14,475 matches
-
despre sportivi sunt relevante pentru înțelegerea gândirii creative. În plus, așa cum am remarcat mai devreme, studiile despre evoluția artiștilor și a oamenilor de știință pe care le-au efectuat Bloom și colaboratorii lui prezintă rezultate legate de exersare și de însușirea cunoștințelor din disciplina respectivă care sunt paralele cu cele obținute în cazul muzicienilor și sportivilor (Bloom, 1985). Importanța virtuală a rezultatelor obținute de Bloom, Ericsson și colaboratorii lor. demonstrează necesitatea analizării carierelor unor persoane din domenii care implică în mod
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
exemplu, în studiul nostru longitudinal despre artiști, a fost din ce în ce mai limpede faptul că unele dintre persoanele cu cel mai mare potențial creativ își întrerup activitatea artistică și încep să se ocupe de lucruri banale, în vreme ce altele, care par lipsite de însușiri creative, perseverează și, în cele din urmă, creează lucrări de artă ce sunt considerate realizări creative importante (Csikszentmihalyi, 1990; Csikszentmihalyi și Getzels, 1988; Getzels și Csikszentmihalyi, 1976). Dau un singur exemplu: tinerele din Institutul de Arte Plastice dovedeau un potențial
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de energii” al națiunii (cu alte cuvinte, motorul său), Ministerul Agriculturii avea o responsabilitate uriașă față de țărani 45. În evaluarea lui Moldovan, reforma agrară din 1921 ignorase cu desăvârșire acest aspect, prin faptul că nu urmase principiul favorizării „elementelor cu Însușiri biologice superioare sau intacte” cu scopul de a crea baza de dezvoltare a familiilor eugenice 46. Distribuția egalitară a pământului pe baza unor simple calcule cantitative era, În opinia lui Moldovan, „iresponsabilă din punct de vedere biologic” pentru că nu acorda
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
optim capacitățile În interesul națiunii și pe baze științifice, nu filosofice sau istorice, așa cum se Întâmplase până atunci. Acest sistem de educație urma să contribuie la crearea și prezervarea unei noi ierarhii, bazată nu pe idealuri umaniste universale, ci pe Însușirile naturale, ereditare ale indivizilor și pe prioritățile sociale și de stat. Astfel, scopul sistemului de educație urma să fie acela de a contribui la afirmarea potențialului fiecărui individ În beneficiul comunității, ceea ce Însemna o perspectivă diferită față de abordarea ce Își
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și a altor programe În rezolvarea tensiunilor expuse În rândurile de mai sus și să analizăm impactul acestor acțiuni asupra societății românești În perioada interbelică. CAPITOLUL 5TC "CAPITOLUL 5" Educația și caracteristicile Înnăscutetc "Educația și caracteristicile Înnăscute" Cu cât o Însușirea este mai puțin legată de structura ereditară, cu atât rolul măsurilor educative este mai important, căci Însușirea respectivă este mai modificabilă... Trebue să accentuăm că forțele mediului acționează asupra unui material ereditar dat și că ele pot să producă numai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
acestor acțiuni asupra societății românești În perioada interbelică. CAPITOLUL 5TC "CAPITOLUL 5" Educația și caracteristicile Înnăscutetc "Educația și caracteristicile Înnăscute" Cu cât o Însușirea este mai puțin legată de structura ereditară, cu atât rolul măsurilor educative este mai important, căci Însușirea respectivă este mai modificabilă... Trebue să accentuăm că forțele mediului acționează asupra unui material ereditar dat și că ele pot să producă numai modificări pe care acest material le permite. Alexandru Roșca, Igiena mintală școlară O națiune compusă dintr’o
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
să contestăm validitatea unui criteriu de excelență general admis într-un mediu dat. În acest caz, vom opune formației, competenței sau culturii niște caracteristici cum ar fi aptitudinea cuiva de a se face simpatic, abilitatea, duplicitatea sau chiar conformismul: toate însușirile în care efectiv se poate da dovadă de superioritate. Și, dacă vom continua consultarea dicționarului, informându-ne și asupra derivaților relativ recenți ai termenului elită, cum ar fi elitist sau elitism, ne vom convinge foarte rapid că suntem confruntați cu
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de membrii Consiliului instituit de Enfantin, vol. 4, Dentu, Paris, 1869, pp. 17-21 (ediție nouă, t. II, Anthropos, Paris, 1966). Teoria clasei timpului liber După felul în care este definită burghezia în optica marxistă, drept o clasă care prosperă prin însușirea unei părți a plusvalorii rezultate din activitatea productivă, este posibil să descriem întreaga elită ca pe o clasă care-și consolidează puterea datorită unui surplus de timp liber rezultat din activitatea altora. Această concepție se cristalizează în teoria clasei timpului
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
