipicioasă pe tetieră. Danny privi înăuntru și văzu un tip mai în vârstă, în haine civile, care preleva amprente de pe bordul mașinii, și o dâră îngustă de sânge pigmentată cu scame de bumbac pe bancheta din spate. Tetierele din spate erau năclăite cu pete de sânge închegat, cu fibre de bumbac prin el. Rezemătoarea de lângă geamul din spatele șoferului era pătată cu substanța gelatinoasă din care luase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
pentru organizarea de lupte de câini ilegale. Danny ieși de pe autostrada Pacific Coast, intră pe Canyon Road și urcă pe drumul de țară printre dealurile acoperite cu o vegetație pitică, brăzdate de râulețe și scăldate în soare. Era un drum îngust. În stânga se puteau vedea taberele pentru copii, câteva grajduri și, din când în când, câte un club de noapte, iar în dreapta un parapet pus în calea pădurii verzi-maronii. Diverse semne indicau direcții spre poienițe, case și oameni. Danny zări acoperișurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
intrară, îi acompaniară niște râsete, o agitație crescândă și câteva secunde de lumină strălucitoare. Danny se strecură anevoie pe lângă peretele clădirii, înțepându-se în spinii gardului viu, și ajunse în fața unei ferestre mari, acoperită de draperii din catifea. O fantă îngustă între cele două revărsări de falduri bordo lăsau să se vadă o coloană de lumină și îi permiteau să vadă smochingurile rotindu-se pe parchet, tapiseriile de pe pereți, scânteierile paharelor ciocnite. Danny își lipi fața de geam și privi înăuntru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
acasă, unde făcu un duș și își studie garderoba, ca să găsească un costum potrivit pentru noua lui frizură. Alese unul negru, de lână, pe care i-l cumpărase Karen Hiltscher. Mult prea stilat, mult prea mulat și cu revere prea înguste. Când îl îmbrăcă, își dădu seama că arăta periculos, iar faptul că haina se mula pe el îi dădea de gol revolverul calibrul 45. După ce bău două păhărele și luă niște apă de gură, se sui în mașină și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
revistă și încercă să citească. Se auziră hohotele de râs ale lui Dudley, chiar mai înfricoșătoare decât răgetele de dinainte. Studentele se zgâiau acum la el. Mal lăsă Weekly Sportsman și urcă sus, ca să vadă ce se întâmplă. Holul era îngust și pe el se înșirau mai multe uși înguste din lemn. Mal urmări acel Ha, ha, ha! până la o ușă pe care se găsea o plăcuță cu numele de „Conroy” pe ea. Era întredeschisă câțiva centimetri. Pe peretele din fund
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
râs ale lui Dudley, chiar mai înfricoșătoare decât răgetele de dinainte. Studentele se zgâiau acum la el. Mal lăsă Weekly Sportsman și urcă sus, ca să vadă ce se întâmplă. Holul era îngust și pe el se înșirau mai multe uși înguste din lemn. Mal urmări acel Ha, ha, ha! până la o ușă pe care se găsea o plăcuță cu numele de „Conroy” pe ea. Era întredeschisă câțiva centimetri. Pe peretele din fund se vedeau fotografiile unor boxeri mexicani. Dudley și soprana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
eu am. Soprana îl imploră: — Dar Ricardo e un băiat de zahăr, unchiule. Iar eu... O mână uriașă traversă câmpul vizual al lui Mal, o palmă transformată într-o mângâiere, urmată de un creștet roșcat și cârlionțat, care zvâcni în cadrul îngust și apoi dispăru. — N-ai voie să spui că-l iubești, fato. Nu în prezența mea. Părinții tăi n-au nici o putere și se așteaptă ca eu să fiu atent la bărbații din viața ta. Îmi voi exercita întotdeauna această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
aruncate la-ntîmplare, unele peste altele, dîndu-ne prilejul să ne cățăram în vârful lor, ca pe niște piramide, și să sărim, întocmai unor Tarzani în miniatură, pe crengile pomilor, spre spaima și indignarea gardienilor care fluierau alarmați! De la "morminte", o potecă îngustă duce spre aleea mare, care, la rândul ei, te scoate în spatele Liceului Lazăr. Este timpul să mă-ndrept spre liceu. N-aș vrea să-mi stric tocmai acum, la întîlnirea noastră după douăzeci de ani, reputația de punctual, bine stabilită
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
cu toate astea, așa era, căci în clasa a IV-a a tuturor liceelor din București se statornicise o tradiție: cu de la noi putere arboram un grad pe care, poate, nu chiar toți aveam să-l purtăm, o panglicuță neagră, îngustă, pusă la șapcă între cele două șănțulețe, într-adins făcute pentru asta... cursul superior! Eram cam grăbiți, ce e drept! Nu numai că nu terminaserăm clasa a IV-a, dar mai aveam de dat un examen destul de greu: admiterea în
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
scos iataganul, cel puțin din teamă. Știau cu toții că tânărul din fața lor ucisese o sută de Cuceritori la marginea Deșertului Gobi și Își dovedise puterile magice În confruntarea cu Cei Patru. La marginea pieței, gata să Închidă intrările dinspre străduțele Înguste, se aflau luptătorii lui Midhat. Conducătorul lor se afla Într-o tensiune crescândă, Întrebându-se care ar putea fi soluția de salvare a Marelui Maestru. Ceilalți așteptau ordinul, Încordați, fiindcă imediat după acel ordin nu Îi aștepta decât moartea. Puteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]