statale” ar fi limitat considerabil „ponderea evenimentului”; totuși deloc neglijabil provocat de „schimbarea majorității politice”. Mai general vorbind, noua majoritate nu a răsturnat ierarhia cadrelor din înalta funcție publică. Nimic nu seamănă cu spoil system, sistemul de tip american de însușire a trofeelor de la cei învinși (ibidem, p. 309). Prin urmare, schimbările în elita politică nu au antrenat o modificare a rolurilor politice și administrative. Nici logica partizană, nici, în mod mai general, valorile politice n-au fost finalmente determinante în
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de proprietate, ei și-au însușit fără prea multe probleme ideologia liberală a supremației forțelor de piață. Pentru elitele economice (managerii întreprinderilor de stat în curs de privatizare) era vorba despre înlocuirea controlului de facto al unui bun public prin însușire privată. Dar ironia istoriei face ca toți foștii conducători politici ai comunismului să aibă mai multe motive să-și păstreze poziția privilegiată prin transferul de proprietate, dat fiind faptul că, înainte, nu aveau controlul direct al aparatului economic (Windolf, 1998
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Împlinire sînt sortite eșecului, deoarece „desăvîrșirea” aparține doar divinității. * „Acolo unde te vei bucura cel mai mult, te vei și teme cel mai mult.” (P. Syrus) Este vorba, negreșit, de acele plăceri care au fost obținute printr-un abuz. * „SÎnt Însușiri rele care constituie talente mari.” (La Rochefoucauld) Cum a fost, de exemplu, viclenia lui Ulyse, sau caracterul duplicitar al lui Talleyrand. * „Cauze mici răstoarnă lucrurile cele mai mari.” (Tacitus) Înțelepciunea noastră populară spune: „Buturuga mică răstoarnă carul mare”. CÎnd este
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
și va Încerca apoi să ne imite În viitor. * „În aproape toate lucrurile, calea de mijloc este cea mai bună.” (Cicero) Însă este foarte greu să probezi un „simț al măsurii” mai ales cînd este vorba de propriile stări sau Însușiri sufletești: cînd de exemplu, nu avem puterea de a respinge o laudă prea mare adresată nouă, ar trebui să avem cel puțin bunul-simț de a ne jena. * „Nimeni n-ar mai vorbi atît de mult În societate, dacă și-ar
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
sufletul altuia, deși simți că acesta nu-ți Împărtășește Întru totul iubirea. Ce-aș fi fost eu fără tine? Ce n-aș fi eu fără tine? (Novalis) Iubirea ne face să ieșim din „eul” nostru și să exprimăm trăiri și Însușiri sufletești pe care nici nu ni le bănuiam. Însă tot ea ne face să nu ne putem Întoarce, atăt cît am dori și cînd am dori, la condiția intimă a eului nostru. * „Dragostea Îi arată omului cum ar trebui să
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
În dorul de un lucru stă măsura prețuirii lui.” (B. Gracian) CÎnd, dimpotrivă, abuzăm de un lucru Îi scădem valoarea, de aceea ajungem la un moment dat să nu-l prețuim În măsura În care ar merita. La fel se Întîmplă și cu Însușirile sufletești: dacă suprasoliciți o Însușire, ea Își pierde din importanță, sau chiar va produce ridicolul: „O brumă de bun-simț ar spulbera mult spirit”. (Vauvenargues). * „Din dorință se naște ideea mijloacelor.” (Th. Hobbes) Este cert că alături de „inteligență și de „voință
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
stă măsura prețuirii lui.” (B. Gracian) CÎnd, dimpotrivă, abuzăm de un lucru Îi scădem valoarea, de aceea ajungem la un moment dat să nu-l prețuim În măsura În care ar merita. La fel se Întîmplă și cu Însușirile sufletești: dacă suprasoliciți o Însușire, ea Își pierde din importanță, sau chiar va produce ridicolul: „O brumă de bun-simț ar spulbera mult spirit”. (Vauvenargues). * „Din dorință se naște ideea mijloacelor.” (Th. Hobbes) Este cert că alături de „inteligență și de „voință”, „motivația” este principalul factor psihologic
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
iar În cea din spate pe ale noastre; de aceea nici nu le vedem.” (Aesopus) Cine altcineva poate fi vinovatul, decît „orgoliul” nostru: „Același orgoliu care ne face să criticăm defectele de care ne credem scutiți, ne face să disprețuim Însușirile bune pe care nu le avem” (La Rochefoucauld). * „La unii aroganța ține loc de măreție, neomenia, de fermitate și viclenia, de spirit.” (La Bruyère) CÎt de departe sînt acești oameni de sensurile vieții de care vorbea Immanuel Kant!...: „Care sînt
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
bine”; „Rău de vei semăna, rău vei secera” etc. (proverbe). * „Vorbește frumos despre cel care are cinstea să fie dușmanul tău.” (H. de Balzac) Dacă nu din alt motiv, pentru faptul că te silește să-ți pui În valoare niște Însușiri pe care altfel poate că nu ai fi ajuns să ți le cunoști. * „Valoarea Întregii activități omenești nu atîrnă de la ceea ce face omul, ci de la cum o face.” (M. Eminescu) Din păcate, acest criteriu esențial al „calității” poate fi aplicat
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ceilalți, oglinda ar duce la o suprasaturație de informație defavorabilă cu privire la sine. * „Nu poate fi frumos, decît ce este grav.” (A.P. Cehov) Într-adevăr, indiferent de ce ipostază ar Îmbrăca - de ex. cea a structurilor armonioase din natură, cea a unor Însușiri sufletești elevate, sau cea a perfecțiunii din unele opere artistice - „frumosul” ni se impune prin solemnitatea lui interioară, prin măreția lui intrinsecă. * „Frumoasă nu e În primul rînd frumusețea, ci frumusețea atinsă de nefrumusețe.” (Lucian Blaga) Pentru a ieși În
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
un personaj oral ca Montaigne...) devin sub pana savantului vienez niște lapsusuri, niște acte ratate, niște uitări sau alte căi de acces care duc la inconștient... Mai este și altceva? Denegarea freudiană - ceea ce Jules de Gaultier numește bovarism, definit ca însușire a oamenilor de a se crede altfel decât sunt... - o regăsim și în Eseuri. Cum formulează Montaigne acest concept cu puternică încărcătură negativă? în capitolul XVIII al Cărții a II-a intitulat Despre vanitate, el vorbește explicit despre „afecțiunea nechibzuită
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
fond spre forme. Omul de cultură, psihologul, filosoful și sociologul Constantin Rădulescu-Motru (1868-1957) a fost discipolul maiorescian care a oferit cea mai izbutită conceptualizare a acestui model, în lucrări reprezentative precum: Cultura română și politicianismul (1904), Psihologia poporului român (1938), Însușirile sufletești ale populației în viața economică a României (1939), Vocația. Factor hotărâtor în cultura popoarelor (1932), Etnicul românesc. Comunitate de origine, limbă și destin (1942). C. Rădulescu-Motru considera că societatea românească a fost prost „croită” de oamenii politici ai secolului
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
milioane, America de Nord, 45,1 milioane, Asia, 25,3 milioane. Cea mai mare parte a emigranților provin din Asia. Tendințele care se prefigurează sunt: creșterea numărului emigranților din țările cu excedent demografic, sărace; creșterea numărului de refugiați politic; emigranți cu reale însușiri profesionale și vocaționale formează o categorie deasupra pregătirii medii a emigranților obișnuiți; emigranții-pensionari, care caută zone cu climat blând și îndepărtat față de agitația vieții cotidiene; feminizarea treptată a emigranților (femeile au reprezentat 40,6% din total în 1960, iar în
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
educațională. Odată cu dezvoltarea programelor de pregătire profesională în domeniul asistenței sociale, și în special când acestea au trecut de la nivelul agențiilor la nivelul universităților, supervizarea activităților practice a fost văzută tot mai mult ca un proces educațional, menit să asigure însușirea cunoștințelor profesionale, a valorilor, precum și dezvoltarea deprinderilor practice ale viitorilor asistenți sociali. Sub forma în care este cunoscută în prezent, supervizarea își are originile în mișcarea intitulată Charity Organization Societies și dezvoltată în secolul al XIX-lea, în Statele Unite ale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
locuri de muncă. domeniul de utilizare: organizarea locului de muncă (proiectarea procesului de muncă, a sculelor, dispozitivelor, a modului de lucru, a condițiilor fizice); selecția profesională (aprecierea abilităților, deprinderilor și așteptărilor concordante cu cerințele locului de muncă); formare și instruire (însușirea cunoștințelor și deprinderilor profesionale, formare abilităților); elaborarea structurii ierarhice a organizației, stabilirea modului de funcționare; motivarea personalului (antrenarea și motivarea personalului în vederea realizării unor performanțe superioare, creșterea satisfacției muncii); dezvoltarea și îmbogățirea personalității. metodele utilizate: tehnice; organizarea muncii; fiziologice; psihologice
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
din conștientizarea dificultății (punerea problemei și acceptarea schimbării) -, probleme care apar în domenii diverse: problema creșterii productivității muncii și a randamentului uman, prin îmbunătățirea metodelor de lucru, contribuind la realizarea instrumentelor și mașinilor, la elaborarea procedeelor de lucru, la optimizarea însușirii meseriei de către lucrătorii tineri; problemele securității munci: reducerea riscului de îmbolnăvire, securitatea corporală, reducerea încordărilor psihice, a monotoniei, a oboselii și a altor factori care fac munca mai periculoasă și mai puțin agreabilă; probleme privind stabilirea cerințelor meseriilor, funcțiilor și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
locurilor de muncă în termeni de abilități, aptitudini individuale, aprecierea indivizilor în funcție de gradul în care posedă aceste abilități și orientarea lor spre diferite meserii și locuri de muncă, în așa fel încât cerințele acestora din urmă să se potrivească cu însușirile fiecărui individ; probleme privind creșterea satisfacțiilor morale ale muncii, în așa fel încât munca să devină mai mult decât o rutină sau o simplă sursă de câștigare a existenței; problemele implicate în însușirea metodelor culturale ale grupului de lucru, ale
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]